18,301 matches
-
peremptorie a acestui estetism ambiguu al poeților și criticilor Cercului Literar din Sibiu o găsim în tezele „cerchiștilor” privind resurecția baladei». Scrisoarea, gest de solidarizare cu Eugen Lovinescu, aflat la sfârșitul vieții, promotor al democrației și apărător al preeminenței criteriului estetic în evaluarea literaturii, a provocat indignarea vehementă a publicațiilor naționaliste, care i-au acuzat pe tinerii de la Sibiu de antiromânism („trebuie să li se înscrie patriotismul cu biciul pe coșul pieptului”, scria ziarul "Țara"). Ion Negoițescu a fost redactor al
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
1784, un mausoleu ce găzduiește în prezent muzeul de meșteșuguri, o seră în stil art-nouveau și o pavilion din 1800. Împrejurimile orașului Mošovce sunt cu adevarat unice. Un complex istoric de ălei cu pomi și crânguri care creează un peisaj estetic și impresionant, ce se adaugă peisajului de pădure al munților Veľká Fatra. Acest lanț muntos aparține celor mai impresionanți munți din Slovacia. Pietrele de calcar și dolomitele cu forme fantastice, cât și peisajele frumoase din apropierea văilor Blatnická și Gaderská atrag
Mošovce () [Corola-website/Science/302827_a_304156]
-
trebuie precizat că Val Gheo- rghiu a beneficiat de atenția constantă și interesată a criti- cilor și comentatorilor, fapt elocvent pentru a reitera falsa problemă a raporturilor inechitabile dintre capitală și mar- gine, dincolo de unele subordonări mai degrabă pecuniare decît estetice. Fără vreo urmă de echivoc, Titus Mocanu consideră că Val Ghorghiu a realizat deja o operă com- plexă, de mare rafinament constructiv, cu un gust rafinat, aproape estetizant și-i apare în acel moment una dintre cele mai bine definite
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
exemplu - un peisaj, un apus de soare. Din această descriere se observă că estetica are un domeniu de interes mult mai larg decât filosofia artei, aceasta din urmă rezumându-se la analiza artei - deci a obiectelor create de om. Termenul estetică își are originea în termenul grecesc "aistheton" însemnând ceva capabil de a fi perceput prin intermediul simțurilor. În filosofie termenul este introdus de A. G. Baumgarten în 1750 în lucrarea Aesthetica. Conform acestuia estetica este știința cunoașterii senzoriale. Baumgarten distinge între conoașterea
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
în 1750 în lucrarea Aesthetica. Conform acestuia estetica este știința cunoașterii senzoriale. Baumgarten distinge între conoașterea senzorială și cunoașterea pură (a gândirii) prin contrastul dintre scopul esteticii și a logicii: prima urmărește frumosul, iar a doua adevărul. 1. Periodizarea istoriei estetice Estetica aplicată în media tratează modul în care sunt structurate imaginile statice și în mișcare pentru a comunica un mesaj cu eficiență maximă. Estetica tradițională și metodele clasice de analiză a textelor media pot fi utilizate în principal doar pentru
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
ale evenimentelor cinematografice, televiziuale sau fotografice cum ar fi lumina, spațiul, sunetul și modul în care acestea pot fi structurate pentru clarificarea, intensificarea și sugerarea unei anumite percepțiia evenimentelor media. Herbert Zettl (2005) consideră că estetica media studiază cinci elemente estetice de bază ale imaginii care compun imaginile de film, televiziune și cele generate pe calculator: a) Lumina și culoarea b) Spațiul bidimensional c) Spațiul tridimensional d) Timpul și mișcarea e) Sunetul Meta-mesajele sunt acelea care fixează cadrul perceptual pentru privitori
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
și cele generate pe calculator: a) Lumina și culoarea b) Spațiul bidimensional c) Spațiul tridimensional d) Timpul și mișcarea e) Sunetul Meta-mesajele sunt acelea care fixează cadrul perceptual pentru privitori. Acestea nu sunt construite prin narațiuni explicite, ci prin variabilele estetice de producție oferind fundalul, contextul în care privitorii încearcă să interpreteze aspectele evenimentului vizual. Unii teoreticieni precum Lev Kuleshov sau Pudovkin au demonstrat efectele meta-mesajelor prin diverse experimente. Unul dintre acestea presupune juxtapunerea prin montaj a unui close up cu
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
în direct. Nu poate fi arătat finalul unui eveniment înaintea începutului său. Secvențialitatea este una strictă și unidirecțională. Transmisiunea în direct are același tip de viitor deschis ca și realitatea propriu-zisă, iar continuitatea este implicită. Ioana Baciu,"Analiza unui stil estetic: STEAMPUNK", apărut în "Revista Vox Philosophiae", Volumul I (2009), numărul 1, ISSN 2100-0069.
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
București în 1912 - 1913, erau "„Dragostea reginei Elisabeta”", cu Sarah Bernhardt, „Din capriciile Regelui Soare”, „Mizerabilii”, „Cleopatra”, „2.000 de tablouri de Viliam Shakespeare” și faimosul „Quo Vadis!”. Reconstituirile istorice sufereau de influența teatrală și erau realizate într-o manieră estetică ce aproape că nu mai avea legături cu autenticitatea. Durata unui spectacol normal era de 45 de minute, asta nu însemna că un film dura atât, de obicei erau puse două sau mai multe titluri pe un afiș. Cercetătoarea germană
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
îndepărtaseră deja de nucleul grupului. Grupul, care se întâlnea la Academia Julian și, respectiv la apartamentul lui Paul Ranson, promova acel tip de lucrare de artă care era produsul final a expresiei vizuale a sintezei artistului exprimată prin metafore personale estetice și simboluri. Ei au netezit drumul artistic al începutului secolului XX prin sugestii, idei și chiar soluții la ceea ce urma să devină artă abstractă și cea nonfigurativa. Unul din țelurile lor declarate, comun cu cel al majorității artiștilor progresiști ai
Les Nabis () [Corola-website/Science/302464_a_303793]
-
întrebuințate odinioară de tatăl lui Kikuji și de doamna Ota, îi aduc în față dragostea vinovată a acestora. Simbolistica insistentă a obiectelor e guvernată de conceptul "mono no aware", noțiune specific japoneză, tradusă aproximativ prin “tristețea lucrurilor”, element importat din estetica haiku. O sensibilitate plastică deosebită, simț ascuțit al formelor, liniilor și ritmurilor în obiecte, face din aceste centre iradiante de semnificație, adevărate personaje. Investigația autorului nu are loc la suprafață, ci în adâncime. Cu toate aceste, între oameni și lucruri
Stol de păsări albe () [Corola-website/Science/302472_a_303801]
-
cunoscând astfel o ultimă perioadă de glorie. În articolul intitulat: "Banlocul. Povestea unui grof - Castelul istoric - Stăpâna de azi, A.S.R. Principesa Elisabeta", apărut în ziarul "Dacia" din 7 august 1939, părintele Ioan B. Mureșianu face câteva considerații de natură estetică și istorică: ""Frumusețea Banlocului o dă parcul ce ia o bună parte din aripa dreaptă a satului, sfârșindu-și zidurile înconjurătoare - ca de cetate - spre centru. La răscrucea aleilor veghează statui și inscripții lapidare romane, dăltuite în primele decenii după
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
produsele tiparului clasicist și demonstrează, prin dimensiuni și calitate, greutatea economică a zonei precum și capacitatea de adaptare a acesteia la marile curente artistice ale Europei centrale. Spre deosebire însă de fastuoasele parcuri ce aveau rolul de a satisface doar apetențe estetice, parcurile bănățene sunt substituite funcționalului, comanditarii renunțând la orice ostentație de modelaj, prefererând o creativitate adaptată locului respeciv. Se naște astfel ceea ce în limbajul uzual al secolului al XIX-lea sunt denumite, deși impropriu, "grădinile sau parcurile englezești". Diferite de la
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
acelor ani. Astfel instituțiile artistice au devenit un client foarte bun. Acest fapt duce la apariția culturii sub formă de produs comercial, adică la "vânzarea culturii". Artiștii sunt angajați de tot mai multe firme în funcții de consultanți cu probleme estetice ce privesc activitatea firmelor respective. Această apropiere este condamnată de elitiștii culturii, care afirmă că o asemenea asociere duce la eliminarea treptată a adevăratei arte. Colaborarea artistului cu omul de afaceri, consideră elitiștii, este un fenomen ce va duce la
Consumatorii de cultură () [Corola-website/Science/302496_a_303825]
-
groasă, precum și hârtia velină a revistelor sau hârtia de împachetat. Arta origami a fost creată în baza aceleași estetici care a stat la baza ceremoniei ceaiului (cha no yu). O particularitate a modelelor origami vine în contradicție, totuși, cu principiile estetice nipone: simetria. Deși japonezul îndrăgește asimetria, arta origami, prin forța lucrurilor, produce simetrie. Cu toate acestea, excepția nu face din modelele artei plierii hârtiei un produs mai puțin valoros și apreciat de către japonezi. Pe lângă valoarea estetică, arta origami mai are
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
contradicție, totuși, cu principiile estetice nipone: simetria. Deși japonezul îndrăgește asimetria, arta origami, prin forța lucrurilor, produce simetrie. Cu toate acestea, excepția nu face din modelele artei plierii hârtiei un produs mai puțin valoros și apreciat de către japonezi. Pe lângă valoarea estetică, arta origami mai are, în viața cotidiană, și una utilitară în vestimentație (broșe, ornamente de păr) și decorarea interioarelor (lămpi, bibelouri, abajururi). Uneori îndemânarea meșteșugului origami produce cupe, farfurii, cutii de diferite forme, șervețele ornamentale. Dar, nu trebuie să uităm
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
spiritual de care dispun artele tradiționale japoneze, prin predarea artei origami. Obiectul din hârtie, spre deosebire de cel din piatră, este perisabil. El nu poate sluji eternității. Viața hârtiei cu forma ce o îmbracă este pasageră, creează doar un moment de bucurie estetică, dincolo de care se păstrează doar memoria esențelor. Așadar, ceea ce pierde în durată arta plierii hârtiei câștigă în acuitatea trăirii estetice.
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
El nu poate sluji eternității. Viața hârtiei cu forma ce o îmbracă este pasageră, creează doar un moment de bucurie estetică, dincolo de care se păstrează doar memoria esențelor. Așadar, ceea ce pierde în durată arta plierii hârtiei câștigă în acuitatea trăirii estetice.
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
finalizează studiile, apoi absolvă cursurile Institutului Pedagogic și se dedică literaturii. În 1966, alături de Leonid Dimov, Vintilă Ivănceanu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Iulian Neacșu, Emil Brumaru, Sorin Titel, Florin Gabrea și Virgil Tănase, pune bazele unui curent literar nou, onirismul estetic. Au fost susținuți la un moment dat de poetul Miron Radu Paraschivescu și publicați în revista "Povestea Vorbei", un supliment al revistei "Ramuri" din Craiova. Publică, alături de ceilalți membri ai grupului, în România, între anii 1964-1972, dar după „Tezele din
Dumitru Țepeneag () [Corola-website/Science/302504_a_303833]
-
Universitatea din București și, după 1990, profesor asociat la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București. Din anul 1996, a coordonat colecția de filosofie contemporană, Mentor, a Editurii Univers Enciclopedic. Cărți de filosofie, critică și teorie literară: Literatură: Câteva probleme estetice în gândirea lui Dante, în „Studii de literatură universală”, vol. 7, 1965, pp. 45 -64. «Creatorul modern devine prizonierul propriei lumi, un Dedalus captiv în propriul mit-labirint, unul care respinge firul salutar al Ariadnei, condamnîndu-se lucid la solitudine absolută. El
Cornel Mihai Ionescu () [Corola-website/Science/302877_a_304206]
-
din întâmplare o crimă. Se duce în parc noaptea și găsește corpul dar, a doua zi, toate negativele filmului au fost furate iar corpul a dispărut. Filmul este o meditație asupra naturii realității. Filmele lui Michelangelo Antonioni presupun o complexitate estetică și o ambiguitate a semnificației ce le impune automat atenției critice. Reacția privitorului (pe care mizează stilul său cinematografic) prin tocmai caracterul său ezitant se vede obligată să apeleze la un imaginar personal care să răspundă în mod independent stimulilor
Împușcătura (film) () [Corola-website/Science/302895_a_304224]
-
-ul, fenomen care se sustrage mainstreamului, fie și cel al literaturii SF, este urmărit că gest anarhic. Prezentul articol pornește de la lizibilitatea să socială pentru a îl urmări că act estetic ce reunește un status al ființei care se confruntă cu redefinirea coordonatelor sale esențiale: subiectivitate, timp, spațiu. Zona ficționalului - din perspectiva fragmentaristă - va fi cu atat mai fertila cu cat fenomenul în cauză, mișcarea cyberpunk, nu pare a dezvolta plenar
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
unui gen autonom în plină epoca a marelui realism eșuează. Acesta este construit că un discurs despre lume din care lipsește semnificatul, iar literatura SF nu dispune de practicile ficționale ale literaturii canonice pentru a transforma această absența la nivel estetic în favoarea sa. Anii ’70 inaugureză sfârșitul unei erei Autorului și implicit pe cea a Autorului multiplicat în text, ca imagine a disoluției sale. O dată cu acest fenomen se destramă liniaritatea, centralitatea, ierarhiile și se întrevede un apetit crescut pentru discursurile marginale
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
mai putea să facă deloc prognoze. Dificultatea în cazul briciului lui Occam constă în faptul că aceasta nu specifică, și nici nu este întotdeauna clar, care teorie este mai simplă. Mai mult, briciul lui Occam nu reprezintă decât o preferință estetică pentru simplicitate. Prin urmare nu poate fi considerată riguroasă. Există abordări matematice legate de aceasta, cum ar fi cele care rezultă din analiza bayesiană și teoria informației care urmăresc să cuantifice simplicitatea. O asemenea abordare este inferența numită lungimea minimă
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
baroc în arhitectură, sculptură și pictură a devenit puternic înrădăcinat în diferite țări, în diferite variante locale, precum ar fi barocul german, cel olandez, cel polonez sau cel francez, producând clădiri publice, palate, reședințe princiare sau private de o valoare estetică și artistică excepțională, care au devenit, la rândul lor, modele "propagabile" de cultură, artă și stil baroc. Spre exemplu, barocul în România, mai exact în Transilvania, este o "reverberație" puțin mai târzie, e drept, a barocului austriac trecut prin filiera
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]