19,447 matches
-
Pictează-mă cum sînt, pistruii și restul!» Tatăl meu a tăcut un moment, apoi a adăugat calm: «Tu ești pe punctul de a deveni bărbat. Trebuie să știi că nimeni nu este perfect. Mai ales eroii. Tu trebuie să dobîndești simțul... proporțiilor.»” (Fulton Ourseler Jr., „En prenant le thé avec Churchill”, în Sélection du Reader’s Digest, dec. 1978). Concluzia „pedagogică” a citatului de mai sus e că adulatorii și denigratorii n-au acest simț al proporțiilor. Literar vorbind, portrete bune
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ales eroii. Tu trebuie să dobîndești simțul... proporțiilor.»” (Fulton Ourseler Jr., „En prenant le thé avec Churchill”, în Sélection du Reader’s Digest, dec. 1978). Concluzia „pedagogică” a citatului de mai sus e că adulatorii și denigratorii n-au acest simț al proporțiilor. Literar vorbind, portrete bune sînt cele în care, respectînd modelele, laudele și criticile sînt distribuite cu inteligență. *Din păcate, n-am reușit niciodată să procedez ca SainteBeuve, patronul breslei criticilor, care (într-o țară cu mai multă politețe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înscrise numele foștilor elevi, care au picat pe cîmpul de luptă în războiul cu Franța. în școlile din Anglia pe placarde bătute pe perete cetești inscripția: Idealul nostru este caracterul (Our ideal is character), cu lămuririle numerotate: 1. un înalt simț al datoriei, 2. o simpatie largă, 3. o judecată sănătoasă, 4. iubire de muncă, 5. originalitate cît mai mare, 6. credință în continua lege a progresului, 7. stăpînire de sine, 8. hotărîre în urmărirea scopului, 9. credință în bunătatea altora
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
au trecut de-atunci 23 de ani!” Apoi, privind dramatic cerul, adaugă: „Doamne, cît am mai trăit! De-acuma mă poți lua oricînd!” La 71 de ani, e încă dreaptă, vioaie, curată (i-am sărutat întotdeauna mîna cu plăcere), cu simțul de observație la fel de ascuțit, ca de cînd o știu, și gura rea, necruțătoare cu cine trebuie. Pe mine mă laudă, căci din cei peste 50 de inși pe care i-a botezat, sînt singurul care-i trimite, la Paști și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
România, pe de altă parte, l-ar fi dat în judecată, la Tribunalul Militar, pe poetul de la „Săptămîna”. „De ce la Tribunalul Militar?”, am întrebat. Carol Isac nu mi-a răspuns. M-o fi compătimind în sinea lui că îmi lipsește simțul gravității. *Anunțată pentru ora 9, ședința de redacție a început abia la 12, cînd s-a întors G. de la București. Voind să ne șocheze, a sărit peste punctele anunțate (analiza numerelor 1, 2 și 3) și s-a referit la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a-i da onorul. La capătul lui, s-a aplaudat, ca la sfîrșitul unui spectacol. *Sufletește, sînt sătean. Mă recunosc în portretul moral pe care un cercetător i l-a făcut acestuia la începutul secolului: „individual, săteanul posedă un accentuat simț al demnității personale; (...) posedă ambiția de a nu fi slugă”. Am riscat adesea să par rigid, ostil, decît să mă încovoi în fața șefilor. Primul lucru la care am renunțat după plecarea din școala militară a fost vorba „Să trăiți!”. Nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe marginea ogoarelor, am încercat să spun denumirile unor buruieni. Cam la vreo zece nu l-am știut, dovadă de cît subțire e cultura mea de țăran. * Am notat mai sus că reminiscențele țărănești sînt slabe în mintea și în simțurile mele. Afirmația trebuie nuanțată: disting mirosul frunzei de porumb de cel al frunzei de cartof, cel al urzicii de cel al socului, știu că floarea aflată acum în fața mea se numește „cerceii Doamnei”, cealaltă e o margaretă, deosebesc hribul bun
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vinovată, vezi bine, de halul în care am decăzut!). În schimb, pofta mi se trezește de fiecare dată cînd trec pe lîngă o brutărie sau o librărie. Prezența pîinii și a cărții îmi pune în mișcare, mai mult decît orice, simțurile și-mi amintește că sînt om. *Obicei vechi, din ședințe rețin numai frazele cu caracter de „panseu”, formulările greșite, pretențioase, „eclovente” (vorba cuiva de la centru) pentru nivelul cultural al luătorilor de cuvînt; „oratori”, chiar cu ghilimele, ar fi prea mult
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la tematica dorită de conducerea de partid și de stat. „Trebuie să prevezi evenimentele”, să fii pe „fază”, repeta el, felicitîndu-se că are - cazul recent - în portofoliul cu materiale o anchetă despre bibliotecile tehnice, acum cînd a început Congresul Sindicatelor. Simțul său de anticipație n-are însă nimic extraordinar, cum ar vrea să credem, ci-i doar dovada frecventării culiselor administrative prin care se colportează sute de zvonuri. Dintre acestea, evident, unele se împlinesc. Portarul de la județeana de partid, bufetiera, măturătoarea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
deși textele sînt din 1954, cînd R.P. era foarte tînăr) intelectualul fin, cu lecturi și reflecții de calitate, scriitorul deprins să-și ia temperatura spirituală. În al doilea caz, se vede autorul „făcut”, cu „idei primite”, fără psihologie și fără simțul limbii. Sigur, ar merita să mă amuz, dacă aș ști că lucrurile acestea le observă și alții, însă „Vatra” e a șasea revistă care publică fragmente din Conversație în oglindă, după „Ateneu”, „Cronica”, „Convorbiri”, „România literară”, „Tribuna”. Acest succes de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
I-am spus despre ce „lucrare” e vorba. „Sînt convins că nici «coordonatoarea», Constanța Bărboi, și nici G. n-au citit-o, altminteri ar ști că mi-au pus în brațe un vraf de texte scrise neglijent, de autori fără simț publicistic, lăbărțate, unele de-a dreptul stupide. M-am «luptat» destul de mult cu ele (dovadă tăieturile și ajustările), dar încă nu sînt convins că merită să ajungă «material didactic». Exigența mea nu e obstrucție. Presupun că «lucrarea» a mai fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nemăsurat de trist este În articolul dlui Dr. Ion Vianu, fiul lui Tudor Vianu, În articolul „Fragmente dintr-un jurnal de lectură”, rev. „22” Nr. 21, pag. 16. Este refugiat la Paris din 1977, și se vede cultura și bunul simț, moștenit 698 de la tatăl său. Citez pasajul: „În Occidentul corect, e pe semne greu să mai crezi În iubire, În căință. Devine ridicol și suspect să vorbești despre prietenie. Genealogia moralei va trebui să consemneze topirea lentă a sentimentului prieteniei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
plecat. Le tulburam atmosfera de somnolență În care se simțeau de ani de zile, atât de bine! Dacă ar trăi institutorul Dumitru Balan, să confirme ceea ce spun eu aici!... Era de o rară conștiinciozitate, susținător al adevărului, cu mult bun simț. 766 „Eugen Isar”, domnul profesor Buta din Brașov, a comunicat d-nei Isar, că ați reținut articolul meu cu unele rezerve 252 pe care Însă nu le-a precizat. Pentru a fi de folos Dumneavoastră și d-nei Isar, În menținerea vie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Numai de-ar ști conducătorii orașului să și-l păstreze și să-l cruțe, ca această nouă instituție culturală să se Îmbogățească și mai mult, căci sunt sigur că material se mai găsește și mata știi să-l adulmeci, cu simțurile celui creat parcă de soartă pentru acest scop. Din prea succinta și uscata dare de seamă din ziar am Înțeles, totuși, că ceva măreț s-a Înfiripat În Flt. Regret că n-am fost și eu de față, dar pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a rugat să vin a doua zi, ca și când aș mai avea 50 ani, când aproape zilnic făceam „naveta” Buc. - Buftea. Acu, deh, 83 ani, căldură, Înghesuială prin autobuze și tramvaie, stat În picioare, că lumea nu mai suferă de bun simț etc., toate acestea mă fac să mă duc cât mai rar În Capitală, pe care, de altfel, n-o Îndrăgesc de loc. Dl. Havriș a fost În Buc. la fiul său. Mi-a scris o scrisoare lungă, În care se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sosirea într-o stație a unui autobuz galben sau roșu. Locurile din interior vor fi aceleași, costul biletului identic, întârzierile inclusiv. Cine a fost Verdeț și cine este Dăscălescu? Ambii activiști de partid, oameni cu o cultură precară, cu un simț politic aproximativ, simpli executanți ai unor ordine pe care nu le elaborează, ci le primesc și le transmit mai departe. Nu este, prin urmare, de așteptat vreo modificare de conținut a activității guvernului. Și nicio reabilitare a atribuțiilor sale sufocate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
reușit demonstrația din Piața Aviatorilor. O demonstrație de tristă amintire. O demonstrație care va vorbi generațiilor viitoare despre gradul de decădere la care poate ajunge un popor ale cărui destine au încăput pe mâna unor oameni lipsiți de cultură, de simțul realității, de patriotism și de sensul adevărat al istoriei. Peliculele acelei zile trebuie păstrate cu sfințenie. Un român care vă arată adevărul, [septembrie] 1983, difuzată 25 septembrie 1983 Stimate domnule Vlad Georgescu, Vin cu rugămintea să-mi difuzați această scrisoare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
părăsirii satelor de către generațiile tinere, a crescut și pericolul dispariției fără urmă a acelei civilizații, care a asigurat însăși existența noastră ca popor în această parte a lumii, vreme de veacuri. Reacția normală a oricărei conduceri cu un minim de simț de răspundere pentru trecutul, prezentul și viitorul propriei țări ar fi fost de a încerca să salvezi din această prăbușire rapidă tot ce ar mai fi putut fi salvat pentru a asigura măcar o anumită continuitate spirituală a românilor. Aceasta
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sau de violență, de inerție, de tăcere vinovată, de indiferență, contribuie la geneza unui eveniment ulterior care a prins formă pe baza trăirilor individuale statistic majoritare. Aceste reflecții ar trebui să ne pună pe gânduri, să trezească în noi un simț al răspunderii individuale în fața istoriei printr-un control asupra atitudinilor noastre. Dacă fiecare act al nostru contează (în ciuda falsului loc comun: o rândunică nu face primăvara), înseamnă că istoria este viața noastră așa cum am ales să ne-o trăim, în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ușor și cu bunăvoință. N-aș vrea să jignesc pe nimeni, dar nu mă pot reține să nu remarc că oamenii, pistonați zilnic pe toate canalele propagandei și de către toate canaliile care le servesc, au ajuns să-și tocească și simțul critic și de multe ori chiar bunul-simț strămoșesc. Astfel, ce credeți că S-a comentat cel mai mult în legătură cu catastrofa de la Teleajen? Faptul că Ceaușescu a plâns! Asta se pare s-a văzut chiar și la televizor și, desigur, în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
desfășoară o admirabilă poezie cu parfum cronicăresc, el ne este prezentat ca un de tot remarcabil poet al paradisului ritualistic și folcloric, condiția ireductibilă a poeziei sale este pasionalitatea exuberantă și extatică, este un admirabil liric al imprecației, cu un simț al dimensiunilor apocaliptice și al viziunilor grozave foarte pronunțat. Majoritatea creațiunilor lui Corneliu Vadim Tudor sunt dezvoltări ideologice, epistole naționale, alegorii, discursuri imaginare pornind de la document, se spune, iar în ceea ce privește universul, poetul s-a așezat hotărât într-un unghi de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
multora, dar și aici poți crăpa de râs, chiar al lui Păunescu, marele rival al jurnalului din str. Brezoianu! El mai este târât și prin colbul inculturii (a propos de titlul Saturnalii), primește lecții de istorie, chiar el, cel cu simțul istoricist atât de dezvoltat, fiind coborât la un imitator al lui Ioan Alexandru: Corneliu Vadim Tudor este covârșit scrie C. Sorescu de importanța temelor pe care și-a propus să le trateze liric. Stupoare pentru cei care, ca mine, au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
seamă. Până acum toate normale, conforme cu ceea ce citim, vedem și auzim zilnic în țara noastră, dar cu totul nepotrivite într-o țară modernă, unde asemenea manifestări nu-și găsesc nicăieri și niciodată locul. Ceea ce întrece măsura celui mai elementar simț al adevărului, nerespectarea flagrantă a celor ce în realitate s-au petrecut acum 40 de ani, nu poate rămâne nespus, iar noi, care am trăit acele momente, avem datoria să protestăm în numele adevărului istoric față de modul intenționat eronat cum sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
obială între dinți! O să ne scoale dimineața cu pogribaniile lui; o să ne bată la c , seara, că nu l am învățat pe dinafară și, dacă-i dă cineva voie, o să ne urmărească prin toată țărișoara asta, reputată prin bunul ei simț, prin candoarea locuitorilor săi peste care au trecut turcii, muscalii și alții, lăsându-le măcar biserica, limba și costumul, jocurile și cântecele, dar nu i-au tâmpit sistematic cum vrea ăsta! Opriți-l până mai e vreme, pentru că are râie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
întrebări. La dispoziția lui Nicolae Ceaușescu, bugetul țării va fi folosit în continuare cu nesăbuință pentru a hrăni proiecte aberante, inutile, distrugătoare și abjecte. Conducătorul României pare să fi câștigat pariul hazardat făcut în 1977. Deși avea împotriva sa bunul simț comun și opinia specialiștilor, populația și istoria unui oraș, bugetul și legislația unei țări, Nicolae Ceaușescu și-a impus în cele din urmă dorința. Peste 150.000 de locuitori ai Capitalei vor fi strămutați ca după un cataclism. Mai mult
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]