175,612 matches
-
partidelor politice apărute imediat după decembrie 1989, precum și ai organizațiilor minorităților naționale. Președintele CPUN a fost Ion Iliescu (9 februarie-20 iunie 1990). La 14 martie 1990, cu un singur vot împotrivă și două abțineri, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Legea privind alegerea Parlamentului și a președintelui României, primele alegeri libere parlamentare și prezidențiale fiind stabilite pentru ziua de 20 mai 1990. Potrivit legii, președintele României era ales în mod direct, prin scrutin universal. Legea prevedea alegerea sa ''de către cetățenii
Primele alegeri în România postcomunistă. 25 de ani de la alegerile din "Duminica Orbului" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103584_a_104876]
-
întrunit, pentru prima oară, în ședințe separate de lucru, la 9 iunie 1990. Conducerile celor două Camere au fost alese la 18 și 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu — președinte al Senatului, respectiv Dan Marțian — președintele Adunării Deputaților. Constituția a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 Primul Parlament a elaborat legea fundamentală a țării noastre. Constituția a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendum național la 8 decembrie, același an, cu o majoritate semnificativă: din 10.948.468 de
Primele alegeri în România postcomunistă. 25 de ani de la alegerile din "Duminica Orbului" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103584_a_104876]
-
au fost alese la 18 și 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu — președinte al Senatului, respectiv Dan Marțian — președintele Adunării Deputaților. Constituția a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 Primul Parlament a elaborat legea fundamentală a țării noastre. Constituția a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendum național la 8 decembrie, același an, cu o majoritate semnificativă: din 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%. Constituția a funcționat
Primele alegeri în România postcomunistă. 25 de ani de la alegerile din "Duminica Orbului" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103584_a_104876]
-
Marilena Rotaru, co-președinte al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, a explicat DCNews de ce este importantă revenirea ”Acvilei de aur încoronată” pe Stema României. ”Acvila încoronată reprezintă suveranitatea și independența României. În 1991, s-a adoptat o stemă decapitată, fără coroană, pretextându-se ”neutralitatea” din punct de vedere politic. Absolut toate fostele țări comuniste (inclusiv Rusia) au revenit, după 1989, la stemele anterioare, cu coroana la locul ei, chiar dacă sunt încă republici. Nici o altă nație creștină
Stema României cu Acvila de aur încoronată reprezintă independența, suveranitatea și legătura țării cu Dumnezeu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103594_a_104886]
-
suveran și independent, unitar și indivizibil. Toate acestea sunt exprimate în stema de pe steagul din vremea când armata română condusă de Carol I a câștigat independența României. Acvila de aur încoronată reprezintă suveranitatea și independența României. În 1991, s-a adoptat o stemă decapitată, fără coroană, pretextându-se ”neutralitatea” din punct de vedere politic. Era un mod de a se exprima și în stemă, sintagma din articolul 152 din constituție care eternizează republica. De frica monarhiei, rămâneam și prin stemă, ancorați
Stema României cu Acvila de aur încoronată reprezintă independența, suveranitatea și legătura țării cu Dumnezeu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103594_a_104886]
-
2009 au fost organizate evenimente cultural-artistice pentru sărbătorirea Zilei Tineretului cum prevedea legea, de aceea încă din 2008, înainte de a fi eu numită ministru, au fost prevăzute sume în buget pentru organizarea Zilei Tineretului din 2009. De altfel, în bugetul adoptat în Parlament pentru anul 2009 a fost prevăzută o sumă de 6 ori mai mare la capitolul bugetar respectiv decât aceea prevăzută în contractele încheiate pentru organizarea Zilei Tineretului. În concluzie, motivul pentru care și în 2009 Ziua Tineretului a
Monica Iacob Ridzi, mărturie din închisoare, în așteptarea deciziei care o poate pune în libertate by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103595_a_104887]
-
poporul român a fost chemat la vot în 8 decembrie 1991. Documentele vremii conțin această informație: Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare de pe buletinul de vot: "Aprobați Constituția României adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991?". Partidele de Opoziție (PNȚCD,PNL și PSD) au boicotat referendumul. Eforturile FSN s-au bazat pe un mecanism de propagandă exersat timp de 45 de ani, într-un moment în care istoria nefalsificată
Marilena Rotaru, scrisoare pentru Ninel Peia, deputatul PSD care vrea monarhie by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103610_a_104902]
-
poporul român a fost chemat la vot în 8 decembrie 1991. Documentele vremii conțin această informație: Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare de pe buletinul de vot: "Aprobați Constituția României adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991?". Așadar românii nu aveau un buletin de vot pe care să fie scris și cuvântul monarhie. Li se impunea din nou republica. Deși opoziția de atunci, PNȚCD-ul și PNL-ul au boicotat
Marilena Rotaru, scrisoare pentru Ninel Peia, deputatul PSD care vrea monarhie by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103610_a_104902]
-
cu un plus de atenție, astfel încât respectarea obligativității de a încheia o poliță de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale (PAD) să nu interfereze cu principiile bunei funcționări a pieței asigurărilor de locuințe. În ceea ce privește procedura de legiferare, semnalăm că față de forma adoptată de Senat, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor a fost amendată, în mod semnificativ, de Camera Deputaților. Din această perspectivă, considerăm că legea, în forma
Klaus Iohannis respinge Legea asigurărilor locuințelor împotriva dezastrelor naturale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103614_a_104906]
-
modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor a fost amendată, în mod semnificativ, de Camera Deputaților. Din această perspectivă, considerăm că legea, în forma transmisă la promulgare, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2
Klaus Iohannis respinge Legea asigurărilor locuințelor împotriva dezastrelor naturale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103614_a_104906]
-
Din această perspectivă, considerăm că legea, în forma transmisă la promulgare, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituție. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea
Klaus Iohannis respinge Legea asigurărilor locuințelor împotriva dezastrelor naturale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103614_a_104906]
-
a închis o școală sau un spital, ci s-au redeschis o parte, nu toate, din cele închise în perioada 2010-2011 - au fost niște dorințe economice pentru dezvoltare economică pe care toată lumea le-a anunțat și nimeni nu le-a adoptat vreodată: anul trecut, scutirea de impozit a profitului reinvestit și faimoasa reducere a CAS, revenirea la TVA la valoarea de dinainte de 2010 în două etape la 1 iunie 9% la toate alimentele de bază și la 1 ianuarie 2015, cota
Victor Ponta, bilanț la împlinirea a trei ani la Palatul Victoria. Comarnic-Brașov, prioritate pentru perioada următoare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103621_a_104913]
-
rând, Curtea Constituțională a fost transformată premeditat într-un arbitru central al deciziei politice și al vieții politice, în general. Ar fi binevenit ca CCR să revină la rolul său de bază, acela de a se pronunța asupra constituționalității legilor adoptate de Parlament. Consider că puterile statului își pot rezolva diferențele de opinii prin dialog direct, fără intervenția CCR", a apreciat Tăriceanu. În acest sens, este extrem de relevant faptul că la Senat, dar și în Camerele reunite, ca urmare a consultărilor
Călin Popescu Tăriceanu, reacție furibundă la adresa Curții Constituționale după decizia în cazul Șova () [Corola-website/Journalistic/103632_a_104924]
-
a Constituției necesită o majoritate de 2/3 din numărul parlamentarilor și, în acest context, președintele României poate influența lucrurile de o manieră constructivă. O a doua concluzie este legată de decizia CCR privind obligarea Senatului de a redacta hotărârea adoptată în ședința Plenului din 25 martie 2014, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o publica în Monitorul Oficial al României. Nu încape nicio îndoială că Senatul se va conforma deciziei Curții Constituționale. Trebuie totuși menționat faptul
Călin Popescu Tăriceanu, reacție furibundă la adresa Curții Constituționale după decizia în cazul Șova () [Corola-website/Journalistic/103632_a_104924]
-
pentru diasporă care nu au făcut mari progrese. Le-am luat astăzi în discuție pe toate. Ca o primă concluzie pot să spun că există un acord pe trei mari chestiuni: în primul rând până la jumătatea lunii mai să fie adoptate de Parlament și trimise spre promulgare Legea privind alegerilor locale și Legea finanțării partidelor și a campaniilor electorale. În privința celei din urmă, repet ceea ce am mai afirmat: nu promulg legi care încalcă principii constituționale sau care au lacune juridice. Lucrul
Ce a declarat Klaus Iohannis după consultările cu partidele și cum a răspuns întrebărilor venite de la jurnaliști () [Corola-website/Journalistic/103617_a_104909]
-
aspect, în fine, privește votul pentru diasporă, respectiv votul prin corespondență. Nu mi-am ascuns preocuparea cu privire la acest subiect și la întârzierea dezbaterii. Toate partidele astăzi au dat asigurări că există voință politică și că o soluție legislativă va fi adoptată în timp util. Aștept ca stadiul declarativ să fie depășit și vă asigur că voi urmări cu mare atenție ce se întâmplă în continuare în această speță. În altă ordine de idei, am văzut că legea privind statutul deputaților și
Ce a declarat Klaus Iohannis după consultările cu partidele și cum a răspuns întrebărilor venite de la jurnaliști () [Corola-website/Journalistic/103617_a_104909]
-
Klaus Iohannis își argumentează decizia arătând că intervențiile legislative adoptate în cuprinsul respectivei legi ”sunt de natură să aducă atingere unor drepturi fundamentale prevăzute de Constituție, cum este dreptul de proprietate, să afecteze protejarea unor specii cinegetice și, în consecință, să antreneze declanșarea unei noi proceduri de infringement împotriva României
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului care, în calitate de prima Cameră competentă, a respins această lege. Din această ultimă perspectivă, considerăm că Legea privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2007, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament și în conformitate cu principiul bicameralismului consacrat de prevederilor art. 61 alin
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2007, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament și în conformitate cu principiul bicameralismului consacrat de prevederilor art. 61 alin.(2) din Constituție, republicată. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind modificarea
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz prestabilit fără echivoc. O reglementare în scopul cinstirii memoriei și în semn de gratitudine pentru cei care au contribuit la afirmarea identității și a drepturilor naționale poate fi însă adoptată de către Parlament, însă aceasta impune o abordare diferită sub aspect tehnic-legislativ, care să aibă în vedere însă rolul Parlamentului în ansamblul autorităților publice, dar și locul legii, ca act al Parlamentului, în sistemul juridic român. În acest sens, considerăm că
Lege Avram Iancu. Iohanns retrimite la Parlament inițiativa lui Crin Antonescu. Reacția senatorului PNL () [Corola-website/Journalistic/103658_a_104950]
-
iar în aplicarea Art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul care a respins această inițiativă legislativă în ședința din data de 25.02.2014. Ulterior, în data de 18.03.2015, această lege a fost adoptată de Camera Deputaților, însă cu amendamente ce modificau semnificativ textul propunerii, amendamente aduse în cadrul Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Practic, modificările și completările aduse ca urmare a acceptării amendamentelor depuse în Comisia comună au schimbat însăși substanța inițiativei legislative în forma adoptată de Camera Deputaților față de cea dezbătută de Senat. De exemplu, în cadrul Comisiei comune au fost introduse reguli importante cu privire la procedura de rambursare a sumelor aferente cheltuielilor efectuate de partidele politice, precum și alte reguli privind alocarea spațiilor pentru sediile centrale și
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
bicameralismului, așa cum a fost prevăzut în Constituție și interpretat de Curtea Constituțională printr-o bogată jurisprudență. Din această perspectivă, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituție, republicată. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
Un cap de acuzare vehiculat după vot se referă la aplicarea de către Senat în cazul Șova a art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor și deputaților) și art.173 din regulamentul Senatului, din care reiese că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaților și nu din numărul celor prezenți. Cererea de încuviințare a reținerii și aretării senatorului Șova, a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]