177,792 matches
-
diferență binară, ci și ca ierahie. Între bărbați și femei sunt relații de putere, bărbații constituind clasa dominantă iar femeile cea subordonată (Delphy, 1984). Contestând explicațiile biologice în explicarea diferențelor de gen, feministele pun în discuție însăși „inferioritatea naturală” a femeilor. „Biologia ca destin” este una din tezele cele mai criticate de feministe. Tradiția filosofică occidentală în ceea ce privește statutul femeilor, pleacă de la concepția lui Aristotel cu privire la inferioritatea naturală a femeilor față de bărbați. Femeile prin destinul lor biologic sunt menite să îndeplinească roluri
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
iar femeile cea subordonată (Delphy, 1984). Contestând explicațiile biologice în explicarea diferențelor de gen, feministele pun în discuție însăși „inferioritatea naturală” a femeilor. „Biologia ca destin” este una din tezele cele mai criticate de feministe. Tradiția filosofică occidentală în ceea ce privește statutul femeilor, pleacă de la concepția lui Aristotel cu privire la inferioritatea naturală a femeilor față de bărbați. Femeile prin destinul lor biologic sunt menite să îndeplinească roluri diferite, inegale și inferioare celor ale bărbaților. Genul, concept fundamental în feminismul modern, a fost foarte clar articulat
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
explicarea diferențelor de gen, feministele pun în discuție însăși „inferioritatea naturală” a femeilor. „Biologia ca destin” este una din tezele cele mai criticate de feministe. Tradiția filosofică occidentală în ceea ce privește statutul femeilor, pleacă de la concepția lui Aristotel cu privire la inferioritatea naturală a femeilor față de bărbați. Femeile prin destinul lor biologic sunt menite să îndeplinească roluri diferite, inegale și inferioare celor ale bărbaților. Genul, concept fundamental în feminismul modern, a fost foarte clar articulat, fără a fi definit ca atare, Simone de de Beauvoir
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
gen, feministele pun în discuție însăși „inferioritatea naturală” a femeilor. „Biologia ca destin” este una din tezele cele mai criticate de feministe. Tradiția filosofică occidentală în ceea ce privește statutul femeilor, pleacă de la concepția lui Aristotel cu privire la inferioritatea naturală a femeilor față de bărbați. Femeile prin destinul lor biologic sunt menite să îndeplinească roluri diferite, inegale și inferioare celor ale bărbaților. Genul, concept fundamental în feminismul modern, a fost foarte clar articulat, fără a fi definit ca atare, Simone de de Beauvoir în celebra ei
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
să îndeplinească roluri diferite, inegale și inferioare celor ale bărbaților. Genul, concept fundamental în feminismul modern, a fost foarte clar articulat, fără a fi definit ca atare, Simone de de Beauvoir în celebra ei afirmație: Nu te naști, ci devii femeie. Beauvoir a atras atenția că nu factorii biologici, psihologici sau economici sunt cei care modelează „această creatură intermediară între bărbat și eunuc, care este prescris feminină”, ci de fapt categoria de „femeie” este construită social ca Celălalt. Astfel, inferioritatea femeilor
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
celebra ei afirmație: Nu te naști, ci devii femeie. Beauvoir a atras atenția că nu factorii biologici, psihologici sau economici sunt cei care modelează „această creatură intermediară între bărbat și eunuc, care este prescris feminină”, ci de fapt categoria de „femeie” este construită social ca Celălalt. Astfel, inferioritatea femeilor nu este naturală, ea provine din acest binarism ierarhic inventat de patriarhat cu scopul de a promova autoritatea masculină. Bărbatul nu definește femeia prin ea însăși, ci prin relație cu el. El
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
femeie. Beauvoir a atras atenția că nu factorii biologici, psihologici sau economici sunt cei care modelează „această creatură intermediară între bărbat și eunuc, care este prescris feminină”, ci de fapt categoria de „femeie” este construită social ca Celălalt. Astfel, inferioritatea femeilor nu este naturală, ea provine din acest binarism ierarhic inventat de patriarhat cu scopul de a promova autoritatea masculină. Bărbatul nu definește femeia prin ea însăși, ci prin relație cu el. El este Subiectul, Absolutul, ea este Celălalt. Beauvoir susține
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
care este prescris feminină”, ci de fapt categoria de „femeie” este construită social ca Celălalt. Astfel, inferioritatea femeilor nu este naturală, ea provine din acest binarism ierarhic inventat de patriarhat cu scopul de a promova autoritatea masculină. Bărbatul nu definește femeia prin ea însăși, ci prin relație cu el. El este Subiectul, Absolutul, ea este Celălalt. Beauvoir susține că rareori femeile își doresc să devină Subiect, pentru că ele sunt legate economic și psihologic de opresorii lor. În opoziție cu Simone de
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
naturală, ea provine din acest binarism ierarhic inventat de patriarhat cu scopul de a promova autoritatea masculină. Bărbatul nu definește femeia prin ea însăși, ci prin relație cu el. El este Subiectul, Absolutul, ea este Celălalt. Beauvoir susține că rareori femeile își doresc să devină Subiect, pentru că ele sunt legate economic și psihologic de opresorii lor. În opoziție cu Simone de Beauvoir, unele feministe radicale preferă să păstreze o strânsă legătură între sexul biologic și rolurile sociale ale femeilor. În concepția
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
că rareori femeile își doresc să devină Subiect, pentru că ele sunt legate economic și psihologic de opresorii lor. În opoziție cu Simone de Beauvoir, unele feministe radicale preferă să păstreze o strânsă legătură între sexul biologic și rolurile sociale ale femeilor. În concepția lor, femeile sunt speciale, și chiar superioare bărbaților datorită structurii lor biologice specifice și a capacității lor unice de a naște și hrăni copii. În opinia lui Iris Marion Young (1990), teoretizarea pe care o face Beauvoir genului
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
doresc să devină Subiect, pentru că ele sunt legate economic și psihologic de opresorii lor. În opoziție cu Simone de Beauvoir, unele feministe radicale preferă să păstreze o strânsă legătură între sexul biologic și rolurile sociale ale femeilor. În concepția lor, femeile sunt speciale, și chiar superioare bărbaților datorită structurii lor biologice specifice și a capacității lor unice de a naște și hrăni copii. În opinia lui Iris Marion Young (1990), teoretizarea pe care o face Beauvoir genului este discutabilă, tocmai fiindcă
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
feminității. Feministele postmoderne aduc în discuție ideea care, de fapt, stă la baza dezbaterii sex versus gen: se pot separa corpul și mintea? Toți împărtășim aceeași expriență a „locuirii” într-un corp, iar fiecare corp are un sex. Dar „întruparea” femeilor diferă de „întruparea” bărbaților. Concluzia lor este că deși sexul nu este singurul determinant al genului, el nici nu este irelevant. Înnăscute sau dobândite, voluntare sau involuntare, codificate sau personalizate, gesturile și postura, mimica și distanțele interpersonale însoțesc, explică, condensează
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
socială, o identitate de grup actualizată prin comportamente permise (norme, etichetă) și comportamente interzise (tabu-uri, gesturi obscene, disprețuitoare). Acestea din urmă din păcate, ca și limbajul verbal al insultei sunt prioritar inspirate de corpul și comportamentul feminin și adresate femeilor. Neavând decât o existență relațională, fiecare din cele două genuri este produsul unui îndelungat proces de construcție, vizând generarea unui corp social diferit de al genului opus din toate punctele de vedere. Prin mimetism tacit sau injoncțiuni și rituri explicite
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
de vedere. Prin mimetism tacit sau injoncțiuni și rituri explicite băieții se virilizează iar fetele se feminizează.Codul onoarei emfatizat de bărbați se traduce printr-o postură autoritară, milităroasă (“Drepți!”) și o privire directă, fermă, de confruntare; codul supunerii “potrivit” femeilor prevede postura plecată, docilă, subordonată. La limită toate injoncțiunile (materne în primul rând) caracteristice societății europene configurează aceeași limitare sau diminuare simbolică pe care o evidențiaseră antropologii în culturile primitive (a ocupa cât mai puțin spațiu, corelativul lui a zâmbi
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
diferența sexuală: surâsul sau capul înclinat conotează identitatea feminină, cel puțin în imaginile publicitare, ceea ce concordă cu cercetările etologilor pentru care o asemenea postură reflectă supunerea, dorința de a nu intra în luptă. De asemenea cercetări recente acreditează ideea că femeile înclină capul de două ori mai mult decât bărbații, ceea ce nu înseamnă câtuși de puțin că există gesturi natural feminine sau natural masculine, ci doar că ele au fost interiorizate ca atare (rareori explicit formulate, precum postura recomandată a picioarelor
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
imagini cu bărbați, în timp ce studentele au selectat paritar cele două sexe. În schimb anumite afecte au fost influențate de sexul subiecților anchetei: pentru a figura mânia, studentele au ales în marea lor majoritate un bărbat. Simbolic “destinate” discreției și resemnării, femeile dau dovadă de “intuiție” pentru a prevedea și satisface dorințele dominanților; de aici sensibilitatea lor la toți indicii non verbali (tonul vocii, calitatea privirii), dar și capacitatea de a descrie în detaliu caracteristicile fizice și psihice ale soțului, spre deosebire de bărbați
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
prevedea și satisface dorințele dominanților; de aici sensibilitatea lor la toți indicii non verbali (tonul vocii, calitatea privirii), dar și capacitatea de a descrie în detaliu caracteristicile fizice și psihice ale soțului, spre deosebire de bărbați apți să vorbească mai degrabă despre femei în general și atunci în descrieri stereotipe (P. Bourdieu, 1998: 37). Polisemia semnelor gestuale și dependența lor contextuală este actualizată în numeroase circumstanțe. Astfel contactul vizual indică interesul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar și mânia, amenințarea, dominația. În genere
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
deci afectele pozitive), dar și mânia, amenințarea, dominația. În genere indivizii dominatori au mai multe contacte vizuale; în plus, când ascultă privesc mai puțin, iar când vorbesc privesc mai mult (la indivizii dominați situația se prezintă exact invers). De regulă, femeile de toate vârstele au mai multe contacte vizuale decât bărbații, dar sunt și obiect al privirii mai mult decât bărbații. Diadele feminine angajează mai multe raporturi vizuale decât diadele masculine, dar când interacționează cu bărbați, femeile par să adopte patternul
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
exact invers). De regulă, femeile de toate vârstele au mai multe contacte vizuale decât bărbații, dar sunt și obiect al privirii mai mult decât bărbații. Diadele feminine angajează mai multe raporturi vizuale decât diadele masculine, dar când interacționează cu bărbați, femeile par să adopte patternul privirii masculine (cf. și Judy Pearson, 1991: 134). În schimb bărbații nu par prea afectați când nu sunt priviți, în timp ce pentru femei contactul vizual este important (se simt valorizate). Expresia facială este modulată de sex, vârstă
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
feminine angajează mai multe raporturi vizuale decât diadele masculine, dar când interacționează cu bărbați, femeile par să adopte patternul privirii masculine (cf. și Judy Pearson, 1991: 134). În schimb bărbații nu par prea afectați când nu sunt priviți, în timp ce pentru femei contactul vizual este important (se simt valorizate). Expresia facială este modulată de sex, vârstă, clasă socială și evident grupul cultural de apartenență. Mamele din clasele populare zâmbesc mai puțin decât cele din middle class; de asemenea s-a constatat că
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
contactul vizual este important (se simt valorizate). Expresia facială este modulată de sex, vârstă, clasă socială și evident grupul cultural de apartenență. Mamele din clasele populare zâmbesc mai puțin decât cele din middle class; de asemenea s-a constatat că femeile adulte zâmbesc mai mult decât bărbații adulți (în special când discută teme pozitive). Pentru femei zâmbetul are o semnificație interacțională, facilitând intervențiile, lubrefiind dialogul. Dar pentru că zâmbetul este mai frecvent, apare și o dificultate de interpretare. Semnificantul zâmbet poate semnala
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
socială și evident grupul cultural de apartenență. Mamele din clasele populare zâmbesc mai puțin decât cele din middle class; de asemenea s-a constatat că femeile adulte zâmbesc mai mult decât bărbații adulți (în special când discută teme pozitive). Pentru femei zâmbetul are o semnificație interacțională, facilitând intervențiile, lubrefiind dialogul. Dar pentru că zâmbetul este mai frecvent, apare și o dificultate de interpretare. Semnificantul zâmbet poate semnala la fel de bine confortul, fericirea, sentimentul de valorizare socială și personală, dar și nervozitatea, emoția (J.
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
poate semnala la fel de bine confortul, fericirea, sentimentul de valorizare socială și personală, dar și nervozitatea, emoția (J. Pearson, 1991: 137). Este semnificativ faptul că zâmbetul poate fi un semn de identificare a unor sentimente pozitive la bărbați, nu și la femei, care zâmbesc în continuu. În schimb, copiii nu se disting radical în această privință, ceea ce consolidează opinia unei socializări diferite (de reprimare a afectelor la bărbați: “Nu plânge ca o fată” și de supralicitare a afectelor la fete: “O fată
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
socializări diferite (de reprimare a afectelor la bărbați: “Nu plânge ca o fată” și de supralicitare a afectelor la fete: “O fată trebuie să fie sensibilă, răbdătoare, delicată”). Diferențele de expresie facială, postură, teritorialitate (bărbații ocupă mai mult spațiu în raport cu femeile) sunt dublate de diferențe gestuale. Comportament feminin Comportament masculin Toate semnele repertoriului de gesturi (de la surâsul feminin afiliativ, distinct de cel masculin: de solidaritate, dar și de ironie la contact vizual, postură etc.) contribuie la configurarea a două subculturi: cea
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
marcată de norme, stereotipuri și ideologii de gen, ceea ce face ca modelele de gen prescrise de ea să fie foarte importante pentru plasarea și integrarea individului în societate. Școala contribuie prin diverse mecanisme la segregarea de gen, creând bărbați și femei cu orientări, preferințe și competențe diferite, limitând de multe ori posibilitățile de exprimare a individului în viata publică (valabil mai ales pentru femei) și în viața privată (valabil mai ales pentru bărbați). Din perspectivă istorică mult timp educația informală și
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]