18,313 matches
-
cresc colesterolul sanguin. Studiile realizate pe această temă nu sunt însă consistente. înlocuirea grăsimilor saturate și a celor trans cu grăsimile mononesaturate și polinesaturate are un aport mai mare în prevenirea bolilor cardiovasculare la femei, decât reducerea consumului total de grăsime [8], . Spre deosebire de grăsimile esențiale, grăsimile trans nu sunt indispensabile organismului, mai mult chiar, nu aduc beneficii pentru sănătatea umană. Există o legătură evidentă între consumul de grăsimi trans, creșterea nivelului de LDL colesterol (colesterol rău, scăderea de HDL colesterol (colesterol
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
Studiile realizate pe această temă nu sunt însă consistente. înlocuirea grăsimilor saturate și a celor trans cu grăsimile mononesaturate și polinesaturate are un aport mai mare în prevenirea bolilor cardiovasculare la femei, decât reducerea consumului total de grăsime [8], . Spre deosebire de grăsimile esențiale, grăsimile trans nu sunt indispensabile organismului, mai mult chiar, nu aduc beneficii pentru sănătatea umană. Există o legătură evidentă între consumul de grăsimi trans, creșterea nivelului de LDL colesterol (colesterol rău, scăderea de HDL colesterol (colesterol bun) și implicit
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
pe această temă nu sunt însă consistente. înlocuirea grăsimilor saturate și a celor trans cu grăsimile mononesaturate și polinesaturate are un aport mai mare în prevenirea bolilor cardiovasculare la femei, decât reducerea consumului total de grăsime [8], . Spre deosebire de grăsimile esențiale, grăsimile trans nu sunt indispensabile organismului, mai mult chiar, nu aduc beneficii pentru sănătatea umană. Există o legătură evidentă între consumul de grăsimi trans, creșterea nivelului de LDL colesterol (colesterol rău, scăderea de HDL colesterol (colesterol bun) și implicit creșterea riscului
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
mai mare în prevenirea bolilor cardiovasculare la femei, decât reducerea consumului total de grăsime [8], . Spre deosebire de grăsimile esențiale, grăsimile trans nu sunt indispensabile organismului, mai mult chiar, nu aduc beneficii pentru sănătatea umană. Există o legătură evidentă între consumul de grăsimi trans, creșterea nivelului de LDL colesterol (colesterol rău, scăderea de HDL colesterol (colesterol bun) și implicit creșterea riscului de a dezvolta boli ale inimii. Studii ample au arătat o legătură între consumul ridicat de colesterol și dezvoltarea unor afecțiuni cardiovasculare
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
colesterol (colesterol bun) și implicit creșterea riscului de a dezvolta boli ale inimii. Studii ample au arătat o legătură între consumul ridicat de colesterol și dezvoltarea unor afecțiuni cardiovasculare. Tocmai de aceea, diferite organisme internaționale au recomandat scăderea consumului de grăsimi trans. În alimentație, grăsimile trans au origini diferite. Ele apar în mod natural în organismul animalelor rumegătoare (vacă, oaie, capra) și implicit în produsele obținute de la acestea (carne, lapte, unt). În industrie, grăsimile trans se formează ca urmare a hidrogenării
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
implicit creșterea riscului de a dezvolta boli ale inimii. Studii ample au arătat o legătură între consumul ridicat de colesterol și dezvoltarea unor afecțiuni cardiovasculare. Tocmai de aceea, diferite organisme internaționale au recomandat scăderea consumului de grăsimi trans. În alimentație, grăsimile trans au origini diferite. Ele apar în mod natural în organismul animalelor rumegătoare (vacă, oaie, capra) și implicit în produsele obținute de la acestea (carne, lapte, unt). În industrie, grăsimile trans se formează ca urmare a hidrogenării parțiale a uleiurilor vegetale
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
organisme internaționale au recomandat scăderea consumului de grăsimi trans. În alimentație, grăsimile trans au origini diferite. Ele apar în mod natural în organismul animalelor rumegătoare (vacă, oaie, capra) și implicit în produsele obținute de la acestea (carne, lapte, unt). În industrie, grăsimile trans se formează ca urmare a hidrogenării parțiale a uleiurilor vegetale. De asemenea grăsimile trans apar în procese care implică încălzirea uleiurilor la temperaturi înalte, de peste 200C (prăjire, coacere, etc). Drept consecință, în Europa, mulți producători din industria alimentară au
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
origini diferite. Ele apar în mod natural în organismul animalelor rumegătoare (vacă, oaie, capra) și implicit în produsele obținute de la acestea (carne, lapte, unt). În industrie, grăsimile trans se formează ca urmare a hidrogenării parțiale a uleiurilor vegetale. De asemenea grăsimile trans apar în procese care implică încălzirea uleiurilor la temperaturi înalte, de peste 200C (prăjire, coacere, etc). Drept consecință, în Europa, mulți producători din industria alimentară au reformulat produsele, eliminând grăsimile parțial hidrogenate din acestea. Un nivel crescut de colesterol, în
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
ca urmare a hidrogenării parțiale a uleiurilor vegetale. De asemenea grăsimile trans apar în procese care implică încălzirea uleiurilor la temperaturi înalte, de peste 200C (prăjire, coacere, etc). Drept consecință, în Europa, mulți producători din industria alimentară au reformulat produsele, eliminând grăsimile parțial hidrogenate din acestea. Un nivel crescut de colesterol, în special LDL colesterol este asociat cu un risc mai mare de arterioscleroză sau plăci de aterom. Aceste afecțiuni îngroașă vasele de sânge și îngreunează circulația sângelui către organe- creier, inimă
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
ficatul produce aproximativ 1g de colesterol zilnic, ceea ce reprezintă 80% din necesarul organismului. Restul de 20% provine din alimentație. Așadar, organismul nu are nevoie de mult colesterol din alimentație. Tocmai de aceea este important ca dieta să fie săracă în grăsimi saturate și trans (acelea care cresc colesterolul rău) și bogată în grăsimi nesaturate (acelea care cresc colesterolul bun). Cu toate astea, unele persoane sunt mai afectate decât altele de aportul de colesterol din alimentație. FDA recomandă ca persoanele sănătoase să
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
organismului. Restul de 20% provine din alimentație. Așadar, organismul nu are nevoie de mult colesterol din alimentație. Tocmai de aceea este important ca dieta să fie săracă în grăsimi saturate și trans (acelea care cresc colesterolul rău) și bogată în grăsimi nesaturate (acelea care cresc colesterolul bun). Cu toate astea, unele persoane sunt mai afectate decât altele de aportul de colesterol din alimentație. FDA recomandă ca persoanele sănătoase să consume cel mult 300 mg de colesterol în fiecare zi. Majoritatea margarinelor
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
din plante. Interesterificarea este un proces folosit de peste 75 ani în industria alimentară, pentru o paletă foarte largă de alimente. Este un proces similar cu acela care are loc în tractul digestiv (duoden) unde anumite enzime (lipaze) împart molecula de grăsime (trigliceride) în 3 părți: monogliceride, digliceride și acizi grași. Ulterior, moleculele de grăsime se vor suda în mod natural la loc, într-o ordine aleatorie. Practic, interesterificarea este procesul de rearanjare a acizilor grași din moleculele de grăsime, fără a
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
pentru o paletă foarte largă de alimente. Este un proces similar cu acela care are loc în tractul digestiv (duoden) unde anumite enzime (lipaze) împart molecula de grăsime (trigliceride) în 3 părți: monogliceride, digliceride și acizi grași. Ulterior, moleculele de grăsime se vor suda în mod natural la loc, într-o ordine aleatorie. Practic, interesterificarea este procesul de rearanjare a acizilor grași din moleculele de grăsime, fără a modifica structura acizilor grași.
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
molecula de grăsime (trigliceride) în 3 părți: monogliceride, digliceride și acizi grași. Ulterior, moleculele de grăsime se vor suda în mod natural la loc, într-o ordine aleatorie. Practic, interesterificarea este procesul de rearanjare a acizilor grași din moleculele de grăsime, fără a modifica structura acizilor grași.
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
împiedică pierderea apei. Această barieră este însă penetrată de gaze, lipide, vitamine, enzime, hormoni sexuali, radiații, glucoză, dar și de substanțe nocive (ex. nicotina). Stratul lucid numit și stratul cornos bazal e format din celule bogate în glicogen, eleidină și grăsimi. Prezența glicogenului atestă existența unor procese vitale necesare etapelor finale în sinteza keratinei. Acest strat este ultimul strat vital al epidermului, care împreună cu stratul cornos profund constituie așa-numita "bariera epidermică" (barieră față de apă, substanțele chimice și microorganisme). Stratul cornos
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
superficial celulele au conexiuni laxe, desprinzându-se la suprafață. Celulele cornoase normale au formă de solzi, nucleul este dispărut ca și organitele celulare, iar celula apare ca un sac format dintr-un înveliș de keratină și un conținut bogat în grăsimi osmiofile (lipoide de colesterol). Deasupra stratului cornos și amestecat cu celulele stratului disjunct, se găsește un strat funcțional (fiziologic) rezultat din prelingerea secreției sudoripare și sebacee, și din debriurile celulelor cornoase și a substanței intercelulare. Acest strat numit filmul sau
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
celulelor care căptușesc pereții glandei. În regiunile numite seboreice (nas, frunte, menton, ureche, mediosternal etc.) aceste glande sunt hipertrofiate, conferind regiunilor respective o onctuozitate și o reactivitate particulară. Funcția acestor glande este endocrino-dependentă (sistemul hipofizo-steroidic cortico-suprarenal și sexual). Ele secretă grăsimea pielii, care unge stratul cornificat al epidermusului și părul, îi apără de apă, microorganisme, înmoaie pielea. Canalele glandelor sebacee se deschid de obicei în sacii pieloși. Glandele sudoripare sunt tubulare, fiind terminate cu un glomerul secretor. Ele sunt de două
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
s-a bazat foarte mult pe muncitori numiți oilers pentru a lubrifia frecvent utilaje cu doze de ulei. Mașinile de fabrică de astăzi au de obicei "sisteme de ungere", în care o pompă centrală servește ungeri periodice de ulei sau grăsime de la un rezervor prin "linii de lubrifiant" la diversele "puncte de ungere" în suprafețe de lagăr ale aparatului, axul scurt, lagăr principal, si asa mai departe. Momentul și numărul de astfel de "cicluri de ungere" este controlată de partea computerizată
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
și rulmenții se vor contamină imediat ce bandă va reporni. Deși, o maintenanta potrivită ar putea lubrifia rulmenții frecvent, dar ar putea să nu includă dezasamblarea pentru curățare. Lubrifierea frecvență, prin natura să, oferă o curățare limitată, prin dislocarea uleiului și grăsimii vechi ( pline cu pietriș ) cu o încărcătură proaspătă, dar prin care va colecta de asemenea pietriș înainte de a fi dislocata de celălalt ciclu. Rulmenții cu element rulant sunt vast folosiți în industrie astazy și decimaintenanta acestora devine un task important
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
a frecventei necesare poate fi obținută estimând frecvențele rulmentului avariat și alte frecvente de vibrație ale componentelor și armonica acestora datorate vitezei axului, alinierii gredite, frecve,ta liniei, cutia de viteze etc.n line frequency, gearbox etc. Unii rulmenți folosesc grăsime mai vâscoasa pentru lubrifiere, care este împinsă în spațiile dintre suprafețele rulmentului,cunoscut sub numele de "ticsire". Grăsimea este ținută în loc de către plastic, piele, sau garnitură (de asemenea numită "glanda") ce acoperă marginile din interiorul și exteriorul cursei rulmentului pentru
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
armonica acestora datorate vitezei axului, alinierii gredite, frecve,ta liniei, cutia de viteze etc.n line frequency, gearbox etc. Unii rulmenți folosesc grăsime mai vâscoasa pentru lubrifiere, care este împinsă în spațiile dintre suprafețele rulmentului,cunoscut sub numele de "ticsire". Grăsimea este ținută în loc de către plastic, piele, sau garnitură (de asemenea numită "glanda") ce acoperă marginile din interiorul și exteriorul cursei rulmentului pentru a nu permite grăsimii să iasă. Rulmenții trebuiesc de asemenea ticsiți și cu alte materiale.Istoria arată că
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
lubrifiere, care este împinsă în spațiile dintre suprafețele rulmentului,cunoscut sub numele de "ticsire". Grăsimea este ținută în loc de către plastic, piele, sau garnitură (de asemenea numită "glanda") ce acoperă marginile din interiorul și exteriorul cursei rulmentului pentru a nu permite grăsimii să iasă. Rulmenții trebuiesc de asemenea ticsiți și cu alte materiale.Istoria arată că rotile de la mașinile pe șine foloseau rulmenți cu manșon ticsiți cu "deșeuri" sau resturi libere de bumbac sau fibră de lâna îmbibate în ulei, folosite apoi
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
L'economia del cittadino in villa" de Vincenzo Tanara publicată în anul 1664 sunt descriși tortellini "prăjiți cu unt". În anul 1842 navigatorul și bibliograful francez Antoine Claude Pasquin (numit Valery 1789 - 1847) descria o umplutură de «(sego di bue) grăsime de vită tocată, gălbenușuri de ouă și parmigiano (cașcaval). Există mai multe legende referitoare la originea tortellinilor. După una din legende, tortellinul ar fi fost inventat la Castelfranco Emilia în provincia Modena. În timpul unei călătorii, Lucrezia Borgia s-a oprit
Tortellini () [Corola-website/Science/305627_a_306956]
-
numită Koffe și apoi introdusă în lumea arabă prin Egipt și Yemen, unde începe să se cultive în scopuri comerciale. În trecut cafeaua era considerată aliment și nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea și prin amestecarea cu grăsime animală obțineau o pastă pe care războinicii o consumau pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor. Începând cu anul 1000, renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafea în chip de medicament. Boabele de cafea erau fierte și transformate într-o băutură
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
Vase limfatice numite chilifere sunt prezente în endoteliul tractului gastrointestinal, predominant în intestinul subțire. În timp ce mulți alți nutrienți absorbiți de intestinul subțire sunt trecuți în sistemul venos portal pentru a fi drenați pe calea venei porte în ficat pentru procesare, grăsimile (lipidele) sunt trecute în sistemul limfatic pentru a fi transportate în circulația sangvină prin intermediul canalului toracic. (Exista și excepții, de exemplu trigliceridele cu lanț mediu (MCTs) sunt esteri grași ai glicerolului care difuzează pasiv din tractul gastrointestinal către sistemul portal
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]