17,559 matches
-
silvan este reliefat și de prezența personajelor din prim plan, întreaga procesiune din fundal potențându-l. Tot în fundal se află un lac cu lebede, îndrăgite de artiștii secesioniști pentru armonia liniei gâtului și o grație a plutirii și un castel înconjurat asemeni unui templu de arborii asemeni unor coloane. Personajele se oglindesc în lac, oglinda lacului introduce un reflex narcisic-absorbant, frumusețea se reflectă la nesfârșit în această feerie, lumea feerică răspunde cadrului decorativ, estetizant al Secession-ului. La rândul său
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ales în cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate acestea, ansamblul creează impresia unui coregrafii minuțios studiate în care nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Ca și în pictura lui Kimon Loghi, A fost odată..., în fundal se află un castel care reclamă arhitectonic o altă vârstă culturală decât aceea basmului, ceea ce Paul Constantinescu consideră o eroare generată de neconcordanța între stilul personajelor împrumutând feriilor rusești din picturile care decorează cu scene de basm renumitele skatulka, casete pentru bijuterii, și recuzita
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decât aceea basmului, ceea ce Paul Constantinescu consideră o eroare generată de neconcordanța între stilul personajelor împrumutând feriilor rusești din picturile care decorează cu scene de basm renumitele skatulka, casete pentru bijuterii, și recuzita legendelor nordice din care face parte și castelul. Prezent la expoziție, Tzigara-Samurcaș sublinia nu numai caracterul poetic al compoziției, ci și farmecul "prin haina strămoșească în care o îmbracă"222, obiectivul criticului fiind reglat de acreditarea acestor compoziții ca "artă națională". Sincretismul simbolist al lui Ștefan Popescu se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
merg, ci parcă dansează cu pași plutitori. Prin gesturi, costume și colorit, lucrarea amintește de frescele moldovenești. O notă neconcordantă o creează aici cadrul scenei, care înfățișează o pădure cu copaci stufoși ce lasă să se vadă în depărtare un castel, decor ce nu este interpretat în stilul personajelor. Se distinge încercarea de sinteză a două stiluri, unul desprins din arta bizantină, altul amintind de dezideratele Jugendstil-ului"224. Acestei dicotomii vizând elementul decorativ, Paul Constantinescu îi mai adaugă o alta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul său, constantă a virtuților emblematice ale noii generații, care se transferă uneori și artei ei. Remarcă patru ipostaze ale unei picturi cu un castel breton, intitulate " Palatul alb", în jurul căreia criticul compune o lume adecvată de frunți gânditoare înclinate spre meditație și acte caritabile. Pune în relație aceste patru picturi cu "simbolica idilă" Muzica: Un tânăr cântă din fluier, pe când o femee stă plecată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pe mări și pe oceane, pe asemenea întinderi de apă i-ar fi plimbat imaginația lui"227. I. Teodorescu remarca tocmai juxtapunerea temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror stil arhitectonic corespundea unei medievalități occidentale de personajele extrase din basmul românesc, purtând amprenta vestimentară a stilului bizantin din pictura murală a bisericilor din Nordul Moldovei, caz similar cu cel al lui Kimon Loghi ale cărui "citate" din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bine o proiecție iluzorie, nebuloasă a fetei. Acest clivaj poate fi urmărit în deschiderea pe care o oferă defilelul, tot în fundal, ruptura care produce această separare între eu și lume. Tot în fundal, departe, pe niște stânci se află Castelul de la Elsinore, reperul "social" al unei identități care s-a dizolvat între timp. Florile care cresc la picioarele Ofeliei și îi conferă un plus de transparență și lilialitate, accentuând însă și o dematerializare a sa, potențată de albul fantomatic al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ții ca integritatea inspirațiunii tale să nu fie cotropită de unele curente din moda cea nouă. Dar tocmai pentru aceasta, vor spune unii, Loghi nu e original; ceea ce vezi la dânsul vezi și la Böcklin. Din faptul că Loghi zugrăvește castele vechi, cu chiparoși încovoiați de furtună, sau balade trăite în aceeași atmosferă, în același decor ca și la Böcklin, nu se poate trage concluzia că Böcklin calcă pe urmele maestrului neamț. Credem că e permis orișicui să guste subiectele medievale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere, Iarna, Biserica din Baia, Biserica veche, Pe drum de seară, Iubire, Alean, Castel, Sclava, Sclavă la fântână, Poartă de geamie, Țigancă, Țigancă cu flori, Țigăncuță, Garoafe, Cârciumărițe, Natura moartă, Ali Pașa, Râul Moldova, După ploaie, O fiică a lui Ramses, La lumina electrică, Miss Wanda, Cap de expresie, La mansardă, Seara, La băi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că ele se întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie că sunt plăzmuite de mintea artistului, un temperament, o fire vizionară. [...] Din faptul că Loghi zugrăvește castele vechi, cu chiparoși încovoiați de furtună, sau balade trăite în aceiași atmosferă, în acelaș decor ca și la Böecklin (sic), nu se poate trage concluzia că Loghi calcă pe urmele maestrului neamț"429. Un alt reper pentru pictura lui Loghi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
situații emblematice, decupaje ale unei coregrafii hieratice. "D-sa pictează cu predilecție scene din povești cu zâne clorotice, feți frumoși cu gesturi teatrale, convenționale, ce-și plimbă spleen-ul într-un mediu, tot teatral conceput, cu lacuri, lună, nori, stânci, castele etc. Fauna și flora din tablourile d-sale au un caracter nedeterminat în corelațiile lor de volum, formă și culoare, probabil ca să mărească impresia lucrului supranatural"433. Kimon Loghi este analizat ca un pictor romantic de către Petre Oprea în articolul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din care nu s-a păstrat decât un studiu pentru una dintre decorații. Theodor Enescu presupune că "era vorba de mai multe panouri care adună sub o arcadă cinci busturi de tinere fete, părând a privi, ca din balconul unui castel, la vreun turnir festiv"450. Criticul insistă asupra exersării virtuozității liniei, a tehnicii pe care pictorul o face cu ocazia acestor comenzi, lăsând la o parte jocul imaginației și inspirația genuină. "Se înțelege că pentru Luchian asemenea panouri decorative nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Verona, numele este exotizat în gustul fin de siècle, redacția atribuindu-i particula nobiliară "de"509 -, Lucasievitch, este vorba de pictorița Letiția Lucasievici, care realizează câteva portrete membrilor familiei regale, parte din ele, Prințesa Elisabeta, Prințesa Alexandra, se găseau la castelul Bran și pictorița müncheneză Albertina (Tini) Rupprecht, care realizează un portret al reginei Maria. Nu mai sunt anunțate alte colaborări pentru un număr viitor. Nicolae Vermont realizează în primul număr frontispiciul în gustul Art Nouveau-ului în pagina 1, înfățișând o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Burne-Jones, Parkstone Press Ltd, New York, USA, 2004, p. 31. 93 Ibidem, p. 31. 94 Ibidem, p. 60. 95 Ștefan Petică, Opere, ediție îngrijită de N. Davidescu, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1938, p. 406. 96 Léon Bachelin, Castelul Peleș. Schiță istorică și descriptivă, traducere de D. Stăncescu, Editura Librăriei Carol Muller, 1895, p. 69. 97 Carl Schorske, Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, traducere de Claudia Ioana Doroholschu și Ioana Ploeșteanu, Polirom, Iași, 1998, p. 210. 98 Ibidem, p.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ottilia Michial-Oteteleșanu, Monitorul Oficial, R.A., București, 2008, p. 136. Cu mici excepții, menționează Tudor Octavian, lucrările reproduse se găsesc în colecții particulare. 280 Ibidem, p. 26. 281 Primele trei se pare că au fost pictate în parcul cu lacul și castelul Oteteleșanu de lângă București după informația lui Popescu-Gogan, vezi p. 26. 282 Ibidem, p. 31. 283 Ibidem, p. 31. 284 Luceafărul, Revistă pentru Literatură și Artă, Budapesta, Sibiu, București, bilunar, apare de la 18 iunie 1 iulie 1902-1920. 285 Mihai Eminescu, Poezii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a descoperi izvorul, a dat greș. Basmul cuprinde povestea unei frumoase fete de Împărat, izolată de tatăl ei Într-un castel, ca să rupă contactul cu lumea, deoarece frumusețea ei era dincolo de obișnuitul universului uman. De fata de Împărat, aflată la fereastra castelului, se Îndrăgostește Însă un zmeu. Ea Îl respinge Însă din pricina nemuririi lui. Zmeul se duce la Demiurg și-i
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
descoperi izvorul, a dat greș. Basmul cuprinde povestea unei frumoase fete de Împărat, izolată de tatăl ei Într-un castel, ca să rupă contactul cu lumea, deoarece frumusețea ei era dincolo de obișnuitul universului uman. De fata de Împărat, aflată la fereastra castelului, se Îndrăgostește Însă un zmeu. Ea Îl respinge Însă din pricina nemuririi lui. Zmeul se duce la Demiurg și-i spune că dorește să fie dezlegat de nemurire. Demiurgul refuză dorința Zmeului, iar acesta, Întors pe pământ, o vede pe fata
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de iubire, Într-o atmosfera cu profunde implicații mitologice. Imaginarul poetic e de factură romantică. Fata de Împărat este văzută Într-o mișcare abia perceptibilă, pentru că totul se petrece În planul visului. Fata contemplă Luceafărul de la fereastra dinspre mare a castelului. La rându-i, Luceafărul, privind spre „umbra negrului castel”, o Îndrăgește pe fată claustrată În turn de tatăl ei și se lasă copleșit de dor. Dar și fata aspiră spre lumea cosmică, spre absolut, iar spiritul ei simte o nevoie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Imaginarul poetic e de factură romantică. Fata de Împărat este văzută Într-o mișcare abia perceptibilă, pentru că totul se petrece În planul visului. Fata contemplă Luceafărul de la fereastra dinspre mare a castelului. La rându-i, Luceafărul, privind spre „umbra negrului castel”, o Îndrăgește pe fată claustrată În turn de tatăl ei și se lasă copleșit de dor. Dar și fata aspiră spre lumea cosmică, spre absolut, iar spiritul ei simte o nevoie compensatorie a faptului că trăiește Într-un spațiu al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Astfel dorința-i gata". În antiteză, iubirea Luceafărului are nevoie de un lung proces de „cristalizare": „El iar privind de săptămâni/ Îi cade dragă fata”. Totul se petrece Într-un cadru nocturn, specific romantic, favorabil visului. Motivul serii și al castelului accentuează romantismul, conferit de prezența Luceafărului: „Și cât de viu saprinde el / În orișicare sară,/ Spre umbra negrului castel / Când ea o să-i apară". Mișcările sunt imperceptibile, pentru că au loc Într-un plan oniric, dezvăluind puritatea sentimentului de iubire exprimat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de săptămâni/ Îi cade dragă fata”. Totul se petrece Într-un cadru nocturn, specific romantic, favorabil visului. Motivul serii și al castelului accentuează romantismul, conferit de prezența Luceafărului: „Și cât de viu saprinde el / În orișicare sară,/ Spre umbra negrului castel / Când ea o să-i apară". Mișcările sunt imperceptibile, pentru că au loc Într-un plan oniric, dezvăluind puritatea sentimentului de iubire exprimat prin motivul zburătorului: „Și pas cu pas pe urma ei Alunecă-n odaie, Țesând cu recile-i scântei O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reprezintă numeric partea fundamentală a poemului, 441 de cuvinte din cele 1908, În vreme ce adjectivul reprezintă numai 176 de cuvinte. Din cele 441 de substantive și 176 de adjective, 46 sunt neologisme, intrate În limbă În ultimele două secole: aer, amar, castel, coroană, demon, Hyperion, insulele, marmoreele, ocean, orizont, palate, palid sunt de origine latină; bolți, bujori, colț, negrăit, odorul (de două ori), plutind, rochii, rude sunt de origine slavă; distrează, himeric, idealuri, Înclin, nimb, paj, sfera (de două ori), stepe, surâs
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stă deseori În fața substantivului și dă astfel acestuia o valoare expresivă deosebită. De altfel, poetul Îl așază În fața substantivului pentru că pune accent pea valoarea lui expresivă: „O prea frumoasă fată...” „Din umbra falnicelor bolți...” „Pe mișcătoarele cărări...” „Spre umbar negrului castel...” „Țesând cu recile-i scântei...” „O dulce-al nopții mele domn...” „Marmoreele brațe...” și exemplele pot continua. Strămutarea acesor adjective din locul unde au fost fixate de poet duce la transformarea expresiei În cel mai banal loc comun, ori expresie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mult cu soarta geniului pe pământ și i-am dat acest Înțeles alegoric.” Plecând de la mărturia poetului se ajunge la concluzia: 1. Fata de Împărat reprezintă metafora aspirației omului către cunoașterea absolută. Ca ipostază a „eului” liric, claustrată În negrul castel, metaforă a spațiului limitat, unde se află omul terestru, ea devine „aptă” să intre, după cum spune Marin Mincu, Într-o aventură de cunoaștere. 2. Luceafărul este de asemenea o metaforă simbol. Pe de o parte el simbolizează geniul uman, ori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de stat și a amintit, în toastul său, că se împlinesc șase ani din ziua în care România a fost vizitată, pentru prima dată, de un președinte al Statelor Unite 1756. În ziua următoare, cei doi lideri s-au întîlnit la Castelul Peleș din Sinaia și au semnat un comunicat comun, prin care anunțau intrarea în vigoare a Acordului comercial româno-american1757. Prin acceptarea tratatului de către ambele părți, produsele românești puteau primi statutul de "Clauză a națiunii celei mai favorizate" și Bucureștiul putea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]