177,792 matches
-
și integrarea individului în societate. Școala contribuie prin diverse mecanisme la segregarea de gen, creând bărbați și femei cu orientări, preferințe și competențe diferite, limitând de multe ori posibilitățile de exprimare a individului în viata publică (valabil mai ales pentru femei) și în viața privată (valabil mai ales pentru bărbați). Din perspectivă istorică mult timp educația informală și formală pentru fete a avut cu totul alt conținut și scop decât cea pentru băieți. Accesul fetelor la educație, în special la studii
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
fete a avut cu totul alt conținut și scop decât cea pentru băieți. Accesul fetelor la educație, în special la studii superioare, a fost mult timp interzis. În ciuda progreselor remarcabile din ultimele decenii există încă destule discriminări între bărbați și femei, între băieți și fete în educație. Statisticile internaționale arată de exemplu faptul că majoritatea analfabeților adulți în lume sunt femei, iar abandonul școlar este preponderent feminin. Problemele legate de dimensiunea de gen a educației se pot discuta sub aspect cantitativ
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
studii superioare, a fost mult timp interzis. În ciuda progreselor remarcabile din ultimele decenii există încă destule discriminări între bărbați și femei, între băieți și fete în educație. Statisticile internaționale arată de exemplu faptul că majoritatea analfabeților adulți în lume sunt femei, iar abandonul școlar este preponderent feminin. Problemele legate de dimensiunea de gen a educației se pot discuta sub aspect cantitativ-cu referință la cifre absolute, la diverse statistici derivate (indicatori tip rata analfabetismului, rata admiterii, rata supraviețuirii școlare) sau la
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
feminizarea/masculinizarea unor domenii de studiu) și/sau în plan vertical (de exemplu aspecte legate de salarizare diferențiată pe sexe, plasare pe ierarhiile profesionale si administrative în funcție de sex). În România accesul la educație este din punct de vedere formal nediscriminatoriu femeile având un grad ridicat de educație. În majoritatea clasificărilor internaționale țara este evaluată drept o țară cu diferențieri de gen moderate în educație (moderate gender gap). Statisticile recente atrag atenția asupra unor aspecte îngrijorătoare precum rata ridicată a analfabetismului (în
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
nivel de cadre profesorale și masculinzat la nivel de funcții de conducere. Deși lipsesc cercetări calitative de amploare, se poate presupune existența unui sexism în educație și la nivelul manifestărilor sale implicite. Acestea au efecte negative nu doar asupra fetelor, femeilor ci asupra tuturor celor implicați în procesul de educație. Feminismul este cel care a introdus în dezbaterea publică și academică problematica sexismului din educație contribuind la cunoașterea situției și la îmbunătățirea acesteia. Inovatoare sunt considerate pedagogiile feministe, bazate pe angajament
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
situției și la îmbunătățirea acesteia. Inovatoare sunt considerate pedagogiile feministe, bazate pe angajament și identificare cu grupurile subordonate și opresate în căutare de dreptate și emancipare, pedagogii care s-au conturat în strânsă legătură cu apariția și dezvoltarea studiilor despre femei. În general pedagogiile feministe: critică rolul autoritar al profesorului reevaluând relația student-profesor și din perspectiva problematicii de gen; pun accent pe experiențele personale ca sursă importantă de cunoaștere (învățare experiențială); problematizează în mod programatic conceptul de diferență; folosesc preponderent tehnici
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
diferență; folosesc preponderent tehnici și metode de predare-învățare de tip dubla viziune în cunoaștere, predare implicată, relațională, cu accent pe interacțiune, co-producere de cunoaștere, etc. Feminismul, ca formă a politicii dedicată schimbăriilor sociale, combaterii reproducerii inegalităților sistematice dintre bărbați și femei, are un interes deosebit în domeniul limbii și genului pornind tocmai de la rolul complex pe care îl are limbajul, alături de celelate practici și instituții sociale, în reflectarea, crearea și menținerea diviziunilor de gen în societate. Dincolo de posibilele diferențieri structurale de
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
domeniul limbii și genului pornind tocmai de la rolul complex pe care îl are limbajul, alături de celelate practici și instituții sociale, în reflectarea, crearea și menținerea diviziunilor de gen în societate. Dincolo de posibilele diferențieri structurale de uz lingvistic între bărbați și femei, perspectiva feministă asupra uzului lingvistic încorporează aici o gamă largă de teme cum ar fi: accesul, sau mai degrabă lipsa accesului, femeilor la discursul public, reprezentări ale masculinității și feminității în mass media, stereotipuri lingvistice. Demersul critic feminist asupra limbajului
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
crearea și menținerea diviziunilor de gen în societate. Dincolo de posibilele diferențieri structurale de uz lingvistic între bărbați și femei, perspectiva feministă asupra uzului lingvistic încorporează aici o gamă largă de teme cum ar fi: accesul, sau mai degrabă lipsa accesului, femeilor la discursul public, reprezentări ale masculinității și feminității în mass media, stereotipuri lingvistice. Demersul critic feminist asupra limbajului îmbracă o varietate de forme, ilustrate în principal de două tradiții critice. Este vorba în primul rând de tradiția critică anglo-americană de
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
ei de Dale Spender, Man made Language. Cea de a doua este reprezentată de critică franceză a falocentrismului la nivelul limbii și de elaborarea unei écriture féminine „scriiturii feminine” ilustrată de Hélène Cioux și Lucy Irigaray. În această ultimă perspectivă, femeia este concepută ca un semn al discursului, în contrast cu accentul pus de școala anglo-americană pe aspectele socio-politice ale limbii. Lingvistele feministe Deborah Cameron (1985) și Sara Mills (1995) își concentrează demersul critic pe importanța limbajului și reprezentării în construcția și menținerea
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
Mills (1995) își concentrează demersul critic pe importanța limbajului și reprezentării în construcția și menținerea inegalitații de gen. D. Cameron atrage atenția asupra faptului că opresiunea la nivelul limbajului nu este și nu poate fi totală, pentru că în acest caz femeile nu ar mai avea mijloace de exprimare a criticii acelor structuri și procese codificate în limbă și societate. În școala poststructuralistă limbajul are o calitate “deconstructivă” care subminează fixarea sensului. Astfel, femeile pot folosi această tendință pentru a construi sensuri
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
nu poate fi totală, pentru că în acest caz femeile nu ar mai avea mijloace de exprimare a criticii acelor structuri și procese codificate în limbă și societate. În școala poststructuralistă limbajul are o calitate “deconstructivă” care subminează fixarea sensului. Astfel, femeile pot folosi această tendință pentru a construi sensuri alternative în discursul feminist. După cum susține Cameron (1985), limba codifică dar în aceeași măsură construiește reslitatea socială, ea nu reflectă în întregime, și nici nu determină în totalitate lumea noastră socială. Domeniul
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
schimbărilor sociale (feminismul) a cunoscut în ultimii douăzeci de ani câteva mutații paradigmatice: Începând cu deceniul al optulea analiza reprezentărilor mass-media ca reflectare a relațiilor sociale, generate de feminismul liberal a fost puternic influențată de conceptul de anihilare simbolică a femeii prin mass-media lansat de Gaye Tuchman. Analiza conținutului mediatic a relevat pregnanța reprezentărilor conservatoare atât în presa scrisă cât și în cea electronică: Din momentul în care mass-media nu au mai fost considerate “oglinda” realității, ci construcția socială a acesteia
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
oglinda” realității, ci construcția socială a acesteia (Berger & Luckman inter alii), critica feministă a “obiectivității” știrilor a pledat fie pentru o relatare neutră, imparțială (“gender neutral reporting” - ideal imposibil de atins), fie pentru echilibru între “vocile” și posturile deținute de femei și cele ale barbaților, fie în sfârșit pentru conștientizarea masculinității discursului hegemonic (“Ceea ce contează drept adevăr într-o situație dată este determinat de cei care au puterea de a defini realitatea” -S.Allen, 1999: 134). Dimensiunea de gen infrastructurează deci
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
o situație dată este determinat de cei care au puterea de a defini realitatea” -S.Allen, 1999: 134). Dimensiunea de gen infrastructurează deci atât polul emisiv (cine produce știrea, emisiunea etc.) cât și cel al mesajului (știri cu și despre femei) și al receptării. În ceea ce privește actorul jurnalist, deși se constată feminizarea școlilor de jurnalism și comunicare în absolut toate țările lumii și creșterea numărului de reportere (40% în presa scrisă și 50% în televiziune conform ultimei monitorizări globale - 2000), efectul plafonului
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
și o presă liberă” - se întreabă editorialista Barbara Reynolds- “când 95% din deciziile luate în mass-media aparțin bărbaților albi?”. Liesbet van Zoonen (1994) identifică pe lângă clivajul poziție în vârful piramidei deținută de bărbați /vs/ poziție la baza ierarhiei ocupată de femei și o discriminare de natură financiară și de rază de acțiune. Femeile tind să preia (sau le sunt asignate) arii ale jurnalismului care extind într-un fel responsabilitățile domestice: educația, sănătatea, cultura, societatea, în timp ce finanțele, politica, relațiile internaționale rămân bastionul
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
deciziile luate în mass-media aparțin bărbaților albi?”. Liesbet van Zoonen (1994) identifică pe lângă clivajul poziție în vârful piramidei deținută de bărbați /vs/ poziție la baza ierarhiei ocupată de femei și o discriminare de natură financiară și de rază de acțiune. Femeile tind să preia (sau le sunt asignate) arii ale jurnalismului care extind într-un fel responsabilitățile domestice: educația, sănătatea, cultura, societatea, în timp ce finanțele, politica, relațiile internaționale rămân bastionul bărbaților. Ca actori ai știrii, surse și experți, femeile sunt sistematc subreprezentate
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
rază de acțiune. Femeile tind să preia (sau le sunt asignate) arii ale jurnalismului care extind într-un fel responsabilitățile domestice: educația, sănătatea, cultura, societatea, în timp ce finanțele, politica, relațiile internaționale rămân bastionul bărbaților. Ca actori ai știrii, surse și experți, femeile sunt sistematc subreprezentate pe de o parte datorită culturii “macho” și network-ului masculin și pe de altă parte datorită lipsei de reprezentativitate în politică, economie: “Femeile din știri sunt fie exemple anonime ale unui public neinformat, fie casnice, vecine, consumatoare
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
finanțele, politica, relațiile internaționale rămân bastionul bărbaților. Ca actori ai știrii, surse și experți, femeile sunt sistematc subreprezentate pe de o parte datorită culturii “macho” și network-ului masculin și pe de altă parte datorită lipsei de reprezentativitate în politică, economie: “Femeile din știri sunt fie exemple anonime ale unui public neinformat, fie casnice, vecine, consumatoare sau mame, surori, soții ale bărbaților din știri, fie în sfârșit victime ale unei crime, catastrofe, politici” (Holland apud S. Allen, 1999: 141). Pe lângă diviziunea sexualizată
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
vecine, consumatoare sau mame, surori, soții ale bărbaților din știri, fie în sfârșit victime ale unei crime, catastrofe, politici” (Holland apud S. Allen, 1999: 141). Pe lângă diviziunea sexualizată a practicii jurnalistice (hard news apanajul bărbaților și soft news, potrivite pentru femei), se poate remarca și o arhitectură discursivă diferită: concretă, contextualizată, empatică (“human interest”) în cazul jurnalistelor și abstractă, raționalizantă, universalistă în cazul bărbaților. Jurnalistele au o percepție diferită asupra evenimentelor: “o abordare comunitară a vieții sociale și o mai atentă
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
percepție diferită asupra evenimentelor: “o abordare comunitară a vieții sociale și o mai atentă ascultare a celorlalți” (C. Beauchamp, 1987: 253). Motivația alegerii profesiei are aceeași conotație comunitară (“a crea o lume mai bună”, “a-i ajuta pe oameni” etc.): “Femeile manifestă mai mult interes și poate mai mult respect pentru publicul lor. Ele îi acordă mai multă încredere. De asemenea ele consideră cititorii, ascultătorii sau telespectatorii mai puțin naivi, creduli decât îi cred bărbații. În plus ele încearcă mai puțin
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
De fapt statutul de “al doilea sex” conceptualizat Simone de de Beauvoir în urmă cu o jumătate de secol este în continuare activ prin perenitatea stereotipurilor și conseervatorismul lingvisitc. Strategiile de marginalizare a experienței feminine cu excepția abjectului (mama denaturată, vrăjitoarea, femeia adulteră etc.) sunt dublate de variate mecanisme discursive de invizibilizare: Femeile în viața publică sunt nu doar mai puțin vizibile decât bărbații, ci și tratate după alte stsandarde (“În timp ce pentru bărbați contează antecedentele și experiența politică, pentru femei esențialul continuă
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
Beauvoir în urmă cu o jumătate de secol este în continuare activ prin perenitatea stereotipurilor și conseervatorismul lingvisitc. Strategiile de marginalizare a experienței feminine cu excepția abjectului (mama denaturată, vrăjitoarea, femeia adulteră etc.) sunt dublate de variate mecanisme discursive de invizibilizare: Femeile în viața publică sunt nu doar mai puțin vizibile decât bărbații, ci și tratate după alte stsandarde (“În timp ce pentru bărbați contează antecedentele și experiența politică, pentru femei esențialul continuă să fie situația familială și aspectul fizic” -L‘Image de la femme
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
denaturată, vrăjitoarea, femeia adulteră etc.) sunt dublate de variate mecanisme discursive de invizibilizare: Femeile în viața publică sunt nu doar mai puțin vizibile decât bărbații, ci și tratate după alte stsandarde (“În timp ce pentru bărbați contează antecedentele și experiența politică, pentru femei esențialul continuă să fie situația familială și aspectul fizic” -L‘Image de la femme dans les médias, 1997: 16). Dacă mass-media occidentale privilegiază roluri feminine non convenționale atât în ficțiune (femeia neagră procuror, femeia șerif, polițist etc.), cât și ca prezentatoare
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
stsandarde (“În timp ce pentru bărbați contează antecedentele și experiența politică, pentru femei esențialul continuă să fie situația familială și aspectul fizic” -L‘Image de la femme dans les médias, 1997: 16). Dacă mass-media occidentale privilegiază roluri feminine non convenționale atât în ficțiune (femeia neagră procuror, femeia șerif, polițist etc.), cât și ca prezentatoare de știri, în țările ex- comuniste asistăm după o lungă perioadă de emancipare forțată (femei comisar, femei tractoriste eroine ale muncii socialiste etc.) la revitalizarea femeii obiect sexual, eroină a
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]