18,017 matches
-
ascultare a inimii și nașterea unei noi persoane, de o nouă și mai adevărată plinătate. Din aceste motive titlul cărți se prezintă a fi mai adaptat să se releve ca și sinteză a acelui drum necesar, aproape obligatoriu, pe care autoarea a trebuit să-l întreprindă pentru a descoperi cât de amplu poate fi sufletul și cât de inexorabile capacitățile, vitalitatea acestuia. Poezia Eugeniei Bulat, - și acesta este cel de al doilea aspect pe care mi-a plăcut foarte mult, - e
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
sine, de prunci, germinări, de daruri care evocă o promisiune (menținută) feminității; din toate acestea derivând, cum am subliniat, dificultatea traducerii acestei poezii cărnoase, fiziologice, în care fermenții nașterii interioare se convertesc într-o poezie a maternității poetice. Tot ceea ce autoarei i-a fost dat/dăruit, devine darul pe care ea, la rândul său, î-l extinde către noi. Zborul ascuns în noi, revelt într-un alt vers, este adevărul etern despre chemarea noastră cea mai adevărată și Eugenia Bulat l-
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Veneția... “Dumnezeu, - scrie poeta, - revelat/revelând,/ te mai poate-ncânta:/ cu-n apus,/ cu un munte,/ cu-o apă...”. E aici ceva din Luceafărul (cum vom vedea în “Cădere în logos”, spre exemplu, - “duh arzător furișat în iatacu-ți”). În fond, autoarea cărții este o Cătălină sau un Luceafăr, care, după ce s-a materializat și a băut din cupa pământească până la fundul ei, e din nou însetat de repaos.(...). Există în versuri picturalitate și sonoritate, există capacitatea auditivă de a vedea și
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
din nou însetat de repaos.(...). Există în versuri picturalitate și sonoritate, există capacitatea auditivă de a vedea și de a transpune acest real, dar toate acestea nu constituie o oglindă, o transpunere fidelă a celor văzute: sunt oglinda trăirilor sufletești. Autoarea parca ar apela la alte forme, la formulele verbului, ale verbului poetic, ale poemului, ale metaforei poetice, care se apropie de cantilenă, de un recviem al destinului, de un recviem de Bah sau de o baladă a lui Ciprian Porumbescu
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
regăsi acolo, în acea Romă, în acea Italie, parcă ne-am regăsi rădăcinile, sau ecourile rădăcinilor noastre antice, și atunci, toată poezia, în ansamblul ei, se arată a fi o cronografie, un jurnal al tramelor sufletești pe care le trăiește autoarea. (...). „Căderile” sunt autentice plonjări cu efecte justificate, plonjări în sine. Aici este calitatea cea mai de preț a poeziei Eugeniei Bulat. Sunt „Căderea în tăceri”, „Căderea în Marele Frig”, „Căderea în necuvinte”, „Căderea în logos” și, în final, „Căderea în
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
sau coborî versantele lunecoase ale unor stări sufletești. Absorbind deopotrivă meandrele dureroase ale vieții - exodul basarabean - și efluviile unui spațiu italian încărcat de un imens prestigiu istoric și cultural, noua carte a Eugeniei Bulat marchează o etapă importantă în evoluția autoarei, obligându-ne să ne gândim la cât de neașteptate și contradictorii pot fi sursele inspirației poetice. (...).Eugenia Bulat nu este doar o poetă socială, ea este o poetă dramatică, ceea ce îi stă bine unui om de creație. Pentru că un om
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
E pentru că poetul autentic își rămâne fidel sieși și se dăruie alor săi oriunde și oricând, în rai ca și în iad. În întregimea ei, noua publicație a Eugeniei Bulat este o victorie sigură, prevestitoare de noi performanțe artistice a autoarei, care și în stare dramatică, de nu cumva suficient de tragică, a exilului italian și-a depășit condiția temporară. (...) Arta adevărată, poezia adevărată este cea care unește. Ea este cea care exprimă adevărul, chiar dacă acest adevăr este dureros. Poezia este
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
exprimă adevărul. „Acord final” este plânsul Eugeniei Bulat, bocetul ei asupra a tot ce se întâmplă în Basarabia astăzi. Noțiunea de „exil” se suprapune așadar, în cazul poetei Eugeniei Bulat, celei de „exil militant”; în acest sens angajarea și scriitura autoarei celor două volume apărute sub genericul ”Jurnalul unui evadat din Est” sunt pilduitoare. De altfel pe bună dreptate a fost evidențiat de critică precum și de către scriitoarea însăși că limba și cultura română au fost mereu în centrul atenției sale: interesul
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
spațiul mai amplu al semnificațiilor și corespondențelor tinzând spre Unitate, spre întoarcerea acasă la un nivel superior - reprezintă nucleul poeziei sale. Toate scrierile mele sunt de fapt tot atâtea întoarceri acasă, ar putea declara poeta, fără riscul de a exagera.(...). Autoarea ne face să înțelegem că doar interioritatea împărtășită reușește să distingă binele de rău, că această vie intérieure trebuie să fie întoarsă pe dos ca o mănușă și oferită lumii. Impresia noastră de cititor și traducător este că această carte
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
-o Aurelia Borzin, poetă siderală, pe care Eugenia a pregătit-o pentru preluarea celor două proiecte, să le ducă împreună cu profesoara Iulia Iordăchescu, dar și cu echipa - revista și cenaclul. Aurelia mi-a adus cartea Veneția ca un dat, unde autoarea mă avertizează - și pe mine, și pe ceilalți cititori fugitivi - că nu este o muzică ușoară această carte.(...). ...La Sadova Eugeniei Bulat cernelile au consistența Cabernetului nesubțiat cu apă. Apele Veneției nu-s pentru diluare - pentru oglindire. Lansarea cărții a
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
muzică ușoară această carte.(...). ...La Sadova Eugeniei Bulat cernelile au consistența Cabernetului nesubțiat cu apă. Apele Veneției nu-s pentru diluare - pentru oglindire. Lansarea cărții a fost la prestigioasa bibliotecă Onisifor Ghibu. O oglindă și această lansare - nu doar pentru autoare. Drumul destinului. Personal, intim, biografic, dramatic, dureros. Sufletul rănit dictează cuvinte rănite, din interiorul poeziei privesc ochi întristați, inima bate în ritmul cuvântului, frumusețile răsar din miezul motivelor esențiale, poeta își înregistrează peisajele sufletești. Bântuită de dor și de adevăr
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
Aceștia devin un nou soi de novici, al căror semiluna devine roșie, nu albastră. Ei ard în soare și devin adulți în urma unei decizii către Lumină sau Întuneric. Seria "Casă Nopții" este plină de referiri la religie care, cu cuvintele autoarei, este „păgâna, cu o mulțime de influențe Wicca și mituri și legende nativ americane”. În societatea vampirilor, Zeița este o femeie benevolența numită Nyx, care îi apare lui Zoey la începutul seriei pentru a-i spune că va fi ochii
Casa Nopții () [Corola-website/Science/317224_a_318553]
-
Katja Hannchen Leni Riemann (n. 1 noiembrie 1963 în Bremen) este o actriță, cântăreață, autoare de literatură germană pentru copii. s-a născut într-o familie de învățători, având un frate și o soră. Copilăria și-o petrece în satul Kirchweyhe de lângă Bremen. Primii douăzeci de ani din viață îi petrece în Germania de Nord
Katja Riemann () [Corola-website/Science/317662_a_318991]
-
află casa memorială „"Eusebiu Camilar"”, înființată de Muzeul județean Suceava, în urma unei donații. Aici are loc în fiecare an Festivalul-concurs „Eusebiu Camilar-Magda Isanos”, destinat descoperirii și încurajării tinerelor talente. Și-au exprimat opiniile despre poezia, despre proza ori despre traducerile autoarei, de-a lungul timpului: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Constantin Călin, Dimitrie Vatamaniuc, Petru Creția, Lucia Olaru-Nenati, Liviu Grăsoiu, Adrian Dinu Rachieru, C. Trandafir, Vlad Sorianu, Victoria Dragu-Dimitriu, Ștefan Dimitriu, Doina Cernica, Mihail Iordache, Emil Nicolae, Niadi Cernica, Rodica Mureșan, Adela Greceanu, Doina
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
breasla scriitoricească au făcut să se vorbească puțin (uneori chiar deloc) despre unele dintre cărțile sale.” LUCIA OLARU NENATI, despre romanul „AMUR”: „Parcurgând o bibliografie demnă de o lucrare de doctorat (aflată la sfârșitul cărții ca în cazul acelor lucrări), autoarea scrie un roman pentru că literatura este totuși forma cea mai pertinentă de a transmite un mesaj la modul personalizat și pentru că acesta este harul său definitoriu, cel beletristic. Tratând despre calvarul basarabenilor izvorât și din decretul lui Stalin prin care
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
sau în afara ei, ridiculizează și ironizează orice urmă de conținut ideatic referitor la trecutul și valorile naționale, considerând a fi de bon ton (acestuia i se spune acum «cool» !) manifestarea unei superiorităti elitiste față de asemenea teme « răsuflate », « expirate » . Curajul acestei autoare cu blazon estetic rafinat de a aborda această temă și virtuozitatea cu care o face demonstrează ceea ce e aproape un truism: că în acest nucleu tematic și faptic zace miezul unor creații artistice demne de Oscar sau de Nobel, cu
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
prin schimbarea de nume va ajunge „egalul celor mai sus plasați”, „egal cu cei de sus”. Bineînțeles, în acord cu mentalitatea vremii și a locului, Galațiul cuprinzând pe atunci o importantă comunitate elenă, acești superiori erau grecii. Călătoria imaginară a autoarei către insula Samos s-a călăuzit după un vechi ghid, anume pentru a cunoaște insula așa cum era în vremuri vecine cu cele în care s-a produs exodul primilor neguțători Papadopol. Astăzi configurația locurilor este cu totul alta, deci pentru
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
către insula Samos s-a călăuzit după un vechi ghid, anume pentru a cunoaște insula așa cum era în vremuri vecine cu cele în care s-a produs exodul primilor neguțători Papadopol. Astăzi configurația locurilor este cu totul alta, deci pentru autoare a fost nu numai un voiaj în spațiu ci și o întoarcere în timp, pe vremea când portul Vathy de pe această insulă era format din două orașe: „Vathy ano”, situat in susul coastei muntoase, și „Vathy kato”: „Vathy de sus
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
din cauză că pe timpul arătat nu se ținea cu exactitate registrele matriculare.” În dovada eliberată atunci de primărie, bărbatul apare drept Iosif Isano, de profesie mecanic, „fiu al D-lui Ioan Isano și al D-nei Carolina Isano, ambii defuncți.” În completarea episodului, autoarea își amintește epilogul auzit în copilărie de la urmașul direct al lui Iosif, bunicul ei, dr. Mihai Isanos. Acesta văzuse pe când era copil actele autentice, în latinește, ale părintelui său, ascunse într-o lădiță de scule. La scurt timp, hârtiile doveditoare
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
Șanta cu neamul lui a fost distrusă. Mai mult: după cum se poate vedea din Actul citat mai sus, și numele părinților lui, Ioan și Carolina, fuseseră de asemenea grecizate, pentru a concorda cu „pseudonimul” fiului. Fără mărturia orală a bunicului autoarei, această istorie ar fi rămas definitiv îngropată. Iată cum istorisirile de familie, actele păstrate, cercetarea pot conlucra nu numai la clarificarea sensului cuprins într-un nume, ci și la cunoașterea avatarurilor unei familii. „Isanos” are, într-adevăr, prin sensul astfel
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
(n. 4 mai 1968, Pitești, România) este o scriitoare de origine română, traducătoare și jurnalist. Scriitor, traducător și jurnalist. Autoare cunoscută cu precădere pentru proza scurtă și traducerile sale. Activitatea de jurnalist a început din anul 1996, având funcția de redactor-șef la un cotidian local, iar apoi lucrând ca redactor și colaborator la diverse publicații culturale naționale, cum ar
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
unui presupus plagiat în teza de doctorat a Laurei Codruța Kövesi, procuror general al României la acea dată. Așa cum s-a dovedit mai tarziu, acuzația de plagiat a fost falsă. Printre altele, GIP nu a remarcat în cazul Kövesi, ca autoarea publicase ea însăși unele din sursele presupus plagiate, sub numele ei de domnișoara. În februarie 2013, Mugur Ciuvică, presedintele GIP, a trebuit să-i plătescă președintelui Traian Băsescu suma de 500.000.000 de lei vechi (13.600 de euro
Grupul de Investigații Politice () [Corola-website/Science/318025_a_319354]
-
de concurenți de toate vârstele (de la 7 la 64 de ani), din întreaga țară. După studierea atentă a tuturor lucrărillor, juriul a decis ca cea mai bună propunere de mascotă este „Eurovi-Zâna“, realizată de Carmen Dumitrescu Ștefania, din București. Astfel, autoarea a câștigat premiul de 500 de euro pus în joc, iar creația sa, după ce va suferi mici modificări, va avea un rol aparte în Selecția Națională Eurovision 2010 și va însoți echipa României la Oslo, la Finala Eurovision. Finala s-
Selecția Națională 2010 () [Corola-website/Science/318179_a_319508]
-
limba franceză și colaborează la revista catolică din Iași, "Lumină creștinului". În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a lucrat ca voluntară la Crucea Roșie în orașul Focșani, si apoi la Arad, unde liceul botoșănean fusese evacuat. Charlotte Sibi este autoarea a 6 manuale de limbă și literatura franceză pentru elevii claselor de gimnaziu și liceu. Înzestrata cu o inteligență, o memorie și un har ieșite din comun, Charlotte Sibi cunoștea la perfecție latină și greacă veche, franceza, română, germană și
Charlotte Sibi () [Corola-website/Science/319822_a_321151]
-
din lagăr, fără să uite faptele memorate, tratând și multe alte subiecte, rămânând și mai departe tot atât de subversiv. Jurnalul său, "Les beaux jours de ma jeunesse", a fost editat în Franța, în 1968, prima ediție apărând, în franceză în traducerea autoarei, din limba maghiară, cu titlul: "J’avais quatorze ans à Auschwitz". Jurnalul Anei Novac este mult mai puțin cunoscut decât cel al Annei Frank, cele două fete având aceeași vârstă în momentul redactării jurnalelor lor. Mesajul jurnalului "Les beaux jours
Ana Novac () [Corola-website/Science/319050_a_320379]