21,512 matches
-
și moderne, aparatură de laborator, material demonstrativ) care să permită transmiterea către elevi, în minim de timp și cu randament maxim, a unui conținut bogat, util, logic sistematizat, pentru a putea fi temeinic asimilat, în vederea utilizării lui pentru dezvoltarea altor teme sau explicarea altor fenomene. ”Randamentul” obținut, ca urmare a utilizării diferitelor metode moderne de transmitere, dar și de evaluare a cunoștințelor, depinde fundamental de ”actorii” care pun în practică aceste metode. Să nu uităm vorba care spune: ”valoarea instrumentului depinde
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
s-ar datora, în parte, tot elementului 93. Era intenția noastră să interzicem publicarea prezentei note până s-ar fi putut ajunge la o certitudine și asupra acestui punct, dar circumstanțele actuale (norii negri ai războiului) ne fac să ne temem că, în curând, va fi imposibilă continuarea lucrărilor. Acest motiv ne-a condus să credem că este util să facem de pe acum cunoscut stadiul în care se găsesc cercetările noastre asupra elementului 93 natural; cu atât mai mult cu cât
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
serviciu unui amic, el să devie pe urmă vrăjmaș, acest adevăr se aplică mai mult încă în politică. Principele Gorceakoff se mărginește a cita exemplul românilor, și crede că observațiunea sa poate să liniștească în totul pe acei cari se tem că Rusia va dobândi devotamentul absolut al populațiunilor în favoarea cărora și-a impus cele mai mari sacrificii. Principele de Bismarck declară că, încât privește necesitatea de a asigura libera navigațiune pe Dunăre, împărtășește cu totul ideile d-lui prim plenipotențiar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Bismarck cugetă că opera Congresului ar fi incomplectă dacă înalta Adunare ar lăsa să subsiste o dispozițiune de la care ar atârna în viitor o amintire dureroasă pentru națiunea rusă, pe câtă vreme schimbul propus nu pare a fi contrariu intereselor României. Se teme că Congresul, nevoind a satisface simțimântul istoric al Rusiei, să nu micșoreze sorții dăinuirii operei sale. Președintele crede însă că ar fi preferabil de a amâna discuțiunea până în momentul în care reprezentanții români vor fi fost ascultați în ședința de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
putut să-l obțină numai printr-o intervenție armată? Explicația este simplă: Franța și Anglia aveau tot interesul de a detașa pe micii aliați de Germania și chiar să rupă frontul, care se opunea atunci francezilor și englezilor. S-a temut ca Ungaria să nu fie atrasă într-un tratat de pace separat, și atunci convenția încheiată între România și Rusia nu mai servea la nimic. Astfel cînd România a intrat în război în august 1916, a fost atît pentru a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
adus imediat un proiect de lege pentru reprimarea unor infracțiuni contra siguranței Statului. În țară s-au luat măsuri pentru a se preveni orice fel de propagandă în sprijinul celui care amenința să se întoarcă. Carol șovăie: întîi, fiindcă se teme de Brătianu, care e acum din nou prim-ministru; în al doilea rînd, fiindcă el nu vrea să revină pe tron adus de partide cu condiții mai înainte fixate, cu îndatoriri pentru el de mai înainte luate. El vrea să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să treacă pe la masa ei să-i prezinte omagii. Mi-am dat seama că cel mai cuminte lucru era să evit această onoare și să o șterg englezește cît mai repede. 42 După dizolvarea Gărzii de Fier, Nicolae Titulescu se temea să nu fie și el asasinat, ca Duca. Se știa condamnat de legionari și cerea să fie păzit. Am delegat, în acest scop, un inspector de poliție, care să-l însoțească pretutindeni, chiar în străinătate. Într-o seară, la el
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
atunci cînd era tînăr. Scopul întrevederii a fost, cum bănuiam, să se plîngă de prigoana poliției împotriva membrilor Gărzii de Fier. Un subiect care era, de altfel, printre preocupările principale ale guvernului, fiindcă mișcarea legionară devenise o forță politică de temut. Am dezbătut împreună ore întregi și în cîteva repetate întrevederi acest subiect spinos, încercînd ca problema Gărzii de Fier să fie examinată cu obiectivitate și bună credință. Teza mea a fost că o cauză, dacă este justă, triumfă, prin oamenii
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
al doilea război mondial, punînd un punct final euforiei înșelătoare a unei păci, care de la Versailles și Rapallo nu făcea decît să servească de alibi revendicărilor germanice. Cele două puteri totalitare, Germania și U.R.S.S., de care lumea civilizată se temea și le menaja în același timp, au provocat cataclismul care a tîrît lumea contemporană în drama cea mai sîngeroasă din istorie. Scopul suprem al Rusiei sovietice, de a provoca un război între țările capitaliste, era realizat. Nu îi mai rămînea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Germanii puteau să invadeze Bucureștii, unități ale armatei puteau să încerce să elibereze pe șeful lor, și acesta, care știa prea bine să vorbească soldaților, ar fi izbutit poate să-i cucerească pe paznici. Cu comuniștii nu era nimic de temut; orice apel la patriotism sau la sentimentul național românesc, i-ar fi lăsat indiferenți. Ceva mai mult, ei îl detestau pe "conducător" și se puteau bizui pe ei pentru a-l lichida în caz de tulburări. Acest mic amănunt, din
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
comercială în acest scop. Aceasta era situația cînd Dumitru Alimănișteanu a demisionat din guvern. Se aștepta agrementul Argentinei pentru numirea mea, iar eu mă pregăteam pentru plecare. Tătărăscu nu s-a așteptat la această hotărîre a lui Alimănișteanu și se temea să nu piardă, din lotul liberalilor, portofoliul Ministerului de Finanțe. De aceea a apelat la mine ca să-l scot din încurcătură. Să renunț, deci, la postul din Argentina și să accept a fi numit ministru de finanțe.Eram, dintr-o dată
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
am văzut și patru piese. Mi-a priit! Era și Ștefan Oprea acolo. Și Valentin Silvestru. Și atîta lume. M-a bucurat simpatia pe care ți-o arată ambasadorul Elveției! Poate că e normală! Tu nu placi celor care se tem că-s netalentați. În rest... rasă aleasă! Îi doresc multă sănătate mamei tale! Sper că se simte mai bine. Voi veni la Iași pe 29 sau 30 iunie. Sper să vă găsesc pe toți bine! Succes la învățat, Iolandei! Te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
am auzit țipând și am văzut că e băiat, am simțit cum mi se umplu ochii de lacrimi și l-am sărutat pe bătrânul Louros, care fusese foarte iscusit în supravegherea acestei sarcini dificile. La un moment dat, ne-am temut groaznic cu toții că nu va supraviețui copilul și nu puteam suporta acest gând, mai ales pentru ea, dar și pentru noi, pentru Carol <...> Sentimentul de bunică s-a trezit imediat în mine, deși Mihai a venit pe lume prea devreme
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
era deosebit de drag românilor, dădea parcă micului vlăstar domnesc un nimb de glorie și de fericire”. Joi, 27 octombrie. Regina Maria notează în însemnările ei zilnice: „Toate bune cu Sitta și cu micuțul ei (...). Eu sunt încă îngrijorată, pentru că mă tem că doamna Venert (dr. Manicatide-Venert - n.n.) nu e o dădacă foarte pricepută <...>. Mare bucurie în țară la aflarea veștii că s-a născut Mihai”. Vineri, 28 octombrie. Dificultățile legate de adaptarea Principesei Elena la noua situație au creat o conjunctură
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
celor din jur era vizibilă. Treptat, lucrurile vor intra în normal, după cum reiese din însemnările Reginei Maria. Sitta „nu poate găsi o poziție comodă în care să hrănească copilul. Este exasperată și pentru moment micuțul care suge o rănește. Mă tem că buna și zeloasa doamna Venert nu este „très habile”. <...> Din fericire (Sitta - n.n.) are o bonă englezoaică, St. John, foarte drăguță cu copilul care nu face agitație și nu complică lucrurile”. Sâmbătă, 29 octombrie. Regina-Mamă continuă depănarea amintirilor legate
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Carol venise la Atena pentru a impulsiona revenirea soției și a copilului în țară. Joi, 11 mai. „Carol și Sitta sunt la Sinaia. Sitta înțarcă copilul și vrea să-l lase aici (să nu-l ducă la București - n.n.). Se teme să nu ia varicelă (de la Ileana - n.n.) (ceea ce este o prostie) și de asemenea să aducă copilul în camerele proaspăt zugrăvite din casa lor de la București. Asta, fără îndoială, are un anumit sens. Ei vor să fie un cuplu preocupat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mai bine decât ea”, constata Regina Maria. Venind și soții Millerand pentru a o conduce, „l-au putut vedea pe Mihai” care „a fost dulce cu ei”. Marți, 15 aprilie. De la Nisa, Regina Maria se interesa de sănătatea lui Mihai, temându-se să nu se declanșeze scarlatina. „Veștile despre Mihai sunt până acum bune”. Luni, 21 aprilie. La Nisa, Regina locuia împreună cu Ducky în Castelul Fabron, moștenit de la mama lor. Rudele erau îngrijorate că venirea lui Mihai ar putea transmite boala
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
rațional și științific”. Regele a pregătit pentru fiul său, în Palatul din Calea Victoriei „un laborator perfect de mecanică, încredințându-l pentru instruire la doi valoroși ofițeri din geniu”. Ziarul italian scria că „Mihai are înfățișare grasă și plină. Suveranul se teme că devine prea gras și când Voevodul nu vrea să facă gimnastică îl amenință zicându-i: «Ai să ajungi ca d. Potârcă»”.. 5 septembrie. Șeful guvernului, Nicolae Iorga era și ministrul Instrucției și Cultelor. El participă la examenul de sfârșit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
să dezamorseze tensiunile financiare dintre soți. Joi, 27 octombrie. Voievodul Mihai a venit de la Sinaia la București ca să stea o zi cu mama lui. În presa din străinătate, Principesa Elena era înfățișată ca o victimă constantă a regelui. El se temea că Principesa Elena, ,,pusă pe scandal”, acționa în înțelegere cu alți critici ai săi (prințul Nicolae, prințul Barbu Știrbei) aflați în străinătate. Armand Călinescu a constatat, însă, că Principesa acționase din proprie inițiativă și ,,nu-și coordonase acțiunea cu ceilalți
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
să se zbuciume, crezând că rupe lanțul. Noaptea îl lăsa dezlegat, liber în toată curtea. Ce mai alerga în voie peste tot! Se oprea la poartă și lătra pe sătenii de pe drum. Toți îi știau de frică. Cu timpul ne temeam și noi de el. Îl lega și dezlega numai tata. Uneori se prostea și se împotrivea și la tata. Folosea juvățul de funie pentru a-l prinde. Mâncarea i-o punea mama când el era în cușcă și dormea. Oltea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Și ei îi plăcea să recite poezii și să cânte în corul școlii. Când într-o iarnă m-am îmbolnăvit de pojar, Viorica venea zilnic să-mi aducă temele și să-mi povestească ce-a fost la școală. Nu se temea că se va molipsi și ea de boala ce mă țintuia în casă, timp de trei săptămâni. Prietenia cu Viorica am continuat-o toți anii, până ce un accident stupid i-a curmat zilele. A lăsat în urmă doi feciori ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
De multe ori se întâmpla să vină ora terminării cursurilor și tot singuri eram în clasă. Atunci, un băiat mai isteț, se ducea la cancelarie și întreba: Doamna învățătoare, ce facem? Că s-au terminat orele. Veniți și dați-ne teme pentru mâine! Faceți rândul și plecați acasă. Lăsați temele pentru altădată! Ce, v-a apucat dorul așa de tare de teme? Noi, fără niciun rând, plecam într-o hărmălaie, ce nu deranja pe nimeni. Când se apropiau sărbătorile de iarnă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Răduța, în cârtă te-ai făcut, În cârtă te-ai născut. Maica Domnului cruce de aur În mâna dreaptă ți-o pus, Să te păzești de lighioane mari, De cele mijlocii De cea mai mică Și tu să nu te temi de nimică! Măi, fato, a venit nouă spărieți Și te-o spăriet Și-o venit nouă bucurați Și te-o bucurat Spaima și frica de la tine o alungat Și pe tine te-o lăsat curată, luminată Ca de la Dumnezeu și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au mulțumit pentru urări și l-au poftit să ia loc la masă. Meșterii și-au reluat lucrul, ocupându-se de dranițit. Așa se face, că numai după câteva săptămâni, am intrat cu voie bună în casă nouă. (Părinții se temeau ca, nu cumva să fie o vară ploioasă și să ne dea construcția peste cap. Dumnezeu a ținut și de astă dată cu familia mea). A fost invitat preotul Arcadie Repta să sfințească casa nouă, mama pregătind o masă deosebită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din el a fost reconstituit de cercetători ai istoriei orașului. Există În istoria Freiburgului opinii, reguli și legi din ale căror structuri se pot Învăța multe până astăzi. A trecut mult timp până când această toleranță să fie acceptată de con tem porani! În unele părți nu este acceptată nici În zilele noastre. Pre judecăți, concepții Învechite nu lipsesc nici acum În multe părți ale globului... Poate că oamenii ar trebui să Învețe a privi Înapoi la aceste aspecte „nemoderne“ ale istoriei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]