18,106 matches
-
așa, prin inelul cătușelor pregătite de cei de la putere, proletariatul cea mai hotărâtă clasă revoluționară a simțit cel mai intens strânsoarea acestor cătușe. Conștientă de puterea mereu crescută a adversarului ei, burghezia a devenit feroce În măsurile de conservare a privilegiilor ei. (Ă). Proletariatul posedă o literatură a Închisorilor specifică soartei sale, Înflorită Între zidurile cenușii, ca o nouă și eficace armă de luptă. (Ă). La noi Alexandru Jar a creat o imagine sugestivă a eroului comunist În Închisoare. Iată-l
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin public și pentru public, găsim numeroase mențiuni În presă, Încheiem cu un articol-bilanțier Scriitorii sub focul criticii muncitorilor 64, de fapt o sinteză a acestui gen de manifestări În primul semestru al anului: „Cuvântul scris nu mai rămâne un privilegiu al unui cerc restrâns - se știe. Dar ce efect are acest cuvânt În mijlocul maselor care-l primesc - ca un pământ reavăn o sămânță de grâu - se poate afla? Rodește oare sămânța? E stearpă? Neprimitor pământul? Cum trebuie să fie Îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
feudale care guvernau continentul”, este o excepție de la această regulă. În restul Europei, într-o etapă a dezvoltării societăților feudale ce s-a afirmat de-a lungul secolelor XIXIII/XIV, consolidarea structurilor urbane a fost posibilă fie ca urmare a privilegiilor oferite de marele senior, fie prin „răscumpărarea drepturilor senioriale, comunitățile înlăturând orice amestec al proprietarului solului în conducerea lor”. În oricare din aceste dou) variante, trăsătura fundamentală a unui oraș - de fapt, a orășenilor - a fost dată de libertatea totală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
linii mari, drumul Sibiului de la Hermannsdorf la Hermannstadt a fost asemănător cu cel al Sighișoarei. Dar tot acest parcurs evolutiv a fost posibil pe fundalul „diminu)rii autorității politice centrale asupra orașelor”, mediul urban nefiind altceva decât o rezultantă a privilegiilor pe care marele senior a fost dispus să le ofere diferitelor comunități. Exemplul oferit de Brașov este ilustrativ, în acest sens: atestat documentar în anul 1234, Brașovul primește privilegiul pentru târg anual în anul 1364, urmat de un privilegiu de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
centrale asupra orașelor”, mediul urban nefiind altceva decât o rezultantă a privilegiilor pe care marele senior a fost dispus să le ofere diferitelor comunități. Exemplul oferit de Brașov este ilustrativ, în acest sens: atestat documentar în anul 1234, Brașovul primește privilegiul pentru târg anual în anul 1364, urmat de un privilegiu de „etapă și depozit” acordat în anul 1369 și de dreptul de a-și construi fortificații de piatră, printr-un act eliberat de regele Ungariei în anul 1397. Dimpotrivă, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a privilegiilor pe care marele senior a fost dispus să le ofere diferitelor comunități. Exemplul oferit de Brașov este ilustrativ, în acest sens: atestat documentar în anul 1234, Brașovul primește privilegiul pentru târg anual în anul 1364, urmat de un privilegiu de „etapă și depozit” acordat în anul 1369 și de dreptul de a-și construi fortificații de piatră, printr-un act eliberat de regele Ungariei în anul 1397. Dimpotrivă, în Moldova medievală urbanizarea centrelor administrativ-comerciale a fost îngreunată tocmai din cauza
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
eliberat de regele Ungariei în anul 1397. Dimpotrivă, în Moldova medievală urbanizarea centrelor administrativ-comerciale a fost îngreunată tocmai din cauza relațiilor precare, nestimulative, pe care acestea le-au avut cu autoritatea politică superioară. Aici, de-a lungul secolului al XV-lea, privilegiile nu sunt consemnate decât cu titlu de excepție - dreptul de „etapă și depozit” pentru Suceava (ca un element pozitiv, acest fapt va stimula, conform unui document din anul 1461, apariția „mahalalei târgului Sucevei”, ceea ce ne indică inițierea unui proces de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Europei de porturile dunărene din Sudă, au ridicat așezarea de pe malul drept al Bistriței în rândul punctelor vamale și comerciale importante ale Moldovei. Funcția economică a Bacăului și statutul de așezare amplasată la fruntaria micului voievodat sunt reflectate și în privilegiul comercial acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6 35 octombrie 1408). Este cel mai vechi document intern cunoscut, emis de o cancelarie domnească, ce face referire la Bacău. Rolul jucat de Bacău în cadrul economiei moldovenești - potențat de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cunoscut, în Occident organele de guvernare orășenești le-au precedat pe cele ale statului de drept modern. Aici, competiția pentru libertățile politice și economice s-a manifestat cu deosebită virulență. În confruntarea cu episcopii și cu principii, pentru obținerea de privilegii și scoaterea de sub servituțile de tip feudal, „asociațiile de meșteșugari și comercianți se transformă dintr o putere privată într-una politică - comuna”. În cadrul consiliilor orășenești sau al asociațiilor și breslelor de tot felul, locuitorii reușesc să impună cadre juridice compatibile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în dezvoltarea urbanistică a localităților din Moldova (secolele XIV/XV-XVIIi). Peste acest nivel, în continuarea unor elemente de modernitate prefigurate încă din a doua jumătate a secolului al XVIIIlea, factorul politic intern va așterne în intervalul 1800-1864 o serie de „privilegii” (spre exemplu, recunoașterea proprietății private și dreptul comunităților de a avea propriile bugete de venituri și cheltuieli) și de cadre juridice de organizare administrativă, care vor declanșa, alături de fenomenul imigrației evreiești, o adevărată „revoluție” a urbanismului moldovenesc. Aceasta a avut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut băcăuanilor - în Așezarea de venit a târgului - dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare și posibilitatea întocmirii și gestionării bugetului comunal (cutia târgului). Pentru prima dată în istoria lor de peste patru secole, băcăuanii deveneau beneficiarii unor „privilegii” acordate de puterea politică. Pe fundalul dilu)rii progresive a dominației otomane în cele dou) Principate - restabilirea domniilor pământene (1822), adoptarea Regulamentelor Organice (1831) și, în special, acordarea autonomiei administrative și liberalizarea comerțului intern (Tratatul de Pace ruso-turc din anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a avut loc la 14 octombrie 1885”76. Odată cu darea în folosință a cimitirului comunal, comunitatea locală a abandonat practica înhumării persoanelor decedate în mica necropolă din apropierea bisericii Precista. Metamorfoza citadină a vechilor târguri pe baza acordării unor drepturi sau privilegii de către factorul de putere politică poate fi urmărită și în cazul altor orașe din Moldova - Târgu Ocna, Piatra Neamț, Botoșani ș.a. În Botoșani, de pildă, în absența unor venituri proprii, tentativele legislative de modernizare a administrației locale din a doua jumătate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
următor. Fundamentul acestui proces a fost dat de următoarea decizie a puterii centrale: în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din dorința de a intensifica exploatarea masivului de sare, domnia a acordat șavgăilor ce lucrau la ocnă numeroase privilegii - „locuri de casă, de hrană, de imaș, scutiri de toate birurile, scutirea de recrutare la oaste și, după apariția târgului, monopolul vânzării vinului, cărnii și pâinii în târg”. Toate acestea au generat o viguroasă creștere demografică - în anul 1774, după
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fabricii, „introducând acolo aproximativ 60 de vaci”. În cele din urmă, pe 2 mai 1907, administrația locală a hotărât, „cu trei voturi pentru, din cinci membri prezenți”, că „aprobă ca acel teren să devină imaș pentru vitele târgoveților”. Acest mic privilegiu acordat crescătorilor de vite din Bacău a fost menținut numai până la sfârșitul anului 1907. Sfârșitul celei de-a doua decade a secolului XX a fost puternic marcat de legislația socio economică reformatoare inițiată de guvernul liberal. Noua lege electorală, ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai întîi între Cezar și Pompei, apoi între Octavian și Antonius. Prima lor victimă în Galia este Marsilia, care face greșeala de a servi drept tabără pentru Pompei: ea pierde prin aceasta cea mai mare parte a teritoriului și a privilegiilor sale. Galia nu este încă total cucerită: lui Octavian Augustus și împăraților primului secol le revine sarcina de a desăvîrși integrarea ei în Imperiu. Trofeele lui Augustus. În timpul domniei sale (31 î.I.C.-14 d.I.C.), împăratul Augustus intervine în mai multe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
același timp limitele Galiei și ale Imperiului. Revoltele nobilimii galice. Războiul dus de Roma pe Rin costă scump. Tiberius, succesorul lui Augustus, intensifică presiunea fiscală asupra popoarelor galice: cetățile scutite de impozite, ca acelea ale eduenilor și trevirilor, își pierd privilegiile. Exploatarea economică a Galiei cu confiscările de pămînturi, recensămintele, conjugată cu creșterea impozitelor, agravează îndatorarea galilor. Atitudinea ostilă a lui Tiberius față de druizi favorizează dezvoltarea unei opoziții față de puterea romană. Astfel izbucnesc o serie de revolte în 21 d.I.C. Începută
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de cetăți care fac dovada, prin numele lor în Augustus, Iulius sau Cezar, a intervenției oficiale a puterii: Augustodunum (Autun, la poalele muntelui Beuvray, fostul Bibracte), Iuliomagus (Angers) sau Caesarodunum (Tours). Pentru a-i menaja pe învinși, Roma lasă unele privilegii unor popoare considerate ca federate, aliate ale Romei printr-un tratat, ca eduenii, sau liberi, fără tratat, ca arvernii. În ambele cazuri ei beneficiază de avantaje fiscale care dispar sub Tiberius. Era necesară de asemenea, la Roma, cunoașterea situației exacte
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mare influență pe lîngă Ludovic cel Pios, Benedit d'Aniane. Ei au sprijinit constant definirea dogmei, adoptarea liturghiei romane, răspîndirea practicilor religioase și a moralei creștine. Ei au asigurat Bisericii venituri regulate, generalizînd instituția *dijmei și independența domeniilor sale prin privilegiul *imunității. În schimb, suveranul carolingian așteaptă mult de la această Biserică pe care o consideră a fi Biserica sa. El așteaptă de la ea mai întîi și nu este o formulă de stil rugăciuni eficace pentru mîntuirea sa și a Imperiului său
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a meșteșugurilor; prezența unui nou grup social care asigură aceste activități, burghezia; nașterea unor noi entități politice: orașele de *comună (sau de consulat în Midi), care se bucură de o largă autonomie, și orașele libere care au primit mai ales privilegii economice. La originea comunelor se găsesc legături orizontale țesute între egali și sub jurămînt: asociații de *pace, confrerii religioase, corporații de negustori și de meșteșugari. Comuna însăși este rezultatul jurămîntului făcut între burghezi, mai întîi pentru a obține comuna, apoi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
document, p.156). Pretutindeni, pentru a ieși din criză, va fi nevoie de capital și de imaginație: noi contracte agricole, noi culturi. Criza Bisericii. Această vastă zdruncinare a atins toate valorile întemeiate. Nobili și cavaleri și-au încălcat obligațiile și privilegiile lor sînt puse sub semnul întrebării. Biserica, atinsă în veniturile ei și în recrutarea membrilor săi, se împotmolește în conflictele interne: stabilirea papalității la Avignon (1309-1377) și Marea Schismă (1378-1417) care vede înfruntîndu-se doi papi rivali, unul la Roma și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1523 antrenează, în 1531, confiscarea provinciilor Bourbonnais și Auvergne. Doar Casa de Albret păstrează importante domenii în sud-vest. Dar provinciile recent alipite domeniului regal (Bourgogne, Provence, Bretagne) păstrează o parte din instituțiile lor (stări provinciale) și se bucură de anumite privilegii. Regatul este împărțit în guvernăminte (12 în 1559) sub autoritatea unui guvernator, personaj puternic însărcinat cu menținerea ordinii, și în vreo sută de circumscripții conduse de așa-numiții baillis sau seneșali, circumscripții administrative și judiciare în același timp. Deasupra lor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
moment de doliu, îi îneacă pe toți bunii francezi în lacrimi [...]. Ni l-au ucis deci pe rege și vă văd ochii umezi, inimile întristate, dar nu trebuie să ne pierdem astfel curajul. Noi avem, prin grația lui Dumnezeu, acest privilegiu în acest regat ca regii să nu moară deloc. El ne-a lăsat unul, în care, de la aceste vîrste mici, strălucește imaginea virtuților sale; [el] ne lasă regina, mama sa, prințesă magnanimă, deja declarată regentă pentru călăuzirea persoanei sale și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este trimis la Rennes, sediul parlamentului provinciei Bretagne și capitală a provinciei, pentru a ridica un împrumut forțat de la parlamentari. De la unirea sa cu Franța (1532), Bretagne, al cărei guvernator în 1636 este ducele de Brissac, se bucură de importante privilegii: stări provinciale, scutirea de gabelă etc. La 12 septembrie, d'Etampes îi scrie cancelarului Séguier: "Monseniore, cum această provincie se bucură de libertatea stărilor sale, ea este și puțin obișnuită cu respectul și ascultarea față de rege și față de cei care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Singurul mod, monseniore, de a ne răzbuna pentru această ofensă ar fi să instalăm o garnizoană bună [...]. Am face dreptatea pe care am vrea-o și i-am face să le fie frică de un regim de fortăreață, de pierderea privilegiilor lor și de mutarea parlamentului. Ar veni întruna după iertare și atunci am face ce-am vrea. Dar la sfîrșit, monseniore, permiteți-mi să vă spun că atunci cînd răzmerițele sînt domolite, trebuie dat un exemplu". După Boris Porchnev, Les
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de locuitorii din Rennes comisarului regal în 1636 este tipică pentru frontul comun de care se izbește adesea puterea regelă: clasele populare, strivite sub impozite și temîndu-se de o nouă presiune fiscală, își găsesc aliați printre notabilii locali, amenințați în privilegiile lor și în puterile lor tradiționale. E adevărat că de îndată ce agitația populară se transformă în dezordine, acești notabili se desolidarizează de aliații lor din ajun și se alătură regelui, garant al ordinii publice. 17. Domnia personală a lui Ludovic al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]