177,792 matches
-
de conducere, acces la toate nivelurile și tipurile de educație. Însă în realitate femeile nu reprezentau și interesele lor proprii, ci se conformau agendei partidului unic. Existau ierarhii ale ramurilor economice, muncile considerate ușoare erau ocupate în mare parte de femei, iar acest aspect se traducea și într-o ierarhie a salarizării. Managementul era în mare parte masculin. În perioada comunistă accentul a fost pus pe drepturile femeilor în viața publică, mai degrabă decât în viața privată. După 1990, feminismul românesc
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
ierarhii ale ramurilor economice, muncile considerate ușoare erau ocupate în mare parte de femei, iar acest aspect se traducea și într-o ierarhie a salarizării. Managementul era în mare parte masculin. În perioada comunistă accentul a fost pus pe drepturile femeilor în viața publică, mai degrabă decât în viața privată. După 1990, feminismul românesc a trebuit să se reafirme și să lupte: • cu o moștenirea comunistă care asocia conducerea politică a femeilor cu dictatura Elenei Ceușescu și care considera feminismul o
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
În perioada comunistă accentul a fost pus pe drepturile femeilor în viața publică, mai degrabă decât în viața privată. După 1990, feminismul românesc a trebuit să se reafirme și să lupte: • cu o moștenirea comunistă care asocia conducerea politică a femeilor cu dictatura Elenei Ceușescu și care considera feminismul o ideologie burgheză și reacționară; • cu ierarhia de gen a muncii și a salarizării; • cu o scena politică era dominată de bărbați: 98% în Parlamentul României, 98,4% în Consiliile Locale și
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
și 100% în Guvernul României; • cu o libertate de exprimare neîngrădită, care nu suporta sancțiuni pentru actele de misoginism, sexism, șovinism sau antisemitism; • cu falimentul din industria grea, care avea preponderent angajați bărbați și privatizarea industriei ușoare, care a expus femeile la o economie de piață fără protecție sindicală. În acest context, în perioada 1990-2000: • apar primele organizații pentru apărarea și promovarea drepturilor femeilor: Organizația AnA înființată în 1990 și înregistrată oficial în 1993, care înființează prima și singura revistă de
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
cu falimentul din industria grea, care avea preponderent angajați bărbați și privatizarea industriei ușoare, care a expus femeile la o economie de piață fără protecție sindicală. În acest context, în perioada 1990-2000: • apar primele organizații pentru apărarea și promovarea drepturilor femeilor: Organizația AnA înființată în 1990 și înregistrată oficial în 1993, care înființează prima și singura revistă de analize feministe, numită AnAlize; în anul 2000 se înființează Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA. • apar primele cursuri universitare pentru
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
1999 este semnat Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, acquis-ul comunitar devenind obligatoriu pentru statele candidate. Sunt adoptate o serie de acte legislative favorabile agendei feministe românești: • Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați; • Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie; Odată cu modificarea Constituției în anul 2003, egalitatea de șanse devine principiu constituțional; • în anul 2001 se înființează Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării • se înființează Agenția Națională pentru
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
anul 2003, egalitatea de șanse devine principiu constituțional; • în anul 2001 se înființează Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării • se înființează Agenția Națională pentru Eglitate de Șanse (ANES), ca agenție autonomă, alături de Consilii Județene și Locale pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (COJES); • toate partidele politice au organizații pentru femei, dar aceste nu au contribuții reale în politici feministe; Din anul 2007, România devine membră a Uniunii Europene și au loc schimbări: • în anul 2010 se desființează ANES ca agenție
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
2001 se înființează Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării • se înființează Agenția Națională pentru Eglitate de Șanse (ANES), ca agenție autonomă, alături de Consilii Județene și Locale pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (COJES); • toate partidele politice au organizații pentru femei, dar aceste nu au contribuții reale în politici feministe; Din anul 2007, România devine membră a Uniunii Europene și au loc schimbări: • în anul 2010 se desființează ANES ca agenție autonomă și este înglobată în Ministerul Muncii; • nu sunt aplicate niciunul
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
Din anul 2007, România devine membră a Uniunii Europene și au loc schimbări: • în anul 2010 se desființează ANES ca agenție autonomă și este înglobată în Ministerul Muncii; • nu sunt aplicate niciunul dintre articolele legii egalității de șanse; • crește discriminarea salarizării femeilor, în mod indirect, cu precădere în sectorul public ( doar 1/5 din salariații bugetari sunt bărbați, iar aceștia obțin 40% din salariile bugetare); • se relaxează procesul de democratizare și este înregistrat un regres considerabil al nivelului democrației în România; • scade
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
1/5 din salariații bugetari sunt bărbați, iar aceștia obțin 40% din salariile bugetare); • se relaxează procesul de democratizare și este înregistrat un regres considerabil al nivelului democrației în România; • scade influența societății civile; • după o ușoară creștere a reprezentării femeilor în Parlament și Consilii Locale, aceasta înregistrează o nouă scădere; • criza economică are un impact considerabil în feminizarea sărăciei; Pe fondul acestor repercusiuni dramatice, începând cu anul 2011, s-au amplificat acțiunile de protest ale organizațiilor feministe și au căpătat
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
economică are un impact considerabil în feminizarea sărăciei; Pe fondul acestor repercusiuni dramatice, începând cu anul 2011, s-au amplificat acțiunile de protest ale organizațiilor feministe și au căpătat o regularitate. În prezent numărul organizațiilor active în domeniul promovării drepturilor femeilor, al protejării victimelor violenței de gen și al combaterii discriminării pe criterii de gen este în creștere. Printre aceste se pot aminti:
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
Cioran, regia Radu Penciulescu, 2002 Mario - „Jocul dragostei și al întâmplării” de Pierre de Marivaux, regia Felix Alexa, 2001 Richard Roe - „Machinal” de Sophie Treadwell, regia Alexander Hausvater, 2000 Baronul - „Țăranul baron” de Ludvig Holberg, regia Lucian Giurchescu, 2000 Trissotin - „Femeile savante” de J.B.P. Moliere, regia Lucian Giurchescu, 1998 - 1999 „Satana cel Bun și Drept” de Tudor Popescu, regia Gelu Colceag, 1998 „Strigoii” de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat, 1997 „5 iulie” de Lansford Wilson, regia Elliot Swift (piesă în limba
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
Feminismul marxist este o ramură a feminismului ce urmărește explicarea căilor prin care femeile sunt asuprite prin intermediul sistemului capitalist și al priprietății private, stabilind astfel o legatura cauzala între cele două. Conform feministelor marxiste, eliberarea femeilor poate fi obținută doar printr-o restructurare radicală a economiei capitaliste actuale în care cea mai mare parte
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
Feminismul marxist este o ramură a feminismului ce urmărește explicarea căilor prin care femeile sunt asuprite prin intermediul sistemului capitalist și al priprietății private, stabilind astfel o legatura cauzala între cele două. Conform feministelor marxiste, eliberarea femeilor poate fi obținută doar printr-o restructurare radicală a economiei capitaliste actuale în care cea mai mare parte din puterea de muncă a femeii este necompensată. Feminismul marxist se naște din doctrina lui Karl Marx, a cărui teorie se centrează
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
și al priprietății private, stabilind astfel o legatura cauzala între cele două. Conform feministelor marxiste, eliberarea femeilor poate fi obținută doar printr-o restructurare radicală a economiei capitaliste actuale în care cea mai mare parte din puterea de muncă a femeii este necompensată. Feminismul marxist se naște din doctrina lui Karl Marx, a cărui teorie se centrează mai puțin pe aspectele materiale ale vietii ci pe cele sociale. Central ideii marxiste, este ideea diviziunii muncii, evidență în societatea capitalista. Lucrările lui
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
a menține conflicul dintre clase, cu scopul de a-și păstra puterea. Totuși Marx recunoaște potențialul acțiunilor colective ale claselor inferioare cu scopul de a ridica o nouă clasa conducătoare. Încă de la scrierea Manifestului Comunist, Marx și Engel susțin că femeile se supun clasei conducătoare, ce le împinge spre un statut de cetățean de a doua clasa, atât în societate cât și în familie. După moartea lui Marx, Engels a folosit o serie de note etnologice scrise de Marx pentru a
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
doua clasa, atât în societate cât și în familie. După moartea lui Marx, Engels a folosit o serie de note etnologice scrise de Marx pentru a scrie cartea Originea familiei, proprietății private și a statului, ce examinează evoluția opresiunii față de femei drept un produs al dezvoltării societății bazată pe clasa și a familiei nucleu. Cartea oferă o perspectivă asupra supunerii femeii în interiorul familiei, dedicând o discuție degradării extreme la care femeia este supusă în mâinile bărbatului, la un nivel de inegalitate
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
etnologice scrise de Marx pentru a scrie cartea Originea familiei, proprietății private și a statului, ce examinează evoluția opresiunii față de femei drept un produs al dezvoltării societății bazată pe clasa și a familiei nucleu. Cartea oferă o perspectivă asupra supunerii femeii în interiorul familiei, dedicând o discuție degradării extreme la care femeia este supusă în mâinile bărbatului, la un nivel de inegalitate ce e Engels spunea nu a fost cunoscut în societățile anterioare celei bazată pe clase. Engels argumentează mai departe cum
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
proprietății private și a statului, ce examinează evoluția opresiunii față de femei drept un produs al dezvoltării societății bazată pe clasa și a familiei nucleu. Cartea oferă o perspectivă asupra supunerii femeii în interiorul familiei, dedicând o discuție degradării extreme la care femeia este supusă în mâinile bărbatului, la un nivel de inegalitate ce e Engels spunea nu a fost cunoscut în societățile anterioare celei bazată pe clase. Engels argumentează mai departe cum că idealul de familie monogama în societatea de clase se
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
pe clase. Engels argumentează mai departe cum că idealul de familie monogama în societatea de clase se bazează pe o ipocrizie fundamentală. Încă de la începutul sau, familia a fost etichetata cu caracterul specific de monogamie ce i se impută numai femeii, dar nu și bărbatului. Subordonarea femeii, susține Engels, nu este un rezultat al dispoziției sale biologice ci mai degrabă al relațiilor sociale și că eforturile bărbatului de a obține controlul asupra facultăților productive și reproductive ale femeii au căpătat, gradual
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
cum că idealul de familie monogama în societatea de clase se bazează pe o ipocrizie fundamentală. Încă de la începutul sau, familia a fost etichetata cu caracterul specific de monogamie ce i se impută numai femeii, dar nu și bărbatului. Subordonarea femeii, susține Engels, nu este un rezultat al dispoziției sale biologice ci mai degrabă al relațiilor sociale și că eforturile bărbatului de a obține controlul asupra facultăților productive și reproductive ale femeii au căpătat, gradual, o formă innstituționalizată în interiorul familiei nucleu
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
se impută numai femeii, dar nu și bărbatului. Subordonarea femeii, susține Engels, nu este un rezultat al dispoziției sale biologice ci mai degrabă al relațiilor sociale și că eforturile bărbatului de a obține controlul asupra facultăților productive și reproductive ale femeii au căpătat, gradual, o formă innstituționalizată în interiorul familiei nucleu. Feminismul marxist își construiește argumentele pe valorile morale în ceea ce privește muncă salariata, ce este prin ea însăși o expresie a diferenței de clasă. ""Câștigurile salariale reprezintă o formă de opresiune, la care
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
fac oamenii pentru ei înșiși fără scopul de a primi salariu (gătitul, curățenia, creșterea copiilor). Ambele forme de muncă sunt necesare, dar diferă nivelul de acces pe care oamenii îl au la acestea, pe baza diferitelor aspecte ale identității lor. Femeile sunt incluse în sfera domestică unde muncă este reproductiva și, deci, necompensată și nerecunoscuta în capitalism. Este interesul, atât public cât și al instituțiilor private, să exploateze muncă femeii că pe o metodă ieftină de susținere a forței de muncă
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
îl au la acestea, pe baza diferitelor aspecte ale identității lor. Femeile sunt incluse în sfera domestică unde muncă este reproductiva și, deci, necompensată și nerecunoscuta în capitalism. Este interesul, atât public cât și al instituțiilor private, să exploateze muncă femeii că pe o metodă ieftină de susținere a forței de muncă. Pentru producători, asta înseamnă costuri mai mici și profit mai mare. Pentru familia nucleu, dinamica puterii dictează faptul că munca domestică este alocată exclusiv femeii astfel eliberând restul membrilor
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
private, să exploateze muncă femeii că pe o metodă ieftină de susținere a forței de muncă. Pentru producători, asta înseamnă costuri mai mici și profit mai mare. Pentru familia nucleu, dinamica puterii dictează faptul că munca domestică este alocată exclusiv femeii astfel eliberând restul membrilor familiei de nevoia de a-și face prorpia muncă reproductiva. Feminiștii marxiști argumentează faptul că excluderea femeii de la munca productivă duce la controlul exclusiv masculin atât al domeniului public, cât și al celui privat. Feministele marxiste
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]