179,567 matches
-
sfârșitul anului 1942 că „germanii par să fi avut numeroase avertismente cu privire la raid și au făcut preparative detaliate pentru abordarea acestuia”. Locotent-colonelul Labatt a afirmat că a văzut semne pe plajă folosite pentru antrenamentele servanților de mortiere, care păreau plasate aici de puțină vreme. Părerea conform căreia germanii au primit informații detaliate și corecte cu privire la atacuri au fost întărite de declarațiile unor prizonieri de război germani. Maiorul C. E. Page a aflat în timpul interogatoriului unui prizonier german că patru batalioane de mitraliere
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
mentorul lui Tudor Vladimirescu. După anul 1880 steagul revoluționar a fost dus la Muzeul Național. În vechea biserică „Sf.Gheorghe” au fost aduse în anul 1897 moaștele Sfintei Filofteia, după ce Biserica Domnească a fost închisă pentru restaurare și au rămas aici până în anul 1913. Biserica, care avea acoperișul din șiță, a fost distrusă de un incendiu devastator în anul 1913, incendiu care s-a propagat de la o casă din apropiere, de pe strada Lascăr Catargiu, nr.23. Actuala biserică cu hramul „Sfântul
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
lui Dimitrie, fiind epitrop al schitului. Jitnicerul Ștefan Bosie, obținând de la Apostol Peret casa și locul de pe ulița Hagioaiei unde astăzi se află Spitalul „Sf. Spiridon”, decide în 1752 să construiască o bolniță pe lângă mănăstirea „Sf. Spiridon” și să mute aici ospiciul de la Măgura Iașilor. Ștefan Bosie a fost singurul epitrop și administrator al Epitropiei din 1734 până în 1752. Din acest an și până la moartea sa, în 1765, administarea ospiciului a fost asigurată de Ștefan Bosie, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
Germania să se mulțumească cu anexarea unor teritorii (Orașul Liber Danzig, Coridorul polonez și Silezia), după care să forțeze semnarea unui acord de pace. În luarea acestei decizii a contat și faptul că regiuniile vestice erau cele mai dens populate, aici aflându-se principalele centre industriale, acestea fiind deci cele mai importante pentru efortul de război polonez. Chiar și în condițiile în care se luase decizia defensivei de-a lungul frontierelor, dat fiind faptul că Polonia era încercuită pe trei părți
Plan Zachód () [Corola-website/Science/330180_a_331509]
-
uzina «Electron»din Vînohradiv. După doi ani de șomaj temporar, din anul 1993 până în anul 1994, a ocupat postul de expert în produse la intreprinderea pe acțiuni industrial-comercială «Transcarpatia». Din anul 1994 - a ocupat postul de director adjunct a intreprinderii. Aici a lucrat timp de trei ani. Următorii treisprezece ani - ca antreprenor privat. În luna aprilie a anului 2010 a dvenit primul locțiitor a președintelui Administrației de stat Transcarpatia, coordonând problemele de construcții capitale, direcția averilor și privatizării, politicii industriale și
Ivan Bușko () [Corola-website/Science/330187_a_331516]
-
poarte în zbor lansându-se de pe un turn. În secolul al IX-lea, savantul arab Abbas Ibn Firnas construiește un planor cu care survolează dealul Jabal al-'arus. Încercând să revină la locul de plecare, se prăbușește rănindu-se. De aici ajunge la concluzia că aparatul de zbor trebuia să fie prevăzut și cu coadă, ce ar fi avut rol în menținerea echilibrului și stabilizarea direcției. Între anul 1.000 și 1010, călugărul benedictin Eilmer of Malmesbury reușește să planeze cam
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
a lui Kim Il-sung înconjurată de lumini roșii. De-a lungul culoarului se află coloane marmură în arcada. Vizitatorii primesc indicații să oprească la o linie galbenă pe podea iar după câteva momente de contemplare, intră într-o altă cameră. Aici, primesc un dispozitiv de mici dimensiuni cu difuzor care rulează o narațiune a mâhnirii poporului nord-coreean din ziua în care a murit Kim Il-sung. Cameră conține busturi din bronz cu oameni care jelesc. În cele din urmă vizitatorii urca într-
Palatul Soarelui Kumsusan () [Corola-website/Science/330194_a_331523]
-
viitoare: Condițional: - prezent: - trecut forma I: - trecut forma a II-a (aceeași formă ca a subjonctivului mai mult ca perfect): Subjonctiv: - prezent: - trecut: - imperfect - mai mult ca perfect: Imperativ: - prezent: - trecut: Participiu: - prezent: - participiu trecut (vezi formele compuse de până aici) - perfect compus Gerundiv: - prezent: - trecut: Mai sunt timpuri verbale și în afară de acestea, așa-numitele „forme supracompuse”. În acestea, verbul auxiliar ia aceeași formă compusă pe care o are forma compusă corespunzătoare a verbului conjugat, deci verbul auxiliar are și el
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
rău că încercarea sa a dat greș”. Formele temporale folosite curent la modul condițional sunt prezentul și trecutul numit forma I. Formare: rădăcina viitorului simplu, care este forma de infinitiv (fără "e" în cazul sufixului "-re") + desinențele indicativului imperfect. De aici rezultă că verbele care sunt neregulate la viitorul simplu sunt neregulate și la condiționalul prezent. Exemple: În general, valorile condiționalului prezent francez sunt aceleași ca ale celui românesc, cu unele deosebiri: Formare: "avoir" sau "être" la condițional prezent + participiul trecut
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
écrit, "faire" → fait, "venir" → venu. Și participiul trecut este mult folosit ca adjectiv calificativ: "une pièce jouée" „o piesă jucată”. Cu valoare verbală, participiul trecut este folosit în primul rând drept component al formelor temporale compuse (vezi cele prezentate până aici). În această calitate, uneori nu se acordă, alteori se acordă, ori cu subiectul, ori cu complementul direct. Regulile acordului sunt destul de complexe, dar privesc numai limba scrisă, în afară de participiile trecute cu sufix consonantic, care se aude la feminin. Principalele cazuri
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
www.partos.ro este o mănăstire ortodoxă din România, situată în satul Partoș, comuna Banloc, județul Timiș. Cea mai veche mențiune a acestei mănăstiri datează din 1571, după cucerirea Banatului de către turci, ieromonahul Laurențiu, aflat în drum spre Transilvania, poposește aici timp mai îndelungat și face o danie. Locul a fost sfințit și de petrecerea ultimilor trei ani de viață a Sfântului Iosif cel Nou, de la Partoș, mitropolitul Timișoarei, între anii 1650-1653. Acesta, după trei ani de păstorire a credincioșilor creștini
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
naosul bisericii, în dreptul ușii de intrare. Harta austriacă a Banatului din 1723 arată mănăstirea ca fiind izolată, înconjurată de păduri și mlaștini. Multe minuni s-au săvârșit la Partoș prin intermediul moaștelor sfântului Iosif. Astfel, judele Timișoarei, Marcu Muțiu, vindecându-se aici în chip minunat de o boală necruțătoare, drept mulțumire, zidește în 1750 actuala biserică a mănăstirii, alături de cea veche, mai mare și mai trainică. Iarna grea a anului 1777, alungă călugării de la Partoș. Mănăstirea revine la viață în 1782 când
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
la viață în 1782 când protopopul Jebelului, Ioan Șuboni, ca prinos de recunoștință, lasă unui bun meșter să zugrăvească, chipul sfântului, această icoană păstrându-se până astăzi. În anul 1944, sub îngrijirea Episcopiei Timișoarei, se reia viața monahală, așezându-se aici câteva călugărițe. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost desfințată și înlocuită cu parohia Partoș. Între 1955-1956 se efectuează săpături în interiorul bisericii vechi. Astfel, moaștele Sfântului Iosif cel Nou sunt scoase din mormânt și duse la Catedrala Mitropolitană din Timișoara în vederea
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
se va mai dezvolta economia dacă acest tip de resurse se va extrage tot asa în exces în continuare. Cele mai mari resurse de metale prețioase se află pe continentul Africa unde sunt mine de aur, argint și inclusiv diamante. Aici se află și ceea mai mare mină de aur având o adincime de pește 3700 metri ea se află în Africa de sud.
Resurse minerale () [Corola-website/Science/330245_a_331574]
-
nord-est al țării. Polesie, regiunea centrală slab populată a țării, era acoperită în cea mai mare parte de mlaștini. Această regiunea nu era străbătută de drumuri ci doar de câteva căi ferate. Din punct de vedere strategic, zona prezenta interes, aici fiind posibilă organizarea unei apărări pe termen lung. În Polesie și Volânia învecinată nu exista niciun centru urban important. Zona de sud a țării, care era o parte a Galiției austro-ungară, era cea mai puternic dezvoltată, cu o mare densitate
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
spărgând găuri în el pentru a intra înăuntru. Mai târziu jucătorii și fanii lui Liverpool au spus că ei sunt șocați de condițiile mizerabile de la stadion, în pofida raportărilor fanilor de la Arsenal, că ”stadionul a fost o groapa”, când au jucat aici tunarii cu câțiva ani mai devreme. Ei au fost surprinși că Heysel a fost selectat în ciuda condițiilor proaste, mai ales că stadionul echipe Barcelona, Camp Nou și cel al Madridului, stadionul Santiago Bernabéu, erau ambele disponibile. Directorul general al FC
Tragedia de pe Stadionul Heysel () [Corola-website/Science/330273_a_331602]
-
orașelor-stat grecești care s-au unit împotriva invadatorilor). "Istoriile" lui Herodot au fost de-a lungul secolelor sursa principală pentru numeroși istorici. Opera este împărțită în nouă cărți (în edițiile moderne) denumite convențional după numele muzelor. „"Herodot din Halicarnas înfățișează aici rodul cercetărilor sale, pentru ca faptele oamenilor să nu pălească prin trecerea vremii, iar isprăvile mari și minunate săvârșite și de greci și de barbari să nu fie date uitării; printre altele va pomeni și pricina pentru care aceștia s-au
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
caracteristici fizice modificate datorită transformării lor, determinând succesiunea stărilor de vreme din Republica Moldova. În concluzie, majoritatea tipurilor geografice de mase de aer ajung pe teritoriul republicii în bună parte uscate. Aceasta explică frecvența timpului secetos practic în toate anotimpurile. De aici rezultă și rolul deosebit pe care îl are circulația generală a atmosferei pentru definirea trăsăturilor majore ale climei republicii. Neomogenitățile suprafeței active introduc modificări de climă strict locale. Dar influența lor este redusă, deoarece advecțiile care se produc aproape simultan
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
de domn al Moldovei mulțimii adunate în fața hanului, mulțime care, pentru a sărbători victoria Partidei Unioniste și alegerea lui Al.I. Cuza, a jucat pentru prima dată Hora Unirii. Pentru a marca acest moment istoric, municipalitatea a hotărât ulterior amenajarea aici a unei piețe care a fost numită, firesc, Piața Unirii și în care, după eforturi și lupte politice importante, la 27 mai 1912 a fost dezvelită statuia lui Alexandru Ioan Cuza realizată de sculptorul italian Raffaello Romanelli. Ulterior, în funcție de evenimente
Hanul lui Petrea Bacalu () [Corola-website/Science/330303_a_331632]
-
care a înglobat fondul bibliotecii Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I”, devenind Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”. În 1947, Comisia de armistițiu a ordonat distrugerea Monumentului Unirii aflat în imediata vecinătate. Locul a rămas liber până în 1957 când a fost mutată aici statuia lui Mihai Eminescu, amplasată inițial în fața Universității.
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
El": אֵלִים, "eilim".) Terebinții mai sunt menționați în trei capitole succesive ale Cărții Facerea (12:6, 13:18, 14:13) în referință cu locurile unde Avram (numit mai târziu Avraam) a tăbărât; "Terebinții lui Mamre, Amoritul". Aici, redarea tradițională în limba engleză este "oaks of Mamre", adică: "stejarii lui Mamre" (preluat așa, aici, în limba română din engleză, în Traducerea Dumitru Cornilescu, și în Isaia de Traducerea FIDELA). Cea mai bine-cunoscută referință clară despre un terebint ("elah
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
Cărții Facerea (12:6, 13:18, 14:13) în referință cu locurile unde Avram (numit mai târziu Avraam) a tăbărât; "Terebinții lui Mamre, Amoritul". Aici, redarea tradițională în limba engleză este "oaks of Mamre", adică: "stejarii lui Mamre" (preluat așa, aici, în limba română din engleză, în Traducerea Dumitru Cornilescu, și în Isaia de Traducerea FIDELA). Cea mai bine-cunoscută referință clară despre un terebint ("elah" sau "elá") în the Biblie este cea din Valea Ela ori "Valea Terebinților" (עֵמ
Pistacia palaestina () [Corola-website/Science/330318_a_331647]
-
economia constă în activitatea pescarilor, iar pentru navele comerciale se folosește portul Matarani, de la 12 kilometri nord; portul se află în stare de distrugere. Pe timp de vară, populația orașului se dublează, turiștii fiind persoane venite toată regiunea Arequipa. Pe aici trenul trece doar pe timp de vară, însă Mollendo este legat prin intermediul unui drum bun de către autostrada panamericană.
Mollendo () [Corola-website/Science/330324_a_331653]
-
George I, ea a întâlnit-o pe Louise de Kérouaille, Ducesă de Portsmouth și pe metresa regelui William al III-lea, Elizabeth Hamilton, Contesă de Orkney, și a exclamat: "Dumnezeule! Cine credea că noi cele trei târfe o să ne întâlnim aici." A murit la Bath la 26 octombrie 1717, la vârsta de 60 de ani, când rangul ei nobil s-a sfârșit. Cu Iacob al II-lea, Lady Dorchester a avut o fiică, Lady Catherine Darnley (d. 1743), care s-a
Catherine Sedley, Contesă de Dorchester () [Corola-website/Science/330325_a_331654]
-
în Portugalia, unde urma să petreacă cea mai de succes perioadă din cariera sa. A preluat echipa FC Porto și a câștigat chiar din primul sezon Campionatul Portugaliei în 1959. La finele sezonului el a trecut la echipa rivală Benfica. Aici el a demis imediat 20 de jucători seniori, promovând în schimb jucători de la echipa de tineret. Sub conducerea lui , Benfica a câștigat campionatul Portugaliei în 1960 și 1961, și Cupa Campionilor Europeni în două ediții la rând - 1960-61 și 1961-62
Béla Guttmann () [Corola-website/Science/330333_a_331662]