19,432 matches
-
de obiecții. ... (3) Raportul de inspecție prevăzut la alin. (2), împreună cu obiecțiile formulate, se înaintează secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe baza raportului și a obiecțiilor formulate, secția corespunzătoare adoptă hotărârea privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către magistrat a condiției de bună reputație ori, dacă apreciază că obiecțiile sunt întemeiate, dispune, în scris și motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiției de
LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251309_a_252638]
-
2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... (4) Pe parcursul procedurii de verificare și constatare a îndeplinirii condiției de bună reputație, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la finalizarea procedurii, dacă exercitarea în continuare a funcției ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurilor de verificare sau dacă aceste proceduri sunt de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției. ... (5) Hotărârea secției prevăzută la alin. (3) poate
LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251309_a_252638]
-
perioada mandatului, inspectorii judiciari au toate drepturile judecătorilor și procurorilor detașați, precum și obligațiile prevăzute de lege pentru judecători și procurori. ... (3) Inspectorii judiciari pot participa, pe parcursul mandatului, la concursurile sau procedurile de selecție în vederea promovării în funcții de execuție a magistraților. În caz de promovare, inspectorii pot opta între continuarea mandatului de inspector, cu dobândirea noului grad profesional, și promovarea efectivă în funcția de execuție pentru care au candidat, în termen de 30 de zile de la data validării rezultatelor examenului de
LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251309_a_252638]
-
de Grefieri. Articolul 84 (1) Paza sediului Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor și valorilor aparținând acestuia, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română. ... (2) Magistrații aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de protecție, conform legii, în condițiile prevăzute prin protocolul încheiat între președintele Consiliului Superior al Magistraturii și ministrul administrației și internelor. ... Articolul 85 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de
LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251309_a_252638]
-
Cât privește critica de neconstituționalitate expusă oral în fața instanței de judecată și consemnată în practicaua încheierii de ședință, aceasta se referă la faptul că art. 37 din Legea nr. 67/2004 încalcă art. 21 din Constituție prin aceea că numărul magistraților ce compun Biroul Electoral Central este cu mult mai mic decât cel al reprezentanților partidelor politice, care nu sunt calificați pentru a lua decizii în aplicarea legii. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a
DECIZIE nr. 103 din 28 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 şi ale art. 37 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252086_a_253415]
-
alte condiții de studii, vechime sau funcție a acestora. În aceeași ordine de idei, autoarea excepției consideră că pentru îndepărtarea viciilor de constituționalitate generate ca urmare a modalității de alcătuire a Biroului Electoral Central, acesta ar trebui alcătuit exclusiv din magistrați. Curtea mai reține că excepția de neconstituționalitate a fost invocată în fața instanței de contencios administrativ, într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative emise de Biroul Electoral Central, în aplicarea cărora, arată autoarea excepției, s-a creat o
DECIZIE nr. 103 din 28 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 şi ale art. 37 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252086_a_253415]
-
2009 și altele, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că acordarea pensiilor de serviciu este constituțională. Prin Decizia nr. 871/2010 , Curtea a stabilit, însă, că acordarea pensiilor de serviciu este neconstituțională, excepție făcând pensiile de serviciu ale magistraților. Ca atare, neaplicarea aceluiași tratament juridic auditorilor publici externi cu cel al consilierilor de conturi, "în sensul de a recunoaște pensia de serviciu, atât ca drept, cât și ca mod de stabilire", precum și diminuarea cuantumului pensiei de serviciu, prin recalculare
DECIZIE nr. 170 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
parte atât consilierii de conturi, auditorii publici externi, personalul de specialitate, cât și ceilalți angajați ai acestei instituții, indiferent de statutul lor socio-profesional. În conformitate cu principiul accesorium sequitur principale, Curtea Constituțională a arătat că trebuie aplicat același tratament juridic personalului asimilat magistraților în privința dreptului legal la pensie de serviciu cu personalul la care au fost asimilați, întrucât, altfel, s-ar ajunge la situații inadmisibile, contrare art. 16 din Constituție. În consecință, prin decizia menționată, Curtea a constatat constituționalitatea eliminării tuturor pensiilor de
DECIZIE nr. 170 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
serviciu a judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv a magistraților-asistenți ai Curții Constituționale este neconstituțională, deoarece încalcă principiul independenței justiției, prevăzut de art. 124 din Constituție. Cu acest prilej, Curtea a reținut că principiul independenței justiției apără pensia de serviciu a magistraților, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu. Curtea a stabilit că "statutul constituțional al magistraților - statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și
DECIZIE nr. 170 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
prilej, Curtea a reținut că principiul independenței justiției apără pensia de serviciu a magistraților, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu. Curtea a stabilit că "statutul constituțional al magistraților - statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de
DECIZIE nr. 170 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală". După pronunțarea acestei decizii, din punct de vedere constituțional s-a deschis posibilitatea de a aprecia dacă există o similitudine între statutul constituțional și legal al magistraților și cel al altor categorii socio-profesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urmă sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii de serviciu similar magistraților. Așa fiind, prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011 , publicată
DECIZIE nr. 170 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
a aprecia dacă există o similitudine între statutul constituțional și legal al magistraților și cel al altor categorii socio-profesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urmă sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii de serviciu similar magistraților. Așa fiind, prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea a analizat dacă personalul Curții de Conturi urmează să beneficieze de același tratament juridic
DECIZIE nr. 170 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea a analizat dacă personalul Curții de Conturi urmează să beneficieze de același tratament juridic, respectiv dacă statutul acestuia reclamă un tratament juridic identic cu cel al magistraților în privința pensiei de serviciu, statuând că, în privința auditorilor publici externi, considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 , cu corectivul adus prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , își mențin pe deplin valabilitatea. Ulterior
DECIZIE nr. 170 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, statuând că aceste prevederi sunt neconstituționale "în măsura în care se aplică și consilierilor de conturi". Cu acest prilej, Curtea a constatat că asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităților, cu magistrații este realizată printr-o normă de rang constituțional, aspect decisiv în analiza Curții, reținând totodată faptul că "consilierii de conturi au atât o altă reglementare constituțională și legală, cât și un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de personal existente
DECIZIE nr. 170 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
Articolul 1 (1) Se aprobă înființarea pe langă Consiliul Superior al Magistraturii a unei activități finanțate integral din venituri proprii privind organizarea concursurilor și examenelor de admitere, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților, cu modificările ulterioare, Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, prin preluarea acestei activități de la Ministerul Justiției. (2) Din
HOTĂRÂRE nr. 183 din 9 martie 2005 (*actualizată*) privind înfiinţarea pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a unei activităţi finantate integral din venituri proprii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251325_a_252654]
-
de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor fiscale, celor de urmărire penală și celor disciplinare, precum și comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege. În cadrul organelor fiscale și de urmărire penală se desemnează persoane responsabile pentru relația cu
LEGE nr. 176 din 1 septembrie 2010 (*actualizată*) privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251096_a_252425]
-
interese depuse până la intrarea în vigoare a prezentei legi rămân valabile și vor putea fi valorificate de către Agenție în cadrul procedurilor sale pentru exercitarea atribuțiilor specifice prevăzute de lege. ... Articolul 35 Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează
LEGE nr. 176 din 1 septembrie 2010 (*actualizată*) privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251096_a_252425]
-
de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor fiscale, celor de urmărire penală și celor disciplinare, precum și comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege. În cadrul organelor fiscale și de urmărire penală se desemnează persoane responsabile pentru relația cu
LEGE nr. 176 din 1 septembrie 2010 (*actualizată*) privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251095_a_252424]
-
interese depuse până la intrarea în vigoare a prezentei legi rămân valabile și vor putea fi valorificate de către Agenție în cadrul procedurilor sale pentru exercitarea atribuțiilor specifice prevăzute de lege. ... Articolul 35 Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează
LEGE nr. 176 din 1 septembrie 2010 (*actualizată*) privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251095_a_252424]
-
19 octombrie 2004 17. La 19 octombrie 2004, PNA a emis un comunicat de presă privind arestarea reclamantului. Acesta era redactat după cum urmează: "Procurorii Serviciului Teritorial Bacău al Parchetului Național Anticorupție au început, la 18 octombrie 2004, urmărirea penală față de magistratul Catană Constantin-Cristian, judecător la Judecătoria Piatra-Neamț, sub învinuirea de luare de mită. Acesta a fost surprins în flagrant în timp ce primea 500 de euro din partea unei persoane care avea calitatea de inculpat într-un dosar penal [...] S-a stabilit, în baza
HOTĂRÂRE din 29 ianuarie 2013 în Cauza Catană împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251205_a_252534]
-
lumină naturală și nici de suficientă lumină artificială. Reclamantul precizează că, pe durata șederii sale, nu a ieșit niciodată la plimbare în aer liber. Acesta afirmă că a fost închis în celulă cu deținuți condamnați, deși, datorită calității sale de magistrat, ar fi trebuit să fie închis într-un spațiu special. 22. El menționează că nu a fost consultat de un medic decât o singură dată pe durata șederii sale și doar în urma unei cereri scrise în acest scop. Subliniază, de
HOTĂRÂRE din 29 ianuarie 2013 în Cauza Catană împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251205_a_252534]
-
aveau acces la baie în fiecare zi timp de 15 minute pentru igiena personală și aveau acces la dușuri o dată pe săptămână. Accesul la camera de baie era interzis pe timpul nopții. 25. Dispozițiile legale nu prevedeau modalități speciale pentru încarcerarea magistraților comparativ cu cele prevăzute pentru ceilalți deținuți. Reclamantul beneficia de o plimbare zilnică de o oră în curtea sediului poliției. Toți deținuții au fost supuși unui control medical la plasarea în detenție, iar atunci când a fost pus un diagnostic de
HOTĂRÂRE din 29 ianuarie 2013 în Cauza Catană împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251205_a_252534]
-
Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6
ORDIN nr. 542 din 31 mai 2011 (*actualizat*) privind aprobarea modelului unic al biletului de trimitere pentru investigaţii paraclinice utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi a Instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a biletului de trimitere pentru investigaţii paraclinice utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251060_a_252389]
-
Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6
ORDIN nr. 868 din 31 mai 2011 (*actualizat*) privind aprobarea modelului unic al biletului de trimitere pentru investigaţii paraclinice utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi a Instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a biletului de trimitere pentru investigaţii paraclinice utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251059_a_252388]
-
definitoriu, în lipsa unor dispoziții ale Convenției Europene a Drepturilor Omului sau ale altor instrumente juridice care să oblige la o anumită componență a organului ce propune candidații. Se arată că există și alte state europene în care consiliile judiciare ori magistrații sunt implicați în procedura de desemnare a candidaților la Curte, de exemplu Belgia, Croația, Cehia, Finlanda, Grecia, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, Polonia, Portugalia. Se apreciază ca fiind cel mai relevant exemplul Slovaciei, unde procedura de desemnare a judecătorilor la Curtea Europeană
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]