20,360 matches
-
lucreze și în televiziune, apărând în episoadele pilot ale serialelor TV "Winters" și "The Fărm". Ambele seriale fiind anulate de către respectivele televiziuni. În 2011, Janssen a debutat că regizor cu dramă "Bringing Up Bobby". Film pentru care a scris și scenariul. În rolurile principale apar Milla Jovovich, Bill Pullman, si Marcia Cross. A reluat rolul lui Lenore Mills în "Taken 2" (2012) și a jucat rolul vrăjitoarei Muriel în "" (2013). Janssen a mai jucat și în serialul "Hemlock Grove" (2013)unde
Famke Janssen () [Corola-website/Science/299453_a_300782]
-
de 18 aprilie 2003, într-un spital din Moscova, fiind înmormântat în cimitirul Vagankovo din capitala Rusiei. Emil Loteanu este autorul a peste 20 de filme, la realizarea cărora a participat atât prin regizarea lor, cât și prin scrierea de scenarii. El a debutat în cinematografie în anul doi de studenție, semnând scenariul și regia la filmele documentare de scurtmetraj "Hora mare" (1959), "Amintiri din copilărie" (1960), "Piatra, timpul, cântecul" (1961). Debutul său ca autor de filme de lungmetraj a avut
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
cimitirul Vagankovo din capitala Rusiei. Emil Loteanu este autorul a peste 20 de filme, la realizarea cărora a participat atât prin regizarea lor, cât și prin scrierea de scenarii. El a debutat în cinematografie în anul doi de studenție, semnând scenariul și regia la filmele documentare de scurtmetraj "Hora mare" (1959), "Amintiri din copilărie" (1960), "Piatra, timpul, cântecul" (1961). Debutul său ca autor de filme de lungmetraj a avut loc în anul 1963, cu "Așteptați-ne în zori" (1963), film în
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
un gol considerabil. În plus, ea informează și 'popularizează'. Este, fără îndoială, meritul sau esențial.” În New York Times, Washington Post, Common Knowledge, The New Republic, Partisan Review, Gazeta Wyborcza, Sfera Politicii, Revista 22, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Național. A scris scenariul și a prezentat filmul realizat de Dinu Tănase, "Condamnați la fericire: Experimentul comunist din România (1992). A realizat un serial pentru televiziunea română privind istoria dictaturii comuniste (realizator Octavian Șerban). A fost consilier științific, împreună cu Radu Ioanid, pentru documentarul Irenei
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
Balkani", "Literaturen Vestnik"), polonă ("Lampa"), italiană ("Sogglie"), cehă ("TVAR"), turcă ("Patika"), japoneză ("Beagle") și coreeană ("Munhak"). Coautor, împreună cu Mitoș Micleușanu, Răzvan Țupa și Adina Zorzini, al textelor ce stau la baza piesei "Deformații", montată în 2008 la București. Autor al scenariului "Trișez cu viața", scris în urma unui atelier de trei zile cu persoanele private de libertate de la Penitenciarul Bistrița și montat în 2010. Coautor, împreună cu Radu Vancu, al antologiilor "Cele mai frumoase poeme din 2010" (Ed. Tracus Arte, 2011), "Cele mai
Claudiu Komartin () [Corola-website/Science/298961_a_300290]
-
George Nicolae Șovu (n. 30 ianuarie 1931, comuna Țițești, județul Argeș, d. 29 august 2016) este un romancier, autor de proză scurtă, scenarist, inspector școlar, autor de manuale de limbă și literatură română. Este autorul scenariilor pentru celebra serie de filme "Liceenii". S-a născut în comuna Țițești din județul Argeș, fiind al patrulea din cei șapte copii ai unei familii de țărani. A urmat cursurile Școlii Normale „Carol I” din Câmpulung-Muscel (1944-1951) și apoi pe
George Șovu () [Corola-website/Science/298985_a_300314]
-
fost "Declarație de dragoste" (1985), în regia aceluiași Nicolae Corjos. În schimb, seria demarată în 1987 cu filmul eponim ("Liceenii"), s-a continuat prin "Extemporal la dirigenție" (lansat în același an, 1987) și "Liceenii Rock'N'Roll", lansat în 1992. Scenariul celui din urmă se depărtează ca abordare de primele filme, colaborând cu regia și imaginea pentru a crea un produs emancipat, liber de constrângerile aduse filmului înainte de 1989. Scenariul pentru "Liceenii Rock'N'Roll" descrie unele dintre primele scene de
George Șovu () [Corola-website/Science/298985_a_300314]
-
același an, 1987) și "Liceenii Rock'N'Roll", lansat în 1992. Scenariul celui din urmă se depărtează ca abordare de primele filme, colaborând cu regia și imaginea pentru a crea un produs emancipat, liber de constrângerile aduse filmului înainte de 1989. Scenariul pentru "Liceenii Rock'N'Roll" descrie unele dintre primele scene de dragoste cu nuditate explicită întâlnite în filmul românesc post-decembrist. Dintre ele, scena la care se face referire cel mai adesea se petrece la Dana acasă, când ea și Mihai
George Șovu () [Corola-website/Science/298985_a_300314]
-
adesea se petrece la Dana acasă, când ea și Mihai fac dragoste. O abordare cu atât mai diferită este cea din "Liceenii în alertă", realizat în 1993 sub regia lui Mircea Plângău, conceput ca film polițist cu nelipsitele accente comice. Scenariul imaginează peripețiile foștilor colegi de liceu, ajunși la vârsta adultă. Romanele alăturate scenariilor pentru seria "Liceenii" (în număr de cinci, inclusiv "Declarație de dragoste") au fost republicate de editura Garamond în 2003.
George Șovu () [Corola-website/Science/298985_a_300314]
-
abordare cu atât mai diferită este cea din "Liceenii în alertă", realizat în 1993 sub regia lui Mircea Plângău, conceput ca film polițist cu nelipsitele accente comice. Scenariul imaginează peripețiile foștilor colegi de liceu, ajunși la vârsta adultă. Romanele alăturate scenariilor pentru seria "Liceenii" (în număr de cinci, inclusiv "Declarație de dragoste") au fost republicate de editura Garamond în 2003.
George Șovu () [Corola-website/Science/298985_a_300314]
-
în Editura didactică și Pedagigică. În 1980 Ed. Dacia din Cluj-Napoca îi publică volumul "10 cărți celebre repovestite de Mihail Drumeș". 1982, 27 februarie, scriitorul încetează din viață la București, lăsând în manuscris numeroase volume de proză, piese de teatru, scenarii de filme, prelucrări etc.
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
niciodată atins de la Aristotel. Planul de lucru al lucrării este unul monumental, comparabil, ca semnificație, cu arhitectura catedralelor gotice. O comparație destul de „romantică”, după părerea lui M.D.Chenu, care constată că planul de lucru al Summei conține mai degrabă un scenariu neoplatonic. Tratatul este astfel construit încât să respecte scenariul platonian al lumii ca emanație divină: prima parte vorbește despre Dumnezeu ca principiu, partea a doua tratează despre Dumnezeu ca scop final și Hristos ca partener al omenirii pe traseul de
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
este unul monumental, comparabil, ca semnificație, cu arhitectura catedralelor gotice. O comparație destul de „romantică”, după părerea lui M.D.Chenu, care constată că planul de lucru al Summei conține mai degrabă un scenariu neoplatonic. Tratatul este astfel construit încât să respecte scenariul platonian al lumii ca emanație divină: prima parte vorbește despre Dumnezeu ca principiu, partea a doua tratează despre Dumnezeu ca scop final și Hristos ca partener al omenirii pe traseul de întoarcere la Dumnezeu, iar a treia parte studiază contextul
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
vremea aceea, printre preferințele sale se mai numărau Edgar Rice Burroughs cu seria sa despre John Carter și benzile desenate. Bradbury Obișnuia să asculte spectacolul radiofonic "Chandu the Magician" și, după terminarea emisiunii, se așeza la masă și scria întregul scenariu din memorie. În tinerețe și-a petrecut mulți ani în Biblioteca Carnegie din Waukegan, citind autori ca H.G. Wells, Jules Verne și Edgar Rice Burroughs. I-a plăcut atât de mult a treia carte din seria Barsoom a lui Burroughs
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
adaptări radiofonice, unele în emisiuni SF de succes de genul "Dimension X" sau succesoarea ei, "X Minus One". Producătorul William Alland l-a adus pe Bradbury în cinematografe pentru prima dată în 1953 cu "It Came from Outer Space", un scenariu al lui Harry Essex, dezvoltat după "Atomic Monster". Trei săptămâni mai târziu avea să fie lansat filmul lui Eugène Lourié "The Beast from 20,000 Fathoms" (1953), în care se întâlnește o scenă bazată pe "Fluierul de ceață", o povestirea
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
îi va întoarce ulterior favoarea scriind povestirea "Tyrannosaurus Rex", în care descrie un animator cadru cu cadru care seamănă cu Harryhausen. În următorii 50 de ani, peste 35 de spectacole și filme de televiziune au avut la bază povestiri sau scenarii scrise de Bradbury. În 1953, regizorul John Huston l-a angajat pe Bradbury să scrie scenariul ecranizării romanului lui Melville "Moby Dick", care îi avea pe Gregory Peck în rolul Căpitanului Captain Ahab, Richard Basehart în cel al lui Ishmael
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
cadru care seamănă cu Harryhausen. În următorii 50 de ani, peste 35 de spectacole și filme de televiziune au avut la bază povestiri sau scenarii scrise de Bradbury. În 1953, regizorul John Huston l-a angajat pe Bradbury să scrie scenariul ecranizării romanului lui Melville "Moby Dick", care îi avea pe Gregory Peck în rolul Căpitanului Captain Ahab, Richard Basehart în cel al lui Ishmael și Orson Welles în cel al Părintelui Mapple. O consecință a acestui film a constituit-o
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
(titlul original în engleză: "E.T. the Extra-Terrestrial") este un film science-fiction lansat în 1982, câștigător al premiului Oscar. A fost regizat de Steven Spielberg, iar scenariul a fost redactat de Melissa Mathison. Efectele speciale au fost create de Carlo Rambaldi și Dennis Muren. Din distribuție fac parte Henry Thomas, Dee Wallace, Robert MacNaughton, Drew Barrymore și Peter Coyote. Filmul relatează povestea unui băiat, Elliot, care se
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
a spus scenaristei Melissa Mathison despre "Night Skies", și a dezvoltat o nouă poveste derivată din acel proiect eșuat, în care Buddy, singurul extraterestru bun, se împrietenește cu un copil autist. Abandonul lui Buddy pe Pământ din scena finală a scenariului a servit ca inspirație conceptului "E.T.". Mathison a schițat în opt săptămâni un scenariu intitulat "E.T. and Me", pe care Spielberg l-a considerat perfect. Scenariul a mai trecut prin două revizuiri, prin care s-a scos prietenul „Eddie Haskellesc
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
derivată din acel proiect eșuat, în care Buddy, singurul extraterestru bun, se împrietenește cu un copil autist. Abandonul lui Buddy pe Pământ din scena finală a scenariului a servit ca inspirație conceptului "E.T.". Mathison a schițat în opt săptămâni un scenariu intitulat "E.T. and Me", pe care Spielberg l-a considerat perfect. Scenariul a mai trecut prin două revizuiri, prin care s-a scos prietenul „Eddie Haskellesc” al lui Elliott. Atunci au fost redactate scena cu urmărirea și cea în care
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
împrietenește cu un copil autist. Abandonul lui Buddy pe Pământ din scena finală a scenariului a servit ca inspirație conceptului "E.T.". Mathison a schițat în opt săptămâni un scenariu intitulat "E.T. and Me", pe care Spielberg l-a considerat perfect. Scenariul a mai trecut prin două revizuiri, prin care s-a scos prietenul „Eddie Haskellesc” al lui Elliott. Atunci au fost redactate scena cu urmărirea și cea în care E.T. se îmbată, sugerată de Spielberg. Reprezentanți ai Columbia Pictures, compania care
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
Haskellesc” al lui Elliott. Atunci au fost redactate scena cu urmărirea și cea în care E.T. se îmbată, sugerată de Spielberg. Reprezentanți ai Columbia Pictures, compania care producea "Night Skies", s-au întâlnit cu Spielberg pentru a discuta pe marginea scenariului. Studioul l-a refuzat, considerându-l un film slab în genul celor făcute de compania lui Walt Disney, așa că Spielberg l-a abordat pe mai receptivul Sid Sheinberg, președinte al MCA. Carlo Rambaldi, care a proiectat extratereștri pentru filmul "Close
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
zile mai repede decât se planificase inițial. Conform lui Spielberg, scena memorabilă în care E.T. se deghizează într-un animal de pluș în dulapul lui Elliott i-a fost sugerată de colegul Robert Zemeckis, după ce a citit o schiță a scenariului pe care i-a trimis-o Spielberg. Spielberg a colaborat pentru acest film cu John Williams, care a compus coloana sonoră a filmului, luând ca pe o provocare faptul că are de compus o coloană sonoră care să genereze simpatie
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
de instrumente precum harpa, pianul, celesta și alte instrumente muzicale cu clape, precum și instrumente de percuție, care sugerează natura copilărească a lui E.T. și a dispozitivului său. Au fost lansate mai multe acuzații conform cărora filmul a fost plagiat după scenariul filmului "The Alien" din 1967, al regizorului bengalez Satyajit Ray. Ray considera că „"E.T." nu ar fi fost posibil fără scenariul lui "The Alien", care era disponibil în Statele Unite în copii pentru mimeografe.” Spielberg a negat această acuzație, amintind de
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
lui E.T. și a dispozitivului său. Au fost lansate mai multe acuzații conform cărora filmul a fost plagiat după scenariul filmului "The Alien" din 1967, al regizorului bengalez Satyajit Ray. Ray considera că „"E.T." nu ar fi fost posibil fără scenariul lui "The Alien", care era disponibil în Statele Unite în copii pentru mimeografe.” Spielberg a negat această acuzație, amintind de faptul că „Eram abia la liceu în perioada în care acest scenariu circula la Hollywood.” Revista "Star Weekend" contestă afirmația lui
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]