19,047 matches
-
brațele Crucea cu Domnul Răstignit pe ea, a plâns cu amar de Întârzierea Lui și de suferința Domnului! Atunci Îngenuncheat și crucea Îmbrățișată de brațele lui. A căzut un strop de Sânge din Trupul Domnului pe mâna lui, a Înțeles taina că l-a primit și pe el ca pe ceilalți Magi. Deci Dumnezeu În marea Sa iubire ne primește pe toți, toți dar să nu lăsăm să treacă ani și ani și zeci de ani. Cu cât venim mai repede
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și tâlhar. Dar conștiința nu-l lăsa În pace, Îl mustra. Așa că urmărea și după miezul nopții a venit o adiere caldă de vânt răspândind miros puternic de flori mirositoare, Înflorise peste tot natura. O minune! Se petrecea o mare Taină a Lui Dumnezeu! Atunci Baraba ațipise, n-a văzut nimic! Nu i-a fost dat să vadă - Învierea ! a răsărit lumina, a Înviat Domnul Iisus! Ce mare bucurie pentru omenirea Întragă! Apoi, Baraba, văzând cele Întâmplate cu Patimile și Învierea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Pământul, Îngerii și oamenii. Era ceva care ne transforma, o lucrare lăuntrică. Priveai lumea, pe fețele lor tăcute și luminoase, spunea ceva tainic...ochii abia mai puteau ascunde la unii lacrimile. Te trădau, te făcea să privești În tăcere, În taină. Toate vorbeau tainic, aștepta ceva... După ce se s-a Înconjurat biserica cu Icoana Sf Antimis...adică a punerii În mormânt a Domnului Iisus(Îngropareaă. Am intrat cu toții În Sf. Biserică cu lumânările de acum stinse(că S-a Înmormântată Părintele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
printre altele se află și unul foarte mare numit Huși unde sunt peste 80 de case de unguri și sunt fără preot din cauza lipsei de slujitori ai bisericii, dar preoții noștri din orașul mai sus amintit, Iași, le administrează sfintele taine, mergând acolo o dată pe an. La Huși, toți erau eretici husiți (subl. ns.), dar cu ajutorul Domnului nostru și cu osteneala mea de 4 ani au fost readuși acei locuitori la credința catolică deși se întâmplă totuși că unii doresc mult
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
episcopul, aveau un gât lung și încăpeau în ele până la 10 sextare de vin. Mai mult decât „sărbătoreștile manifestări de bucurie”, pe episcop l-a bucurat venirea oamenilor la biserică, oficierea liturghiei și faptul că 124 de persoane au primit taina mirului, căci până acum, numele acestui sacrament, scria el, nu era cunoscut de catolicii din Huși. Ca orice înalt arhiereu cultivat, Bandini încearcă să privească lucrurile în profunzime: se interesează de originea oamenilor și a numelui locurilor pe care le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Catastihul lor preciza următoarele: „Meșterul de la țară de va veni, să cînte numai la ziua târgului, să aibă a da 2 pot., după obiceiu și a doua zi, să lipsească de acolo; iar de va umbla cu vicleșug sau pe taină și nu-și va da obiceiul starostelui, să se globească cu 2 lei sau să se certe cu bătaie”. Breasla blănarilor. Documentul din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al iubirii de patrie, ceea ce a și justificat participarea integrală a Bisericii strămoșești. În acele momente cruciale ale românilor, biserica a folosit factorii proprii, tradiționali și sacri: rugăciunea, sfințirea steagurilor, a armelor, binecuvântarea soldaților și a tuturor luptătorilor, administrarea sfintelor taine. Astfel, s-au remarcat preoții de regimente, de spitale, cei care ajutau în cadrul Crucii Roșii, apoi monahii care au îngrijit pe răniți în corturi și spitale de campanie sau spitale organizate în interiorul țării. Biserica s-a dovedit a fi la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Canton au fost aduși pentru muncile la plantații începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Istoria negrilor din Cuba se întinde pe mai multe secole. La sosirea spaniolilor Cuba era locuită de 150.000 băștinași din triburile Taino și Siboney. Datorită bolilor aduse de coloniști și regimului aspru de muncă la care au fost supuși, în special în mine, se apreciază că pe parcursul a doar un secol aceștia au fost exterminați. Până la dispariția lor totală, spaniolii au început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
poposiți la Machu Picchu. Gândind și visând la ce a fost odată, trăirile sufletești aveau să mi se aștearnă mai târziu pe o coala de hârtie: Machu Picchu La Machu Picchu în noapte se-adună războinici incași, duc sfaturi de taină în șoapte, stau strajă pe ziduri arcași. Ard focuri în temple, pe-altare dau preoți jertfire de vieți și inima-n piatră tresare mușcată de aprigi săgeți. Ni-s zeii potrivnici de-o vreme, în Cuzco dușmanul a-nvins, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
limbii române, într-o vreme când ea nu făcea nici pe departe obiectul preocupărilor oficialităților, semnifică pentru noi, cei de astăzi, un model ales de dăruire, de patos pentru limba. Este fără îndoială primul învățător care a înțeles ce mare taină e cuvântul. Analizând caietele sale de însemnări pedagogice, constatăm lucruri care ar putea să ne mire prin evidență lor actualitate: Creangă își centră activitatea pe elevi antrenându-i în spiritul metodelor active într-o învățare efectivă dirijata. El aplică încă
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
chiar, care să prezinte idei, sugestii, cu scopul de a găsi răspunsuri la asemenea întrebări. De asemenea, cred că ar fi interesant că, în continuare, învățătorii cu cea mai bogată experiență și rezultate foarte bune să ne împărtășească experiența lor, tainele muncii la catedră. Dacă-mi este permis, aș deschide acest dialog prezentând câteva modalități de stimulare a interesului pentru lectură, incepand cu clasa întâi. Știm că micii școlari sunt vrăjiți de carte, sunt purtați din această pe tărâmul mininat al
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
zi, lucram până seara târziu aproape de miezul nopții, diferite forme izvorâte din sufletul meu. Am reușit, dovada era că astăzi mă aflam aici sculptând lejer în fața colegilor nefiind intimidat de privirile ce îmi erau aruncate, ce încercau să deslușească această taină a sculpturii, un meșteșug străvechi, păstrat până azi, care se practică la fel, cu aceleași unelte simple, dalta și ciocanul. Principalul secret este să-ți poți imagina lucrarea ce este ascunsă în trunchiul copacului cu dorința de a o elibera
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Golia. La Golia exista în schimb, cum am amintit și mai sus, o viață religioasă mai susținută. La 1866, "paraclisul ospiciului alienaților din monastirea Golia" conținea "1 chivotu pe Sf. mase de argint pe alăcuri suflată cu aurul pentru Sf. taine; 1 rându de Sf. vase adică un potir, un discu, o stea pe alăcuri suflată cu aur; o linguriță de argintu cu gavanu suflatu cu aur; o copie cu manunciulu de abanos; o Evangelie legată cu catife roșie, cu două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mult aduce unele păreri înșelătoare; tot "timpul" a restabilit, însă, în practică, relația clinică-laborator, așa cum o auzeam de la interesantul și talentatul maestru al practicii medicinii interne, care era C.C. Dumitriu. Cu el, serii întregi de medici au învățat "drept", "cuminte", tainele de bază ale practicii medicinii generale; amintindu-și de aforismele lui, elevii săi aveau să se ferească de utopii, să situeze practica la locul cuvenit, să fie medici modești, filozofi ai profesiunii lor care, prin definiție, cere o înaltă înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și privește târgul adormit. O lună imensă vâslește deasupra Sadagurei. Iat-o, mireasă albă sub văluri de nori străvezii, iat o tivind cu argint nori gravi cu chipuri de țadichimi bătrâni și patriarhi. Și iat-o înfășurând aici, jos, în taine și tăceri ciudate, curtea nesfârșită cu copaci groși, cu moara mută și cu sinagoga bătrână în care dorm drumeții, și peste câteva clipe - la miez de noapte - vor veni morții să se închine.“ Ury Benador mi-a lăsat un mesaj
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Sunt parte din lucrările ce vor aparține așa-numitului „Rug Aprins”, urmare a frecventării întrunirilor spirituale, în reculegere, la mânăstirea „Antim” din București. Aici, la mănăstire, s-a întâlnit el cu frații săi întru credință și aspirații, pentru inițierea în tainele misticii și aprofundarea cunoașterii Rugăciunii lui Iisus. Ce înseamnă aceasta o spun specialiștii în problemă, dar o știu și literații, noi consemnăm doar numele unora dintre cei care au ajutat acțiunea și scopurile propuse de inițiați: Generalii Gheorghe Stratilescu, Gheorghe
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
operei, în „România literară", an III, 1970, nr. 926/februarie Nițescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, 1995 Nițulescu, Jules, Despre știință și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi de taină", în „Tribuna", an. XI, 1967, nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în vol. Oprișan
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Sfânt, Editura Delsis, Sibiu, 1995 Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, 3, Editura Minerva, București, 1974 Teodorescu—Braniște, Tudor, Emisiuni de altădată, în „Presa noastră", 1967, nr. 8/august Tomuș, Mircea, Cincisprezece poeți, Editura pentru Literatură, 1968 Tudor, Daniil Sandu, Taina Rugului Aprins, Editura Anastasia, București,1999 Ungheanu, Mihai, Amintirea mentorilor, Editura Viitorul Românesc, 2002 Vianu, Tudor, Figuri și forme literare, Casa Școalelor, 1946 Voiculescu, Marin și Anghelescu Mircea, Medici scriitori... Scriitori medici, Editura medicală, București, 1964 Zaharia—Filipaș, Elena, Introducere
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
afirmații menite a justifica sau măcar a preveni asupra întregului său demers interpretativ ce are ca ax ideatic punerea în evidență a acestei calități polimorfe a operei eminesciene. O primă abordare privește "melodia sublimă a versului eminescian", care își are taina construcției în faptul că la Eminescu "cuvintele se amestecă după reguli neștiute, printr-o însoțire surprinzătoare, neașteptată, creând vecinătăți inedite și surpând logica formală". E o taină textuală tocmai a construcției polimorfe ce acționează/funcționează nu doar la "nivel compozițional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
eminesciene. O primă abordare privește "melodia sublimă a versului eminescian", care își are taina construcției în faptul că la Eminescu "cuvintele se amestecă după reguli neștiute, printr-o însoțire surprinzătoare, neașteptată, creând vecinătăți inedite și surpând logica formală". E o taină textuală tocmai a construcției polimorfe ce acționează/funcționează nu doar la "nivel compozițional" ci și la nivelul "micro-structural, cel al formelor, stilurilor și prozodiei". Exegetul este pregătit de-acum a urmări "zona filosoficului", care în proză, bunăoară, propune "o mixtură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ca și Blaga mai târziu, în zariștea "eresului" popular, iar în urmă format inte lectual în spiritul heterodox al romantismului german, Eminescu a fost totuși creștin ortodox în adâncurile subconștiente ale personalității lui, sensibil la cosmic și la organic, la taină și la tradiție, arzând ca o flacără vie pe altarul românismului creator, călăuzit de o înaltă conștiință morală și de un mare patos vizionar" (Eminescu și credința, 2003). Reunite între copertele volumului Eminescu și credința (cu o prefață de Radu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
definitiv, ca rezultat al decantării din mulțimea variantelor ("procesul de rafinare stilistică"), și dezbat concentric probleme ca neființa (Antinomia "neființei" cu "ființa ce nu moare" și consecințele ei în semantica textuală a Luceafărurlui), obscuritățile din textul antum (Din nou despre "taina" Luceafărului. Criptisme, obscurități și fractură logică în textul antum), micul eu (Despre tema "micului eu" în variantele Luceafărului și relictele ei în textul definitiv), viziunea morții (Inconștientul eminescian și o viziune a morții ca "umbra unei vieți eterne") etc. Fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
poetului nepereche: Junii corupți, Epigonii, Floare albastră etc., până la Scrisorile I, II, III, Luceafărul, Glossa ș.a. Din capul locului, autorul acordă un rol important profesorului, care, spune domnia sa, trebuie să posede pe lângă "arta predării" și "plăcerea de a pătrunde în tainele creației artistice". Nemaivorbind de faptul că "tenacitatea didactică" poate aduce "luciditatea polemizării, exigența interpretării individuale, râvna și neliniștea creatoare, motivarea inovației dar și răgazul adânc meditativ al elevului". În acest sens, elevul trebuie obișnuit să citească "și dincolo de litera scrisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
imixtiuni regretul, dorul și aluziile din versuri, motivează că stelele incandescente din cumpăna cosmosului, în jocul neobosit de proiecții purificatoare, par, la modul asociativ, amintirile, gândurile înzestrate poetic ale lui Eminescu, înțelepciunea cumpătată, puterile lui vizionare, iar lacul cu toate tainele inventate ale adâncului (adică ale înțelegerii și imaginației) e, oblic, sufletul său frământat în permanență, oglinda minții lui reflexive" (?!); sau: la Luceafărul: "Versurile eminesciene, așadar, sunt un hibrid frumos al rezultatului cercetării și imaginației prelucrate îndelung de poetul care auzea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de a ucide numai. Ea este foarte complexă și izvorâtă din diverse alte sentimente care au rădăcini adânci în inima omului. Mai întăi de toate e dragostea pentru natură. Astfel farmecul largelor câmpii, unde ochiul și mintea rătăcesc în voie, tainele codrului adânc, aerul liber dătător de sanatate, atingerea cu natura în tot ce are ea mai dulce și mai aspru, mai frumos și mai înfiorător, uitarea de sine, viața primitivă care ne amintește traiul străbunilor, egalitatea complectă între tovarășii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]