19,182 matches
-
albanezi s-au convertit la islam, câștigând poziții proeminențe în regimul turcesc. Per ansamblu, "albanezii au avut puține cauze de neliniște" iar "în cel mai rău caz au crescut în economia afacerilor interne otomane", iar uneori persecutau aspru creștinii în numele stăpânilor lor turci.. Rezultatul final al celor patru secole și jumătate de dominație islamică, a fost marcat de un declin în structura demografică a creștinilor slavi din Kosovo. Cauzele acestei schimbări demografice sunt diverse. Evacuarea creștinilor a fost însoțită de imigrația
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
tot felul de idei umaniste asupra modului de conducere a moșiei. Însuflețit de idei democratice, Tolstoi căuta să îmbunătățească viața celor 330 de iobagi de pe moșia sa. Încercările lui au dat greș chiar de la început, deoarece iobagii își priveau noul stăpân cu neîncredere, iar tânărul Tolstoi nu înțelegea contradicțiile de neîmpăcat dintre iobagi și moșieri (experiența relatată în romanul Învierea). Retras la moșia sa, Tolstoi își alcătuiește în această perioadă un vast program de studiu ce cuprindea un număr de materii
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
o acțiune de epurare a liderilor "SA" ca și a altor inamici politici, acțiune dusă la îndeplinire de o altă structură de elită a naziștilor, SS-ul. La scurt timp după aceasta, comandanții forțelor armate regulate au jurat credință noului stăpân al Germaniei. Înființarea unei forțe polițienești acționând în afara autorității civile, "Gestapo" (prescurtare de la "Geheime Staatspolizei", poliția secretă de stat), a pus în lumină tactica naziștilor de a folosi mijloace de forță pentru a controla direct societatea germană. Luând exemplul epurărilor
Germania Nazistă () [Corola-website/Science/299030_a_300359]
-
ul este un sistem politico-economico-social, corespunzând Evului Mediu european, caracterizat prin preponderența economiei de subzistență asupra celei de piață, prin înzestrarea producătorului direct cu utilaje de producție, în timp ce pământul este în general proprietatea cu caracter personal a stăpânului domeniului (boier, nobil) care are diverse grade de autoritate asupra producătorului direct, asigurată prin constrângerea extraeconomică (oștile, arnăuții, ceaușii, pandurii), și prin nivelul scăzut al tehnicii dar ridicat al nesiguranței, care obligă producătorul să apeleze la stăpân. Mai general, feudalismul
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
caracter personal a stăpânului domeniului (boier, nobil) care are diverse grade de autoritate asupra producătorului direct, asigurată prin constrângerea extraeconomică (oștile, arnăuții, ceaușii, pandurii), și prin nivelul scăzut al tehnicii dar ridicat al nesiguranței, care obligă producătorul să apeleze la stăpân. Mai general, feudalismul este un sistem de organizare a societății bazat pe patru caracteristici: Geneza acestei orânduiri a avut loc pe două căi: ul românesc se încadrează în acest din urmă tip întrucât la nivelul relațiilor de producție care este
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
orânduiri a avut loc pe două căi: ul românesc se încadrează în acest din urmă tip întrucât la nivelul relațiilor de producție care este definitoriu pentru o formațiune economico-socială apariția celor două clase fundamentale ale societății feudale - țăranii dependenți și stăpânii de moșii - și a relațiilor dintre ele a fost rezultatul destrămării obștilor sătești de origine autohtonă, elementele preluate din lumea romano-bizantină acționând doar la nivelul instituțiilor. A fost vehiculată și ideea, neargumentată suficient, că feudalismul românesc s-ar fi constituit
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
au păstrat propriile lor identități și conducători, dar au recunoscut suzeranitatea regelui hunilor. Până la Attila. În timpul domniei unchiului său Rua, hunii au devenit o mare putere, încât Patriarhul Constantinopolului, Nestorie, a deplâns situația cu aceste cuvinte: "Ei au devenit atât stăpâni și sclavi ai Romei". La momentul nașterii lui Attila, în anul 395, hunii au format o coaliție organizată din clanuri nomade, fiecare cu un rege separat. Tatăl lui Attila, Mundzuk, a fost fratele regilor Octar și Rua, care au domnit
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
Termenul românesc „Voievod” este folosit pentru traducerea aceluiași cuvânt ebraic, și anume tot „Sar”. Dacă lui Mesia (Hristos) I se atribuie pe drept titlul de „Domn” (Sar), pe cine să înfățișeze „Mihail”, căruia I se atribuie exact același titlu de stăpân? Teofania lui Iosua Biblia relatează cum Iosua se întâlnește cu un personaj misterios (Iosua 5,14.15), care se identifică drept „Căpetenia oștirii Domnului” și îi cere lui Iosua să-și scoată încălțămintea înaintea Sa, exact cum îi ceruse Dumnezeu
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
inimii, rugăciunea, pocăința, faptele bune, toate acestea se nasc în noi și se înfăptuiesc din îndemnul îngerului păzitor. La început, toți îngerii au fost făcuți de Dumnezeu buni, strălucind de frumuseți, de înțelepciune și de tot felul de daruri. Dar, Stăpânul Cerului și al pământului i-a supus unei încercări prin care îngerii, cu voie liberă, să-și dovedească ascultarea. Încercarea aceasta s-a petrecut înainte de facerea lumii. Și, în această încercare, o parte din îngeri, în frunte cu Lucifer, cel
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
18). Și asemenea cu el și ceata de îngeri ce era sub dânsul, înălțându-se, au căzut și demonii, luptători împotriva mântuirii noastre s-au făcut. Dar Arhanghelul Mihail, de-a pururi lăudatul, păzind ca o slugă credincioasă, "credința către Stăpânul său, s-a arătat adevărata căpetenie peste cetele celor fără de trupuri". Că, văzând cum a căzut vicleanul Lucifer, a lăudat cu glas pe Domnul tuturor și a zis: "Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
fost folosit secole la rând de sculptorii europeni ca model pentru sculpturi ecvestre. Din cauza aspectului său impresionant și a aptitudinilor excepționale de dresaj, andaluzul (la fel ca și calul frizian) apare în multe filme , precum Gladiatorul, Masca lui Zorro sau Stăpânul Inelelor. În ciuda dimensiunilor sale medii, este un animal puternic. Strămoșul său (calul iberic) a fost folosit de Alexandru cel Mare și de Romani. A fost folosit în război de multe ori, printre altele de William I al Angliei la Bătălia
Andaluz (cal) () [Corola-website/Science/299201_a_300530]
-
va ajuta să înțeleagă caracterul efemer și lipsit de autenticitate al atracțiilor vieții, într-un stil ce amintește de gândirea stoică: „Este nenorocire numai ceea ce consideri ca atare și, dimpotrivă, orice soartă este fericită când este suportată de un suflet stăpân pe sine” . Prezența argumentelor și parafrazelor de tip stoic în această secvență a dialogului reprezintă o opțiune interesantă, din care trebuie să înțelegem în primul rând rolul pe care Boethius îl acordă acestui tip de filosofie: gândirea stoică are funcția
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
filosofia și literatura. Mai târziu, pe patul de moarte, nobilul grec îl numește moștenitor al său. Punând mâna pe hârtiile tatalui său adoptiv, s-a dat drept fiu legitim al acestuia luându-i numele și câștigă folosind documentele fostului său stăpân și drepturile acestuia, respectiv de a purta titlul de principe. Anul 1547 îl găsește în sudul Franței, unde s-a înscris la universitatea din Montpellier, sub numele de Iacob de Marchetti. Aici a început să studieze medicina, ceea ce presupune cunoașterea
Despot Vodă () [Corola-website/Science/299212_a_300541]
-
Antenă 1 intenționa să concureze prin emisiunea celor de la Divertis, emisiunea a fost programată exclusiv duminică la ora 20. Prima jumătate a cuprins mai multe formate, sub diverse titluri "Radeți cu oameni ca noi", "Spectacol Vacanță Mare", "Vacanță Mare laiv", "Stăpânii manelelor" (o copie adaptată a serialului "Mică Britanie" produs de BBC) etc. Cea de-a doua jumătate a fost tradițional rezervată serialului "Leana și Costel", acțiunea petrecându-se în satul Sadova, cu excepția sezonului în care "Leana și Costel la oraș
Vacanța Mare () [Corola-website/Science/299229_a_300558]
-
de la Atena, Epicur pune bazele unui nou curent filosofic - epicurismul - cu un puternic ecou până la sfârșitul lumii antice. Ca și în cazul lui Socrate, pe care îl aprecia, moartea lui Epicur a fost aceea a unui înțelept senin și perfect stăpân pe el. Diogenes Laertios menționează 40 de titluri din opera lui Epicur, remarcabile prin claritatea și accesibilitatea stilului și a limbii. Până la noi au ajuns 3 scrisori, "Catheismul celor 40 de sentințe (Kyriai doxai)" și fragmente disparate din restul operei
Epicur () [Corola-website/Science/299228_a_300557]
-
din paleolitic până în prezent, motivantă fiind nu numai continuitatea, dar și densitatea și dinamica de locuire. Această permanență de locuire este dovedită de izvoarele arheologice și în secolele VII-XII pe când sub numele de „câmp” se înfiripa obștea sătească medievală. Primii stăpâni ai acestor meleaguri au fost Stoian care primea dania de la Alexandru cel Bun, apoi Vlad Negrul și Sandru Gherman. În timpul lui Ștefan cel Mare meleagurile acestea au făcut parte din Ocolul Domnesc, iar biserica de pe aceste locuri, unde fusese Popa
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
de mare încât a stârnit exclamația unui supus: "„Mărite, doamne, ce caș avan!”" Aflând Ștefan cel Mare că acesta a fost făcut într-o vană, a dat numele orașului Cașvana. Și de atunci numele orașului nu s-a schimbat, chiar dacă stăpânii și ocupațiile s-au tot perindat prin zona Bucovinei. Aceasta este legenda orașului, dar legenda stejarului evocă evenimente mult mai vechi, de la marea năvălire tătară din 1241-1242, când toți bărbații orașului au murit în luptă și fiind atât de mulți
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
uriaș unde au fost îngropați cu toții și pentru a nu se uita locul a fost sădit un stejar. Acela este stejarul cel bătrân de astăzi. Spre sfârșitul domniei, Ștefan cel Mare schimbă aceste meleaguri cu "„bunul nostru Caliian”" care era stăpânul a trei sate: Cosaceuți, Trincinte și Strijacouți din ținutul Soroca care vor fi date "„să asculte de cetatea noastră, de Soroca”". Urmașii acestui Caliian, în 1517, în timpul lui Bogdan Voievod, fiul lui Ștefan cel Mare, vând meleagurile Cajvanei lui Luca
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
ani, poporul va reînnoi votul de încredere acordat celui care avea să-l conducă pe culmile gloriei. De acum înainte Pericle pune în concordanță felul său de a trăi cu idealul său, precum și cu funcțiile sale: grav, cam trufaș, este stăpân pe el în toate ocaziile, nu izbucnește în hohote de râs și plânge rareori. El nu-și irosește timpul cu vorbăria fără rost sau cu hoinăreli: om de stat, muncind cu îndârjire. Nu se lasă corupt, nu își neglijează problemele
Pericle () [Corola-website/Science/299785_a_301114]
-
singurul apelativ național recunoscut de aceștia. Ertugrul, tatăl lui Osman, fusese vasal și locotenent al sultanului din Iconium, însă Osman, după moartea ultimului Alaeddin în 1307, a purtat războaie și a acaparat teritorii ca un stăpânitor independent. Devenise bei sau stăpân al tribului său cu doisprezece ani în urmă, după moartea în 1288 a lui Ertugrul. Osman avea 24 de ani când a devenit lider și își dovedise aptitudinile de conducător militar și administrativ. Primele bogății și incursiuni sunt subiecte favorite
Osman I () [Corola-website/Science/299804_a_301133]
-
funcție publică nu este obținută prin alegeri democratice, ci prin numirea de către consiliul municipal, și se numește "kaupunginjohtaja" "manager al orașului" sau "kunnanjohtaja" "manager municipal", în funcție de statutul localității - de oraș sau de municipiu. Cuvântul "pormestari" "primar", din limba suedeză - "borgmästare" "stăpânul castelului", se referă în mod imprecis la cea mai înaltă funcție a oficiului de stare civilă și nu la managerul orașului. Mai mult, "pormestari" este folosit ca titlu, și poate fi oferit pentru merite deosebite în funcția de manager de
Primar () [Corola-website/Science/299835_a_301164]
-
la conducerea Imperiului Roman de Apus. Astfel, persoana însărcinată cu conducerea unei curții regale sau ducale se numea "major domus". La curtea regilor francilor merovingieni, "major domus" sau "praefectus palatii" avea o putere atât de mare încât își putea detrona stăpânul (cazul lui Pepin de Herstal).
Primar () [Corola-website/Science/299835_a_301164]
-
lui Ludweg. Dania a fost confirmată și întărită de regele Ungariei, Andrei al II-lea, la 21 iunie 1292. Din acest moment, evoluția celor două localități este complet diferită: Sîngătinul este cuprins în comitatul Alba Inferioară - membrii obștii devenind aserviți stăpânului moșiei, situație desprinsă timp de secole până la 1848. Obștea sătească din Apoldu de Jos s-a transformat în timp într-o comunitate de oameni liberi, comunitate exclusivistă care n-a mai permis niciunui membru să se poarte după obiceiul nobililor
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
fi purtat numele de Apold, unul întemeind localitatea Trapold - din județul Mureș - iar altul care a întemeiat una din localitățile din județul Sibiu, cealaltă luând naștere prin diviziune (Apoldu de Jos și Apoldu de Sus). Se știe că, dacă un stăpân de sat avea mai mulți fii, aceștia părăseau satul tatălui și împreună cu alte familii tinere fondau noi așezări în ținuturi nelocuite sau chiar pe teritoriul satului părintesc. O a treia ipoteză este cea prin care Gustav Kisch, în 1924, afirmă
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
un dialog sincer, onest și pe picior de egalitate), care va și deveni doctrină oficială a Conciliului II Vatican (1962-1965). Castelul, care reprezintă clădirea principală a mănăstirii, a fost construit la mijlocul secolului al XIX-lea de către Charles Delvaux de Fenffe, stăpânul domeniului Chevetogne. Începând cu anul 1903 castelul a fost ocupat de călugării benedictini de la Ligugé, care fuseseră exilați din Franța în urma legilor anticoncregaționiste de la sfârșitul secolului XIX. Aceștia l-au cumpărat, au făcut câteva amenajări și au locuit aici până în
Mănăstirea Chevetogne () [Corola-website/Science/299870_a_301199]