179,567 matches
-
fuge după ea. Lida reușește să intre în bloc, dar câinele se ia după Șurik care aleargă și el în bloc cu pisica pe umăr. Câinele îi rupe pantalonii lui Șurik care intră în camera fetei pentru a-i coase. Aici începe să aibă sentimentul de deja-vu: recunoaște obiecte, mirosuri și sunete din cameră, dar este sigur că n-a mai fost niciodată aici. Lida presupune că el este telepat și scrie o poruncă pe o foaie să vadă dacă Șurik
Operațiunea Î () [Corola-website/Science/326100_a_327429]
-
pe umăr. Câinele îi rupe pantalonii lui Șurik care intră în camera fetei pentru a-i coase. Aici începe să aibă sentimentul de deja-vu: recunoaște obiecte, mirosuri și sunete din cameră, dar este sigur că n-a mai fost niciodată aici. Lida presupune că el este telepat și scrie o poruncă pe o foaie să vadă dacă Șurik va ști să facă ce scrie acolo. Ea scris "caută iepurașul de pluș" dar el crede că a scris s-o sărute, așa că
Operațiunea Î () [Corola-website/Science/326100_a_327429]
-
eu, în fața lor, începeam să fac tot felul de tâmpenii și drăcovenii. Era show. Trecea timpul mai ușor și mai plăcut, iar șefa mea îmi zicea: „Măi, Maria, du-te și tu la un concurs, fă ceva, pleacă naibii de-aici!”." Îndrumată să dea la teatru de prietena ei, Lia Bugnar, care la momentul respectiv, era deja studentă în anul II, Maria a intrat a treia și așa a început cariera ei în teatru. La admiterea la facultate, la proba muzicală
Maria Buză () [Corola-website/Science/326135_a_327464]
-
în această zonă se află și cei mai înalți munți din Birmania, numiți Hkakabo Razi (), formând tipul sudic al Himalayei și Indawgyi Lake. Economia statului Kachin este predominant bazată pe agricultură. Produsul de bază este orezul și trestia de zahăr. Aici se exploatează minerale ca aur și jad, fiind astfel cunoscut pentru minele de jad. Peste 600 de tone de pietre de jad au fost vândute de aici în luna noiembrie a anului 2011. De asemenea, majoritatea jadurilor extrase din Birmania
Statul Kachin () [Corola-website/Science/326164_a_327493]
-
predominant bazată pe agricultură. Produsul de bază este orezul și trestia de zahăr. Aici se exploatează minerale ca aur și jad, fiind astfel cunoscut pentru minele de jad. Peste 600 de tone de pietre de jad au fost vândute de aici în luna noiembrie a anului 2011. De asemenea, majoritatea jadurilor extrase din Birmania provind din acest stat, iar cea mai mare piatră de acest fel din lume (3000 de tone, 21 metri lungime, 4,8 metri lățime și 10,5
Statul Kachin () [Corola-website/Science/326164_a_327493]
-
tiparul (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus amarus). Reptile: șarpele rău (Coluber caspius), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
drept sanctuare dacice. Alături de funcția cultică, locațiile au folosit și pentru refugiu, fiecare dintre cele două destinații fiind susținută atât de dispunerea izolată și de existența unor inscripții, cât și de mențiuni documentare medievale. În mod indirect, bisericile rupestre de aici au influențat dinamica așezărilor umane. Apariția unor pustnici izolați a determinat existența unor mici schituri și, ulterior a unei comunități monahale înfloritoare în timpul perioadei feudale. Organizarea inițială de tip anahoretic a fost înlocuită cu ajutorul intervențiilor voievodale într-una cenobitică, transformând
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Apariția unor pustnici izolați a determinat existența unor mici schituri și, ulterior a unei comunități monahale înfloritoare în timpul perioadei feudale. Organizarea inițială de tip anahoretic a fost înlocuită cu ajutorul intervențiilor voievodale într-una cenobitică, transformând viața pustnicilor. Au fost înființate aici mănăstiri cu rol coordonator, unele dintre acestea fiind succesoare ale unora dintre schituri. Acest din urmă fapt a contribuit la dispariția lor, deoarece odată cu secularizarea averilor mănăstirești în 1864, comunitățile monahale s-au dizolvat. Acestea au lăsat în urmă mici
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
XIV-lea ca urmare a activității lui Nicodim de la Tismana, monahismul din Țara Românească a fost reorganizat, însă aceasta nu a afectat imediat părțile nordice ale Buzăului. De abia în a doua jumătate a secolului al XVI-lea au apărut aici modificări semnificative, care au marcat tranziția de la modul de organizare anahoretic al vieții religioase la cel cenobitic. Ca urmare a daniilor făcute de voievozii Țării Românești, situația locală a sihăstriilor s-a îmbunătățit, ele transformându-se în chinovii unde viața
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
1864. În acest interval a funcționat ca schit atât de călugări (pînă în 1791 și după 1825) cât și de maici (1791-1825). Parte dintre urmele de dăltuială par să indice o vechime mai mare decât perioada de propagare a creștinismului. Aici și-ar fi găsit refugiu din calea năvălitorilor turci Sfânta Teodora de la Sihla. Mai recent în 1821, latifundiarul și judecătorul de la Buzău Nica Mușceleanu din Merei a murit aici, unde era retras cu alți băjenari fugiți din calea zaverei. Este
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
indice o vechime mai mare decât perioada de propagare a creștinismului. Aici și-ar fi găsit refugiu din calea năvălitorilor turci Sfânta Teodora de la Sihla. Mai recent în 1821, latifundiarul și judecătorul de la Buzău Nica Mușceleanu din Merei a murit aici, unde era retras cu alți băjenari fugiți din calea zaverei. Este situat lângă satul Nucu, pe versantul sudic al unei ramificații din "Culmea Spătarului" la 250 m sub "Fundătura" și la 150 m de "Dionisie Torcătorul". Schitul a fost într-
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
ultima în 1733, dar dovezile arheologice indică funcționarea sa pînă în secolul XVIII. Desenele reprezentând pumnalele de tip "akinakes" aparțin secolelor VI-IV î.e.n. Piatra Șoimului I are și II are Se află în arealul satului Nucu, activitatea desfășurând-se aici în secolele XVI-XIX. Localizarea se află pe versantul nord-vestic al culmii "Crucea Spătarului" la 7 km nord de satul Nucu, elementele de datare situând activitatea acesteia în secolele XVI-XVII. Este în ruină, peretele din față fiind prăbușit. Interiorul conține un
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
în epoca dacică (având ca argument tehnica de folosire a daltei cu dinți fini). Se remarcă o lărgire ulterioară a spațiului interior. Pe peretele nordic s-a aflat un altar. Se află în arealul satului Nucu, datarea situând activitatea desfășurată aici în intervalul secolelor XVI-XIX. Este posibil să mai fie și alte chilii rupestre încă neexplorate, cum este și peștera de la Brăești de pe culmea "Hânsarului", aflată la câteva sute de m de Lacul Hânsaru. Se află în satul de reședință al
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
peșteri naturale. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.Aflându-se pe Culmea Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra Ghiocii" și este localizată pe malul drept al pârâului Pârscovelul la 30 m deasupra acestuia, în fața vechii școli.. Se regăsesc aici zeci de desene comparabile cu scrierea pictografică. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești, la 200 de m deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.. Se află în arealul satului de Bălănești din comuna Cozieni, fiind
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
din punct de vedere fizico-geografic cel puțin la fel de favorabile și către nord-estul acestui pinten paleogen, totuși respectivul nucleu monahal este localizat doar într-o anumită zonă a Ivănețului. În cadrul Subcarpaților Buzăului, densitatea toponimelor specifice asociate unor astfel de așezări, este aici cea mai mare. Este demn de remarcat însă că această densitate are valori mari nu numai în zona sa centrală dintre vârfurile Zboiu și Arsenia unde se află Complexul rupestru Nucu, ci și în cea nordică, Vinele Calde - Războiu. Anvergura
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
porțiuni dificile din cauza degradării accentuate), coborându-se coboară pana la fostul complex turistic balnear Fișici urcându-se din nou relativ abrupt până la ieșirea din satul Găvanele spre satul Nucu. În Nucu platforma drumului devine accesibilă doar mașinilor de teren puternice. Aici în arealul satului Nucu există doar 2 zone cu peșteri rupestre relativ accesibile, spre celelalte (dispersate în padurile din zonă), traseul nefiind marcat și puțin cunoscut.. Accesul la ansamblul rupestru este mult ușurat de folosirea unui ghid local. Traseul din
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Brăești se continuă de la Bozioru pe DJ 203L, spre Ruginoasa accesându-se drumul comunal din satul de reședință al comunei. Pentru Colți se trece pe stînga Buzăului la Pătârlagele, de unde pe valea Sibiciului se continuă în amonte pe DC 69. De aici spre Aluniș se merge pe DC 71. Tot DN 10 Buzău-Brașov oferă acces spre siturile rupestre de pe stânga Buzăului de la Cozieni (prin derivația DJ 203L, cu acces prin Pârscov) Pănătău și Sibiciu (DC 68 prin Pătârlagele), Mlăjet (DC 72 prin
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
este plecat cu munca, ei se ceartă din nou în timp ce Lisa se află în camera sa de la etaj. Danny este alungat de fratele mai mare Walter în subsolul casei deoarece l-a lovit cu mingea de baseball în față. Însă, aici el descoperă tablă de joc cu temă spațială numită „Zathura”. Acesta este un joc de cursă, obiectivul fiind ajungerea într-un loc din spațiu numit Zathura. La fiecare rând, unul dintre cei doi înaintează sau se retrage pe traseu, iar
Zathura (film) () [Corola-website/Science/326163_a_327492]
-
a rezultat prin dizolvarea sării din adânc urmată de procese de tasare. La contactul dintre munte și Subcarpați în bazinul văii Jgheabului - afluent al Slănicului, există câteva platouri la 500 - 650 m unde sarea apare la zi. Dizolvarea a creat aici forme carstice de o frumusețe și complexitate deosebite. Arealul este localizat în Subcarpații de Curbura, orientarea întregului areal fiind în general SV- NE. Aria subcarpatica dintre Râmnicul Sărat și Slănic este inclusă Subcarpaților Vrancei, în timp ce arealul subcarpatic cuprins între Slănic
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Pârscov începe aproximativ de la localitatea cu același nume și continuă până la Berca, unde valea schițează o ușoară îngustare impusă de traversarea anticlinalului Berca-Arbanași. Grupa estică de dealuri (Dealurile Câlnăului, care aparțin Subcarpaților Vrancei) este delimitata de văile Slănic și Râmnic. Aici se remarcă dealurile Bisocii (970 m)la nord, Blăjani (483 m), Budei și Căpățânii (592 m) spre sud. Grupa se poate subdivide în două mari subunități: una nordică,formată din sedimente mai vechi(mio-pliocene) și, o altă sud-estică formată din
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
zile cu cer acoperit crește din zona de munte către cea mai joasă. Prezența numeroaselor depresiuni și bazinete creează condiții favorabile inversiunilor de temperatură , mai accentuate în sezonul rece. Înghețul apare astfel cel mai devreme în vai și depresiuni, persistând aici până în a doua decadă a lunii aprilie. Circulația generală atmosferică ,dar mai ales configurația geomorfologica a zonei de curbura impun dezvoltarea vînturilor foehnale. Cel mai tîrziu, datorită fenomenului de fohn, înghețul apare în cea de a doua decadă a lunii
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Uniunii Europene (92/43 EEC din 21 mai 1992). Este vorba despre fluturi mărunți din familia Lycaenidae, Albăstrita pătată (Maculinea arion) și Fluturele de foc (Lycaena dispar), ambele specii fiind dependente de habitatele umede.. Scorpionul carpatin (Euscorpius carpathicus) prezent și aici, este răspândit exclusiv în vecinătatea Carpaților Sudici, din Banat până în Buzău.. Lumea animală este bogată, condițiile de viață din pădurile de fag și molid fiind deosebit de favorabile. În pădurile buzoiene se întâlnește frecvent cerbul, alături de porci mistreți, veverițe, rași, jderi
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Bucur”, se află un astfel de bloc cu o suprafață pseudoplană și un greutate de cca. 150 tone, care este așezat pe alte 3 pietre mai mici, creând imaginea unei mese dacice cu trei picioare. Unele legende spun că de aici a plecat ciobanul Bucur, cel care a înființat orașul București, azi capitala României, altele leagă denumirea de haiducul Bucur. Pădurea Lacurile Bisoca este o rezervație mixtă forestiera botanica și geologică, situată pe raza comunei Bisoca din județul Buzău, pe teritoriul
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
României, altele leagă denumirea de haiducul Bucur. Pădurea Lacurile Bisoca este o rezervație mixtă forestiera botanica și geologică, situată pe raza comunei Bisoca din județul Buzău, pe teritoriul satului Recea. Este importantă prin arboretul de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat unui grup de lacuri cu apă dulce formate în doline dezvoltate pe gresie, cu fund din nămoluri sedimentate. Din grupul inițial, Lacul Limpede este singurul care a supraviețuit colmatării. Este o rezervație forestiera de 216 ha ce se
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
în arealul comunei Scorțoasa și sunt formate ca urmare a alunecărilor de teren. În Satele Berca și Pâclele (comună Berca) sunt iodate și clorosodice În satul Pacuri (comună Cănești) sunt sulfuroase, clorosodice Se află în satul Pacuri (Com. Cănești). De aici din satul Negoșina (comună Cănești), unii dintre oamenii de pe Valea Sărățelului își procura sarea necesară în gospodărie. În satul Budești din comuna Chiliile, pe culmea ce stă straja satului - spre vârful Pinul cel Mare - se pot admira o serie de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]