18,106 matches
-
poate avea încredere». De aceea, el considera că se construia într-un mod necorespunzător. De asemenea, el voia ca frații să se apere singuri în fața prelaților și principilor mai degrabă prin sfințenia vieții și a meritelor lor publice, decât prin privilegii pontificale, și să fie într-adevăr cei mai minori dintre toți prin umilință și blândețe. 91. Adăugire. Fratele Ioan din Parma, ministru general, în timpul capitulului general de la Genova i-a poruncit fratelui Bonizio, ce fusese însoțitorul Sfântului Francisc, să spună
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ei, iar cel care ar fi făcut-o, să fie excomunicat în același moment, promițând că vor ține toate acestea și în privința candidaților lor. Ei, însă, au limitat libertatea persoanelor în mai multe feluri și au răspândit foarte mult acest privilegiu al lor, astfel încât cu greu permiteau cuiva să intre într-un alt ordin. Dar această suferință nu a durat mult. Într-adevăr, fratele William de Nottingham, de fericită amintire, și fratele Petru de Tewkesbury i-au arătat papei ceea ce predecesorul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mult au fost cinstiți cei care au putut afla sfat în îndoielile lor, alinare în supărări, exemplu și îndemn în situațiile cele mai grave de la asemenea persoane, ce aveau pârga darurilor Duhului Sfânt (Rom 8,23)! O, har inefabil! O, privilegiu incomparabil! O, ce dragoste suavă de o nesfârșită delectare este posibilitatea de a ne bucura de prietenia unor asemenea oameni, de a fi mângâiați pe parcursul pelerinajului pământesc de dragostea specială a acestor persoane eminente, de a fi apărați de mijlocirea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
inima Ordinul Fericitului Francisc, recunoscând și constatând cu ochii lor că frații minori sunt de mare folos pentru Biserică, fiind trimiși pentru mântuire (p. 421-422). Autorizați să spovedească 35. Frații minori nu au avut de la papa Grigore al IX-lea privilegiul de a putea asculta spovezile. Fratele Bonaventura, pe când era ministru general, l-a întrebat pe papa Alexandru al IV-lea dacă era de acord ca frații să poată spovedi, iar acesta a răspuns: «Dimpotrivă, vreau cu fermitate ca ei să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îngrozitoare... (p. 591). Și de aceea vreau cu fermitate ca frații minori, cu responsabilitatea și acordul meu, să asculte spovezile persoanelor laice» (p. 593)... Papa Martin al IV-lea a acționat în mod lăudabil atunci când a acordat fraților minori optimul privilegiu de a putea predica în mod liber și de a asculta spovezile, în pofida faptului că în Regula lor se spune ca «frații să nu predice în diecezele niciunui episcop, fără permisiunea acestuia... (p. 595-596)». Stima lui Inocențiu al IV-lea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în sac]. Și-au făcut sandale asemenea fraților minori. Toți care voiau să inventeze un nou ordin și o nouă regulă, preluau întotdeauna ceva de la Ordinul Fericitului Francisc, ori sandalele, ori funia, ori haina. Dar acum, Ordinul a obținut un privilegiu pontifical care interzice orișicui să poarte o haină pentru care poate fi considerat frate minor... (p. 366-367). IV. ALTE MĂRTURII FRANCISCANE Introducere Biografiile și cronicile înregistrate până aici sunt cu certitudine izvoarele cele mai sigure și indispensabile pentru a reda
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-l lăsase, ci pe primul care-i cădea sub mână, chiar dacă se afla în condiții mai rele sau deplorabile, bucurându-se foarte mult fiindcă el corespundea mai mult sărăciei promise. Deoarece frații ceruseră papei Grigore, ce iubea foarte mult Ordinul, privilegiul de a reduce și de a varia oficiul divin, el a încercat prin îndemnuri pioase, spre edificarea lor și a altora, să-i convingă să păstreze neschimbat oficiul Bisericii, spunându-le: «Fraților, dacă voiți să recitați oficiul Bisericii fără omisiuni
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spunându-le: «Fraților, dacă voiți să recitați oficiul Bisericii fără omisiuni, voi porunci ca toți religioșii, cu excepția canonicilor regulari și a călugărilor benedictini, să recite Oficiul vostru». Dar frații nu au fost de acord și prin cereri inoportune au obținut privilegiul de a renunța, atât în zilele festive cât și cele feriale, la sufragiile sfinților în cadrul rugăciunii laudelor și a vesperelor, la Miserere mei Deus din laudele din zilele feriale, la psalmii graduali în timpul Adventului Domnului, și să elimine litaniile. Fratelui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
este indicat să distrugem ceea ce a fost făcut, dar o vom modifica astfel ca ea să fie limitată doar la o singură zi». Atunci l-a rechemat pe Sfântul Francisc și i-a spus: «Iată că de acum înainte acordăm privilegiul ca oricine va veni și va intra în biserica amintită, spovedit și cu părere de rău, să fie absolvit de orice ispășire și de orice vină, și vrem ca aceasta să fie valid în fiecare an pentru o singură zi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acel moment, intervențiile pontificale referitoare la frați fuseseră, în general, foarte rare, mai ales dacă le raportăm la cele emanate, în aceeași perioadă, în favoarea Predicatorilor, cărora Honoriu al III-lea le acordase - pe când trăia încă Dominic - un număr impresionant de privilegii, cu documente bine structurate din punct de vedere retoric și cu un bogat conținut teologic. Dar trebuie să se țină cont de faptul că, în pofida unor cereri precise asupra acestui aspect (CompAss 20; SpecP 50: FF 1565; 1738), frații minori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
că trebuie să vă acordăm și ceea ce este un favor special, fiindcă nu cereți o comoditate temporară, ci una spirituală pentru devoțiunea voastră, din moment ce ați profesat și ați îmbrățișat sărăcia, noi, favorabili rugăciunilor voastre, prin autoritatea prezentei scrieri, vă acordăm privilegiul ca în locuințele și oratoriile voastre să puteți celebra jertfa liturghiei și celelalte oficii divine cu altare mobile, cu excepția mereu a oricărui drept parohial rezervat bisericilor parohiale. Nimănui așadar nu-i este permis să încalce această pagină a concesiunii și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
facto, va risca pericolul degradării și, în afară de aceasta, va fi constrâns cu fermitate de către episcopul diecezei, prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitate de apel și fără a se putea prevala împotriva lor de niciun indult sau privilegiu apostolic. Dată la Napoli, la 22 noiembrie [1254], în cel de-al doisprezecelea an al pontificatului nostru. 12. Bula «Nec insolitum» a lui Alexandru al IV-lea Alexandru, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, tuturor venerabililor frați arhiepiscopi și episcopi, preaiubiților fii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cădea în pericolul degradării și va fi constrâns cu rigurozitate de episcopul diecezan, prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitatea de a face apel și fără a putea aduce în mod valid împotriva ei vreun indult sau privilegiu apostolic. 3. Așadar, fiindcă ne-am propus să reflectăm mai atent și să decidem după o mai profundă analiză cu privire la scrisorile amintite, dorind mai ales binele păcii și mângâierea liniștii pentru biserici și pentru toți ecleziasticii, am considerat că aceste
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dar mai ales a unei surprinzătoare capacități de reinterpretare a temelor literare consacrate. Romanul Așteptare (1973), asemănător stilistic cu cel anterior, se deosebește pregnant de cele ce i-au urmat: Tutun de Macedonia (1976), Figuranții (1979), Vacanța (1981), Necuviința (1984), Privilegiu (1987), unde C. revine la maniera scrierilor de debut, afișând aceeași rece detașare față de întâmplările narate, aceeași neimplicare în destinul personajelor, dar dovedind o forță epică, o putere de construcție nebănuită până acum. Și, pentru a confirma caracterul imprevizibil al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
și un alt univers uman decât cel investigat anterior. Sub pretextul căutării și regăsirii rădăcinilor pierdute ale eroinei - Marta -, autoarea reface atmosfera unui sat românesc cu vechi tradiții și cu un respect religios față de datinile străbune. La o primă vedere, Privilegiu pare o interesantă reconstituire a realităților românești din veacul al XIX-lea, din perspectiva unui străin - respectiv a francezului Simon, preceptorul familiei Martular. Dar, de fapt, scopul romanului nu este acela de a reface, pe baza documentelor de epocă, evenimentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
1968; Dulce Brigitte, București, 1969; Nu ucideți femeile, București, 1970; Castelul vrăjitoarelor, București, 1972; Așteptare, București, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1976; Tutun de Macedonia, București, 1976; Roman din dragoste, București, 1977; Figuranții, București, 1979; Vacanța, București, 1981; Necuviința, București, 1984; Privilegiu, București, 1987; Îngeri maculați, București, 1990; Iadul meschin, București, 1996; Ascuțit ca tandrețea, București, 1997; Politici ale romanului românesc contemporan, București, 2001. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Dulce Brigitte”, RL, 1969, 12; Viola Vancea, Proza feminină, RL, 1969, 26; Dana Dumitriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
domniei sale ca și preocuparea de a mă instrui în efectuarea angiografiilor. Îi mulțumesc pentru ambele bune intenții. Practic domnia sa a fost cel care mi-a generat și întreținut interesul pentru patologia arterelor periferice. Mulțumesc d-nei prof. dr. Georgeta Datcu pentru privilegiul de a-mi coordona teza de doctorat referitoare la “Patologia arterială a membrelor inferioare. Progrese în evaluarea factorilor de risc”, precum și pentru susținerea permanentă dovedită pe parcursul redactării ei. Mulțumesc echipei de la Clinica de Radiologie a Spitalului “Sf. Spiridon” Iași condusă
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
care înainte constituiau o castă închisă din care proveneau, în mod exclusiv, conducătorii republicii; o cauză, deoarece introducerea de homines novi în clasa guvernanților trebuie să fi rănit susceptibilitatea aristocrației senatoriale și ecvestre, care-și apăra cu gelozie drepturile și privilegiile, ducând astfel la o luare de poziție pentru apărarea intereselor propriei caste. La un moment dat, respectivii aristocrați s-au trezit că lângă ei crește o nouă castă de nobili, de data aceasta fără titlu și fără vechime, ci de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
că există decrete care-l laudă în mod public și tăblițe ceruite publice, care îi acordă lui Ovidiu anumite imunități (immunes publica cera facit); și deși nu este convenient ca cei oropsiți să se laude, orașele vecine îi acordă un privilegiu identic (Proxima dant nobis oppida munus idem)205. Nu este vorba, deci, de aprecieri private, ci publice, aș spune chiar politice. Și Ovidiu vrea să le aducă la cunoștință prietenilor de la Roma, prin intermediul lui Graecinus, care se pregătește să urce
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
bieții locuitori ai Tomisului, care au făcut dintotdeauna tot ce le stătea în putință pentru a-i ridica moralul. Mai mult, de curând, numai Ovidiu pe acele meleaguri tomitane, fusese scutit de la sarcinile publice, împreună cu cei care beneficiau de acest privilegiu prin lege. Localnicii i-au pus pe tâmple o coroană sacră, pe care simpatia populară i-a impus-o în ciuda lui (v. 51 sqq.). La rândul său, Ovidiu scrisese poemul său Getico sermone țesând spune el elogiile lui Augustus, învățase
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
asemenea gest necugetat, potrivit mai degrabă făpturilor pătimașe, dar cu minte puțină. Or, atât Bizu și Mili cât și, nu mai puțin, Lovinescu însuși (vezi confesiunea tardivă semnată de Anonymus Notarius), nu intră în joc decât pe jumătate, rezervându-și privilegiul de a asista la spectacolul pe care ei înșiși îl regizează, imaginar. Ca atare, în sanatoriul unde fusese internată, Mili constată cu neplăcere că toată lumea iubește, cu o senzualitate exacerbată de boală și de proximitatea morții. În schimb, aici se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sub stratul de mimetism și trivialitate sub care defilează astăzi triumfător prin lume. Suntem, pe bună dreptate, fascinanți de fiorul sacru al colindelor (cu condiția să nu fim exasperați de ele la birou sau pe stradă). Unii mai avem (încă) privilegiul să le ascultăm în vechile comunități, la ele acasă, acolo unde se desfășoară încă ritualic. Însă câți dintre noi știm că, în timp, colindele au fost îndelung stigmatizate de creștinism? Instituțiile ecleziastice au încercat să le extirpe, dar fără succes
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
pe față și în mai toate marile literaturi ale lumii. În Franța, de pildă, au fost denunțate nu o dată de Etiemble, de pierre-Henri Levy, în L'Ideologie française (paris, 1984), de alții. Nici o literatură nu poate pretinde drepturi la priorități, privilegii, exclusivism, ierarhizări eterne și definitive. Se înțelege de la sine că aceeași exigență privește și noile literaturi, în plină criză de creștere și afirmare, cum ar fi literaturile arabe, indiene sau altele recent ieșite din aceeași zonă colonială. 4. Combaterea oricăror
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
niciodată rezonanțe mai tragice. Aspecte asemănătoare, mai puțin vâna comică, scoate la iveală și eseul concentrat asupra lui Bacovia din volumul Calea de acces. Prin astfel de analize se ajunge la concluzia că a fi mare scriitor nu este un privilegiu, ci aproape un calvar, de vreme ce literatura mare se naște din inaptitudinea de a trăi. Pe de altă parte, ea reprezintă și o privire edificatoare asupra vieții. Scriitorul mare este un știutor, căci înțelege totul și nimic nu îi scapă. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
CĂLINESCU 4 În ziarul său Națiunea, comentând printre primii justețea remunerării academicienilor și a stimulentelor financiare pentru artiști. Și continuă oarecum retoric: „Îmbunătățirea situației materiale a membrilor Academiei și a condițiilor de activitate științifică? Nu e acesta un soi de privilegiu? Academicienii de altă dată nu erau remunerați ca spre a sugera gratuitatea științelor și artelor. Foarte rău. De fapt, academicienii, În special cei de secție mai mult ori mai puțin științifică Își agoniseau un rost prin anume instituții particulare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]