18,450 matches
-
comuna Brănești, jud. Dâmbovița în anul 1919. Pe atunci fabrica era mică, avea numai 160 de războaie de țesut. Corneliu Cassasovici a absolvit în 1909 Școala Politehnică din Dresda și a scris și editat o serie de cursuri: "Materii prime textile", "Filatura, țesătorie mecanică", "Albitorie și Vopsitorie", "Industria Textilă". În 1934, a înființat "Școala Superioară de Textile", cu sediul în localul Școlii Politehnice din București, al cărei profesor și director a fost de la inființare și până în anul 1945. Timp de 15
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
atunci fabrica era mică, avea numai 160 de războaie de țesut. Corneliu Cassasovici a absolvit în 1909 Școala Politehnică din Dresda și a scris și editat o serie de cursuri: "Materii prime textile", "Filatura, țesătorie mecanică", "Albitorie și Vopsitorie", "Industria Textilă". În 1934, a înființat "Școala Superioară de Textile", cu sediul în localul Școlii Politehnice din București, al cărei profesor și director a fost de la inființare și până în anul 1945. Timp de 15 ani, care au inclus și perioada de criză
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
sunt înregistrate 26 de firme sau companii care au sediul pe teritoriul comunei. Domeniul de activitate este de la comerț cu amănuntul, până la fabricarea mobilei, transport călători, comerț cu piei prelucrate și neprelucrate, construcții clădiri și lucrări de geniu, fabricare articole textile, agenții imobiliare etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,56%). Pentru 2,32% din populație, apartenența
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1964, satul Strâmbu a luat denumirea de "Ulmetu", iar satul Valea Rea, pe cea de "Merișoru". În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Dacă în trecut plantele textile in și cânepă se cultivau pe suprafețe mari- fiind transformate în pânzeturi la războaiele casnice care se găseau în fiecare casă, astăzi aceste plante sunt pe cale de dispariție. În războaiele de țesut femeile mai țes astăzi numai preșuri din cârpe
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
împreună cu răspândirea lor geografică. Observați adaptările fiziologice ale urșilor și habitatul lor. Mamiferele sunt foarte importante pentru oameni, speciile de mamifere fiind printre cele mai ușor de domesticit. Omul consumă de la ele carne, lapte, folosește blana, lâna, pielea pentru materialele textile, le folosește în viața de zi cu zi pentru diverse activități. Câinele, „cel mai bun prieten al omului”, pe lângă faptul că este afectuos, își protejează stăpânul și îl ajută în diversele activități cotidiene. Este folosit de poliție, de jandarmerie la
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
dintre cele mai renumite firme bancare a fost Murashu și Sons, cu sediul în Nippur. Aceste firme bancare acordau împrumuturi și credite pentru clienții. Dareicul a adus un impuls major pentru comerțul internațional, schimburi comerciale cu bunuri, cum ar fi textile, covoare, unelte și obiecte de metal, au început să fie realizate între Asia, Europa și Africa. Pentru a îmbunătăți în continuare comerțul, Darius a construit un drum regal și a organizat un sistem poștal și o ruta maritimă feniciană. Darius
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
în gopodăriile locuitorilor amintim aici: vaci, boi, cai, capre, oi, porci și păsări (găini, rațe, gâște, curci,bibilici etc). Ca ramură a economiei, industria este slab dezvoltată în comuna Adunați, singura ramură a sa care își găsește reprezentare fiind industria textilă prin existența unor fabrici de confecții textile și îmbrăcăminte, între acestea cea mai importantă fiind S.C. BIANCOSPINO SRL, care realizează în special marfă pentru export în Italia. Dispunând de un cadru natural deosebit comuna Adunați oferă vizitatorilor condiții prielnice pentru
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
cai, capre, oi, porci și păsări (găini, rațe, gâște, curci,bibilici etc). Ca ramură a economiei, industria este slab dezvoltată în comuna Adunați, singura ramură a sa care își găsește reprezentare fiind industria textilă prin existența unor fabrici de confecții textile și îmbrăcăminte, între acestea cea mai importantă fiind S.C. BIANCOSPINO SRL, care realizează în special marfă pentru export în Italia. Dispunând de un cadru natural deosebit comuna Adunați oferă vizitatorilor condiții prielnice pentru petrecerea vacanțelor, zona turistică Borungoci și rezervația
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
anulat în mare parte impozitele și subcotat taxa pentru ca produsul englez să fie mai ieftin decât cel francez. Se privilegia importul de zahăr din Antilele Britanice și era prohibit importul zahărului din Antilele Franceze. Se aplicau noi taxe pe produsele textile străine, pe cafea, indigo, vinurile de Madeira importate, fiind sporite taxele vamale la toate produsele străine reîncărcate în Anglia. Se interzicea importul de rom și de vinuri franceze în colonii. Se prevedea ca legea să aducă 45 000 de lire
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
scoc mic=jgheab mic prin care curge apa în vălaie), egalizator de nivel; -buituri=alunecări de teren mai mari decât porniturile care sunt tot alunecări de teren dar mai mici; -brăcinar=curea de regulă din piele dar și din material textil mai tare, sau chiar din sfoară împletită lat în 6,8,10cm cu care se leagă cioarecii, pantalonii, ori cămașa peste ițari vara; -brăcinărița=tivitura mai lată continuă ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu un pic de lapte ori apă calduțe (huțulă=lecvar); lipigeu=cearceaf
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
nu făina de mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal care servește la reglare distanța (ex.adâncime la plug) ori reazem (ex.la ruda carului, tînjală; poncăli= ciondăni ușor fără ceartă; potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur de piele, cojoace; porñituri=alunecări de teren de regulă mai mici ca buiturile; prășcilă=șindrilă; peană=floare (model) cusută pe ceva; pcică=pică (cade); pâs=mâncare făcută din mălai (produs copt nu făina) mărunțit bine de regulă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și Mark apoi și la țărani mașini de semănat, prăsitoare de porumb dintre cele mai dezvoltate din acea perioadă. Pe langă ocupațiile de bază au fost practicate sezonier, ocupații secundare că plutăritul, vânătoarea, ocupații casnice cum ar fi prelucrarea fibrelor textile, confecționarea îmbrăcămintelor și pregătirea hranei zilnice. Foarte mulți copii și și femei erau trimise la slujit în diferite orașe că de exemplu Cluj -Napoca, București chiar și Budapesta. Portul popular a apărut și a evoluat fiind influențat cel mai mult
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe - șnururi pentru legat opincile, - oblanc - cerc special înfășurat din material textil, de pus pe cap, pe care se punea spenea, - oblâncă - piesa din harnașament pusă sub șaua calului, - pârlău - vas cilindric de lemn cu înălțimea de cca. 1 m în care se punea lenjeria de corp înainte de spălare, peste care se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care s-au declarat români plus moldoveni era de 139 (32+107), adică 1,19% din populația localității . În prezent, orașul are 7.293 locuitori, preponderent ucraineni. Întreprinderile din oraș sunt din domeniul industriei alimentare (produse lactate, dulciuri), lemnului și textile. În oraș ființează un colegiu agricol, un colegiu tehnic, o școală pentru copiii cu handicap etc. Ziua orașului este serbată la data de 14 octombrie. În anul 2000, Guvernul Ucrainei a înființat Rezervația istorico-arhitecturală "Cetatea Hotinului" (Khotynska Fortetsia") . În septembrie
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
reacția cu oxigenul atomic. formula 1, în prezență de KMnO în HSO; formula 2, în prezență de HSO. În afară de aparițiile naturale din plante, acidul oxalic poate fi găsit în unele produse chimice casnice, precum unii înălbitori (este folosit drept decolorant în industria textilă) sau tratamente anti-rugină. Este folosit, de asemenea, de restauratorii de obiecte din lemn, pentru că acidul dizolvă stratul de lemn uscat de deasupra și expune materialul proaspăt de dedesubt. Acidul oxalic vaporizat este folosit de unii apicultori drept insecticid împotriva acarianului
Acid oxalic () [Corola-website/Science/300774_a_302103]
-
cartofi, iar în zonele deluroase erau plantate livezi. O îndeletnicire de seamă era și creșterea animalelor (vite cornute, porcine). Industria județului se concentra în orașul Brașov. În 1925 acesta avea centre de producție în industria chimică, metalurgică, de construcții, alimentară, textilă, de mașini, farmaceutică și ușoară. Zonele înconjurătoare excelau în industria metalurgică, extractivă, de construcții, alimentară, textilă și ușoară. Orașul Brașov era, de asemenea, centrul principal de desfacere al județului, pentru produsele locale. Între bogățiile naturale ale județului se numărau apele
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
vite cornute, porcine). Industria județului se concentra în orașul Brașov. În 1925 acesta avea centre de producție în industria chimică, metalurgică, de construcții, alimentară, textilă, de mașini, farmaceutică și ușoară. Zonele înconjurătoare excelau în industria metalurgică, extractivă, de construcții, alimentară, textilă și ușoară. Orașul Brașov era, de asemenea, centrul principal de desfacere al județului, pentru produsele locale. Între bogățiile naturale ale județului se numărau apele minerale de la Zizin, cu conținut de bicarbonat de sodiu, fier, iod, și acid carbonic. Lignitul era
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
era frică să nu o ducă apă și era prea departe de sat. (Frentiu Titus) ( TOP'ILĂ, topile, s.f. 1. Loc îngrădit în albia unui râu sau într-o apă stătătoare unde se pun la topit cânepă sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, săpat în câmp și legat printr-un canal de o apă curgătoare sau de un lac. 2. Topitoare, v. topitor (2). - Din bg., scr. topilo. Sursa : DEX'98 (55097) - LauraGellner) În “ Zoampa” erau două
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
apă și era prea departe de sat. (Frentiu Titus) ( TOP'ILĂ, topile, s.f. 1. Loc îngrădit în albia unui râu sau într-o apă stătătoare unde se pun la topit cânepă sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, săpat în câmp și legat printr-un canal de o apă curgătoare sau de un lac. 2. Topitoare, v. topitor (2). - Din bg., scr. topilo. Sursa : DEX'98 (55097) - LauraGellner) În “ Zoampa” erau două fântâni din care una părăsita, de unde
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
ha Aceste activități sunt reprezentate de: S.C. „STIL RELIEF si ADCONF” S.R.L.; S.C. D.P.S.A.; S.C. „MOZAIC” S.A. S.C. „STIL RELIEF si ADCONF” S.R.L. are sediul societății în intravilan cu o incintă de 10070 mp. Profilul societății este de confecții textile de damă și bărbați și lucrează pe bază de comenzi atât pe plan intern cât si pentru export. Numărul de angajați este de 130 persoane. S.C. D.P. S. A. are sediul societății în intravilan, cu o incintă de 4885 mp adiacentă
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
se dă în folosință noul local de școală, cu zece săli de clasă și două laboratoare. În anul 1982, aici se înființează treapta I de liceu, iar din anul 1990 se înființează școala de ucenici, cu două profile: mecanic și textil (cu ateliere proprii). Începând din anul 2003 se înființeaza Școala de Arte și Meserii, profil textil și pielărie. Din anul 2002, la inițiativa profesorului de limba română Mihai Silviu și cu colaborarea directorului școlii Aurel Iavni, Școala din Bănești poartă
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
În anul 1982, aici se înființează treapta I de liceu, iar din anul 1990 se înființează școala de ucenici, cu două profile: mecanic și textil (cu ateliere proprii). Începând din anul 2003 se înființeaza Școala de Arte și Meserii, profil textil și pielărie. Din anul 2002, la inițiativa profesorului de limba română Mihai Silviu și cu colaborarea directorului școlii Aurel Iavni, Școala din Bănești poartă numele marelui poet Mihai Eminescu Școala are ca resurse informaționale
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr, care ocupa suprafețe mari până în 1990, dar a reapărut rapița.La plantele textile, cânepă, in și bumbac, mult cultivate odată, s-a renunțat de tot, odată cu dispariția industriei casnice. La fel a pățit și ricinul. Până prin timpul războiului s-au cultivat și arahide, în zona nisipoasă, năut, mazăre, mei și sorg, acesta din
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
județul Arad) este un scriitor, jurnalist, diplomat și activist civic din România. În 1981 a absolvit ca șef de promoție facultatea de Filologie a Universității Timișoara, secția română-franceză. În perioada 1981-1986 a fost profesor de limba română la Liceul Industrial „Textila” din Lugoj. Din 1987 a devenit redactor al revistelor Viața studențească și Amfiteatru. După 1989 a lucrat la Cuvântul și Alianța Civică. Între 1990 și 1991 a fost redactor șef la Varietăți, TVR, de unde a demisionat. Este membru fondator al
Ioan T. Morar () [Corola-website/Science/298561_a_299890]