17,789 matches
-
deal prelung cu multe fragmentări și subdiviziuni toponimice. Amintim câteva dintre toponimele cele mai uzuale: Gabroțul și Dealul Gabroțului a căror denumire vine de la Ogașul Gabroțului. Pornind de sub munte, de sub Arșiță, se întinde cel mai lung deal, numit pe hărțile cadastrale, Dealul Mare. Culmea lui, face în cea mai mare parte hotarul cu satul Gîrbovăț, de aceea mulți locuitori ai satului Bănia îi spun, Dealul Gîrboțului. Partea dinspre munte a dealului, poartă numele de Crăcotară sau „Cracul cu Hotarele”. Această porțiune
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
toate persoanele care munceau împreună și posedau în comun bunurile, ascultând de sfatul celui mai bătrân, care era considerat capul comunionului. În perioada existenței Graniței, au fost câteva elemente cu caracter pozitiv pentru populația localității. În primul rând, o dată cu măsurătorile cadastrale, s-a fixat vatra satului, cu sistematizarea străzilor și a caselor în ordine liniară, iar casele au primit numere duble, unul prin numerotarea normală, liniară, altul al companiei militare grănicerești. Recensămintele sau conscripțiile se făceau periodic din șașe în șașe
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
adîncimea apei freatice este în jur de 4 - 6 m, putînd depăși pe alocuri 6 m. Iesirea sub formă de izvoare se poate semnala la baza unor versanți unde formează lacoviști. Au debit relativ bogat și mineralizare diferită. Conform evidenței cadastrale, în comună există 38 ha luciu de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe, Satu Bătrân, Viile, Bistra. Râuri: Timiș Pâraie:Subuleasa, Bistra, Rătul lui Ivașcu, Râtul lui Barcu, Râtul Dracului. Baltă: Cârna. Suprafața hotarului e de 3280 jughere cadastrale din care 432.1455 jughere padure. În anul 1843 , numărul ortodoilor era 1219 , a perechilor căsătorite 274 iar al elevilor 26. Parohia are materiale din anul 1779. Preoți în anul 1843 erau Ioan Ilievici și Trifon Popoviciu, capelan Pantelimon Ilievici
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
cu 24 de elevi. Conform recensământului din anul 1892, în localitate erau înscrise 2.368 de persoane, dintre care: 1.453 maghiari, 495 români, 332 sârbi, 51 nemți și 34 slovaci. În proprietatea orașului - târg existau 4.377 de iugăre cadastrale. În anul 1908 pe ștampila localității scria “Comuna Turnu”, ceea ce înseamnă că din orășel se transformase în comună. Tratatul de pace de la Trianon (1920), a influențat în mod negativ, chiar tragic, evoluția populației din Turnu, deoarece granița a fost trasă
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
află la intersecția coordonatelor geografice 45˚46΄ latitudine nordică și 22˚52΄ longitudine estică. Din punct de vedere administrativ, aparține comunei Peștișu Mic, județul Hunedoara, alături de satele: Almașu Mic, Ciulpăz, Cutin, Dumbrava Josani, Nandru, Pestișu Mic și Valea Nandrului. Teritoriul cadastral al Mânerăului se învecinează la nord cu localitatea Pestișu Mic, limita dintre acestea constituind-o spinarea colinelor Pe Gial, Viile din Jos și Coasta Moga. La nord-est este despărțită de Peștișu Mare prin catena micului versant Fața din Jos și
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
cu codorâșce (=codirișcă) din lemn scurtă (=cca 40cm); zbici (cu accent pe ultimul "i"= svânta, usca superficial (ex. pământul este "zbicit" putem merge la arat). -DEX-ul actual; -Dicționar de regionalisme și arhaisme; -Dictionar onomastic românesc de N.A Constantinescu; -Harți cadastrale din 1900 și 1963; -Monografia comunei Brănișca de Ioachim Lazăr.
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Idicelului”". Între documentele cu valoare agricolă, toponimică, onomastică, juridică și statistică care se păstrează la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Mureș din Târgu Mureș sunt cele referitoare la cadastrul funciar. Pentru localitatea Idicel sunt cele inventariate în Colecția de evidență cadastrală sub cotele 2067 - 2081. Documentul inventariat la numărul 2067 are denumirea: „Descrierea hotarului comunității contribuitoare Idicel (Idecspataka)”, fiind redactat în limba română cu alfabet latin. Reproduc în continuare câteva rânduri: "„Marele Principat al Transilvaniei. Comisariatul cercului Gurghiu, cercul de prețuire
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
colectivizare ) la el veneau țăranii ca să le întocmească acte testamentare, mergea cu ei la notariatul din Petroșani unde era Cadastru și le căuta în Cartea Funciară, deoarece cunoștea datele topografice și fiind vorbitor de limba maghiară putea traduce din foaia cadastrală în românește. Apoi era un foarte bun orator manifestat la adunările cu sătenii (atât înainte cât și după colectivizare), nu lua nimeni cuvântul înaintea lui, el știind să sintetizeze problemele vieții satului și ale oamenilor lui. Din acest motiv subsemnatul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
masive a pădurii pledează și plasarea în câmpul primei peceți din 1812 a unui brad sau molid. Între anii 1773-1775, este întocmită harta Būschel, izvor cartografic care pe amplasamentul actual al satului Poieni nu apare nici o indicație grafică. În harta cadastrală din 1783, pe care N. Grămadă a avut posibilitatea s-o consulte apare notat cătunul "La Poienile". Ceva mai târziu, în 1790 pe harta întocmită de Hora von Otzellowitz sunt reprezentate trei gospodări pe teritoriul viitorului sat Poieni.În această
Comuna Poieni-Solca, Suceava () [Corola-website/Science/301987_a_303316]
-
Soporu de Câmpie, lucrare care nu s-a mai realizat . Activitatea viticola la început a fost foarte bine organizată, existând o brigadă specializată, CAP - ul avînd beciuri pentru păstrarea vinului chiar la baza dealului cultivat { așa cum este schițat, având numărul cadastral, Cc - clădire construită, nr. topo 3098 și 3098 }, iar vinul era păstrat în butoaie de lemn cu o capacitate cuprinsă între 200 - 1000 litri. În anul 1975 brigadă de specialitate se desființează, iar vită de vie parcelata și distribuită fiecărui
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
La cele de mai sus s-a adăugat o politică de încurajare a importurilor care a condus la falimente în lanț ale producătorilor interni.Pentru alternative de dezvoltare în viitor se impune crearea unui cadru legislativ care să cuprindă activitatea cadastrala, un sistem de creditare cu garanții de stat pentru agricultorii cu potențial și ale căror produse sunt destinate vînzării și nu consumului propriu, un sistem fiscal diferențiat pe categorii de activități și simplificat pentru agricultură, facilități fiscale pentru dezvoltarea activităților
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Arborii care se întâlnesc cu precădere sunt garnița, cerul și ulmul, însă își fac loc și arbuști ca porumbarul, măceșul, păducelul și chiar părul sălbatic. Cele șapte sate sunt situate aproximativ în zona centrală a comunei. Conform planului și registrului cadastral, suprafața teritoriului administrativ este împărțită pe categorii de folosință astfel: Principalele tipuri de sol ale comunei sunt: solul aluvional ce se întinde de pe malul drept al Jiului și până în marginea albiei satului și solul brun-roșcat de pădure ce acoperă platourile
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
eroziune în malul stâng,ceea ce imprimă văii un aspect asimetric,manifestat prin dezvoltarea unor terase largi,patru la număr,pe partea din dreapta râului.Întreaga rețea hidrografică este tributară Someșului,prezentând o pantă medie de scurgere redusă. Lungimea totală a râurilor cadastrale pe teritoriul comunei Apahida este de 21552 m. Văile existente au un caracter de maturitate și s-au dezvoltat prin eroziune diferențiată în boltirile anticlinale ale zonei de diapir ca Valea Mărătorii și Valea Zapodie,dar și vale de tip
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
dând naștere unor mici zone depresionare cu exces permanent de umiditate,ceea ce favorizează dezvoltarea unei vegetații acvatice(trestie,papură,pipiring).În general,apa freatică este bogată în săruri(cloruri,sulfați),dură și cu gust de calciu. Perimetrul total a lacurilor cadastrale de pe teritoriul comunei este de 698 km.,reprezentate de lacul Feiurdeni 1 si 2,cu amenajări piscicole.În hotarele Apahidei existau lacuri naturale,astăzi în mare parte secate:Lacul Cocor,în jurul căruia s-au descoperit vestigii istorice,Tăul Ghiughioaii,azi
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Turnu Severin / E 70) - Drumuri județene și drumuri comunale de legătură Accesibilitate Feroviară : Cele mai apropiate puncte feroviare se află în orașul Rm.Valcea(50 Km) și orașul Berbesti(35 Km) 4. RESURSE NATURALE 4.1 Resurse de teren • Evidență cadastrala - stadiul realizării Circa 5 % din teritoriul localității are realizat cadastrul • Evoluția fondului funciar al orașului-comunei Folosință terenului 1948 (ha) 1989(ha) 2000 (ha) 2007 (ha) 1. Arabil 340 320 2. Pășuni naturale (fânețe+pășune) 6215 6231 3. Livezi (pomi) 640
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
din 1066 de către William din Normandia, mai târziu numit William I al Angliei, și cucerirea normandă ulterioară a Angliei saxone au dus la o schimbare profundă și treptată a istoriei statului insulă, mic și izolat. William a ordonat întocmirea registrului cadastral (Domesday Book), un recensământ al întregii populații, a proprietăților funciare și a averilor acestora în scopul impozitării. din timpul Evului Mediu avea să se caracterizeze prin război civil, război în afara granițelor, insurecții sporadice și uneltiri politice larg răspândite în rândul
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
unui sătean din Brad, deși zona figura drept obiect de patrimoniu național și universal de clasă A, fiind folosit drept pășune. În toamna anului 2012, Octavian Bincu, un tânăr topograf din Bacău, efectuând în zonă măsurători pentru a întocmi fișa cadastrală a unui teren ce urma a fi vândut de către persoana ce deținea și acropola Zargedavei, a aflat de existenta acestui sit extrem de important și l-a contactat pe Valentin Roman, președinte al Asociației Vatra Dacie i, informându-l cu privire la starea
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
anii 1876-1878, moșia a fost vândută boierului Victor Stârcea. Evenimentele care au marcat evoluția social economică a comunei Valea Moldovei: 1. Perioada 1774-1918, când au loc : colonizarea localităților și ridicarea gradului de civilizație; apariția infrastructurilor(biserică și școală); apariția evidenței cadastrale; apariția de noi meșteșugari și organizarea acestora în bresle. 2. Perioada 1918-1945, când se remarcă : scăderea numărului populației și a efectivelor de animale prin evacuări și achiziții de război; stoparea tăierilor masive de pădure; dirijarea populației spre agricultură și creșterea
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
1787 pentru localitatea Socodor (Szekudvar), din județul Arad, apare un Horgoly Gyorgy între cei impozitați. La 1715 apare și un Hurgi Triff, înregistrat în conscripția localității Zdrapți, din județul Arad. În Sieu, județul Bistrița-Năsăud, apare un Hurguly Makave în registrele cadastrale la 1770. În urbariul comunei Sebeș din 1666, județul Albă, apare un Horgolyos Gal. În urbariul comunei Homorod (Olah-Homorok) din județul Bihor din 1804 apare un Hurgoly Gabor, iar în Nojorid apar în 1773 listați Hurguly (Hurgoly) Ioan, Ilie și
Hurgoi () [Corola-website/Science/302415_a_303744]
-
permanent adusă la zi cu cele mai noi utilaje și tehnologii, frații Assan fiind interesați de tot ceea ce e mai nou și mai bun în domeniul industrial, făcând numeroase călătorii în toată lumea în acest scop. Moară lui Assan are adresa cadastrala în București, sector 2, strada Halmeu nr. 25 (fosta Silozului). Numeroasele construcții din cadrul ansamblului sunt vizibile din: zona Obor, partial de pe străzile Halmeu, Vaporul lui Assan, Reînvierii, Lizeanu, Baniței, dar și de pe Șoseaua Ștefan cel Mare. Proprietatea Moară Assan a
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
lemn, în 1639. În acest caz portița de la cimitirul din Sârbi Susani este cea mai veche păstrată în Maramureș. Cimitirul este azi extins pe ambele părți ale drumului vechi, ce ducea de la Cavnic la Sighet prin Ocna Șugătag. O hartă cadastrală din 1860 surprinde un cimitir mai restrâns, mărginit la deal de vechiul drum de țară. Incinta cimitirului a fost însă inițial și mai mică, partea dinspre miazănoapte fiind adausă în urma ciumelor care au bântuit Maramureșul în secolul 18 și 19
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
î(n)să cu toată cheltuiala ce sau potrivit sau cuvinit; î(n) bani de jumătate a cinstitului domn perțeptorului crăiesc acestui cinstit vidic și a satului fiucorator Nicolae Hosu, care mai întiiu după măsuraria pământului (e vorba de măsurătoarea cadastrală ordonată de împăratul Iosif al II-lea în 1786 - n. n.) în care au străduit 4 ani, au fost soriitoriu varmeghiesc 5 ani, diacii solgăbirău î(n) 15 ani, iară mai pe urmă de la î(n)ceputul anului 1810 pînă î
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Crasna a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). În anul 1774, Consiliul Aulic de Război întocmește o listă a satelor Bucovinei luate în evidență de Oficiul Cadastral cezaro-crăiesc și întinderea lor în jugăre și stânjeni. Aflăm că satul Crasna era denumit la poziția 120 a listei Krasna (Ilschy) și avea o suprafață de 12.360 ari și 378.7 stânjeni; iar la poziția 121 apare Krasna (Cameral
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
arendă de la 1 martie 1913-1 martie 1917: După Marea Unire din 1918 a Basarabiei cu România, guvernul a întreprins în decurs a mai multor ani măsuri intru exproprierea moșiilor. Un document atestă procesul verbal al Inspectoratului Chișinău din subordinea Direcției Cadastrale din 22 august 1932. Inspectorul cadastral Vasile Costin a fost delegat la măsurarea moșiei Stîncăuți - Cucueți, comuna Șapte Bani plasa Rîșcani județul Bălti, ce se află în proprietatea lui Hristofor Negruș, în mărime de 752 ha 1025 m.p. Această moșie
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]