19,706 matches
-
o permanentă creștere a potențialului său redox, pentru mine sinonimă cu poluarea ori degradarea, ajungem la rolul protector exercitat de plantă. Ajungem Însă și la a discuta, fie și În treacăt, despre epurarea biologică. Se practică, se cercetează și se imaginează, sub diferite forme tehnologice, punerea În contact a unor efluenți poluanți cu diferite organisme, plante ori microorganisme, obținând, uneori Însă doar sperând, o depoluare sau măcar o compatibilizare a efluentului cu mediul. Personal, nu pun prea mult preț pe folosirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
exclude aportul altor forme de manifestare a materiei, mecanică, fizică ori chimică, nutresc convingerea că greul acestei transformari Îl duce Viața. Și tot ei Îi datorăm starea actuală, și nu alta, a Pământului: nivelul ridicat al emisiei infraroșii. Să ne imaginăm cum ar fi evoluat planeta dacă Viața n’ar fi apărut la un moment dat. Până atunci, energia radiativă primită de Pământ a fost folosită și degradată Însă doar În procese fizice și chimice. Primul filtru e atmosfera, care e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În considerare, din nou, că lichenii constituie un model deosebit de simplu al unei biocenoze, ei pot fi folosiți atât ca material de studiu, cât și ca indicator al reacției la poluare a biocenozei la orice nivel imaginabil. Ni-i putem imagina ca parte a unui detector capabil a monitoriza starea mediului, mai bine zis a gradului de compatibilitate cu Viața. Din punct de vedere tehnic nu se pun probleme deosebite și Îmi pun deja Întrebarea dacă Îl vom folosi doar pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au ajuns În zone prea reci. Deci avem nevoie de alte surse de energie, nu de deșeurile dosite de natură, oricât de tentante sau comode ar fi. “Radiosfera”, 19 iunie 1995, ora 11,09 37. Pledoarie pentru biomasă Să ne imaginăm că plecăm din Bacăul capitolului anterior, Înapoi spre Tulcea. De ajuns Însă, data viitoare. Rezumând cele discutate În capitolul anterior, amintesc că natura a creat un mediu optim pentru formele de viață actuale, fixând sub forma combustibililor fosili excesul de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și, mai ales, la a vedea dacă acest cules e sau nu bun și pentru natură. Existența biocenozei se bazează pe circuitul de energie și substanță de-a lungul unui lanț trofic care până la urmă se Închide; musai. Dacă ne imaginăm un cerc vertical, În locul său de sprijin pe substrat se plasează plantele, adică autotrofele, care sintetizează biomasa, mobilizând substratul și energia solară primită. Urcând pe cerc, biomasa e folosită ca hrană de către heterotrofele ierbivore, iar acestea de către altele, carnivore și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
decât cel al vieții. Orice formă de viață, cea mai umilă plantă ori animal, păpădia ori albăstrița ori sclipirea metalică și multicoloră a gușterului din iarbă, nu sunt altceva decât negentropia acumulată de ele, În raport cu entropia mediului golaș. Își poate imagina cineva muntele altfel decât acoperit de păduri? Dar, nu numai lumea vie, dar și cea pe care noi, desigur superficial, o numim moartă, a mineralelor, poate fi pragmatizată, de fapt revelându-i frumusețea ascunsă, prin entropie. Maiestuosul aceluiași munte sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
neapărat să urmărim productivitatea În loc să ne limităm Înmulțirea necontrolată? Recunosc o scuză uneori când omul a eliminat varianta sălbatică a speciei domestice; e cazul bovinelor, caprinelor, ovinelor, pentru a da doar câteva exemple: nu știa ce urmează. Încercați să vă imaginați ce se va Întâmpla atunci când omul, tot el, va decide, pe criterii strict economice, să renunțe la o specie domestică. De exemplu, e ușor de constatat că păsările au un randament de transformare a furajului În carne mai bun decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar, dacă nu o carte, măcar o profesiune de credință. Între timp, am ajuns prin București, inevitabil În metrou, asaltat de milogii de toate metehnele dar mai ales “culorile” care colcăie acolo, În spatele cărora se ascunde, mai mult decât ne imaginăm, o “industrie”. Ei m’au obligat la o comparație cu mica pisicuță, deși ofensatoare pentru ea care, murind, n’a implorat nici ajutor, nici, subliniez din nou, milă. Șia respectat, la puținele ei zile, orgoliul de, subliniez, ființă. Naturii Îi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Terra, Își trage energia, din Cosmos. Simbolismul merge mai departe: vârful arborelui simbolic, Îndreptat spre pământ, indică sensul În care acesta asigură un flux, de altminteri real. Întreaga biosferă, cu civilizația umană cu tot, depinde, mai mult decât ne putem imagina, de felul În care planta Își Îndeplinește rolul, acela de “ștecher” Împlântat În Soare. Numai că planta n’are nevoie doar de a fi conștiincioasă. Ea are nevoie măcar să fie lăsată În pace, dacă nu ajutată. Dar realitatea e alta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oferă mediul, izotopul pe care-l doresc. Exemple? Azotul din Îngrășămintele chimice este izotopul 14. Dar plantele acumulează preponderent izotopul 15! Cu carbonul treaba e Încă mai complicată: unele plante acumulează carbonul 12, altele pe cel 13! E ușor de imaginat că a copia un principiu activ, Înlocuind azotul 15 cu azotul 14, nu e ceea ce ar fi de dorit. Câtă vreme animalul este incapabil a face selecția izotopică, depinzând deci de selecția practicată de plantele pe care le ingeră, va
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mie: un gușter. Amenințați-i viața; va dispărea În iarbă, abandonându-și coada care va mai trăi, zbătându-se, câtva timp, respectând Însă același ritm biologic cu al restului gușterului. Tocmai de asta, mai precis condiționat de această identitate, putem imagina chiar reconstituirea Întregului. La fel, poporul român a fost obligat, În 1940, să abandoneze o parte a sa, cea răsăriteană, iar cineva a băgat-o În traista, scuze, turbinca sa. Teama de reconstituire a Întregului, care se mai Întâmplase o dată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
am mai vorbit și o voi mai face. Dar aceste motoare mai eliberează și compuși ai sulfului, ceea ce animalele nu făceau, pentru simplul motiv că nu mâncau cărbune. Și totuși, motoarele cu aburi erau relativ curate. Paradoxal, pentru că toată lumea Își imaginează funinginea. Dar arderea externă a combustibilului e, din punct de vedere chimic, completă; un motor cu aburi nu adaugă atmosferei oxidul de carbon, toxic. Omul nu s’a mulțumit Însă să fie purtat de tren doar până la gara cutare; a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
26 70. Sub albul zăpezii Dac’aș avea relații mai strânse cu cel de sus aș fi putut anticipa vremea În locul și momentul În care sunt recepționat; alta de fiecare dată. Dar, indiferent ce vreme e, vă rog să vă imaginați o iarnă Încă adevărată, cu ger și omăt. Pretextul capitolului de față mi-a fost oferit de un bun prieten, artist la propriu și la figurat, ajuns eroul unui fapt banal: și-a prăpădit cheile casei undeva prin zăpadă. L
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
gândim că, deși prin acțiunea noastră entropizantă pregătim mediul pentru alții, viitori, de exemplu miticilor Blajini, alții care de fapt nu există Încă decât ca potențialitate a evoluției, nu trebuie să grăbim ritmul, mai ales atunci când nici nu ne putem imagina viitorul. S’ar putea, grăbindu-ne, ca Între noi și ei, Între dispariția noastră și apariția lor, să creăm nu o continuitate ci un hiatus care să le interzică chiar existența, știind că oricum vor fi ei, ei vor cuprinde
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o finanțare, culmea externă, pe care a Început s’o folosească pentru a Însănătoși câțiva afluenți ai Prutului care, pe lângă poluarea chimică, În care Basarabia excelează ca urmare a unei prea metodice chimizări agricole, sunt Împănate cu orice ne putem imagina ca deșeuri mecanice. E greu ca omul, chiar atunci când dorește binele, să găsească soluția optimă. Poate și pentru că nu cunoaște totul pentru a prevedea și evalua efectele acțiunii sale. Dar o lege a ecologiei spune că “natura știe mai bine
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și evalua efectele acțiunii sale. Dar o lege a ecologiei spune că “natura știe mai bine”. Asta pentru că ea, natura, a avut la dispoziție cu mult mai mult timp decât omul pentru a crea și rezolva orice precedent ne putem imagina; chiar și unul nuclear. Cu alte cuvinte, cel mai bine e s’o copiem, mai precis să copiem ceea ce pe alocuri mai există nepervertit adică, În cazul de față, să urmărim un râu, de la obârșia sa și până la capăt. Acolo
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
continuă creștere se sprijină pe tot mai puțină vegetație. Pericolul nu stă doar În diminuarea bazei trofice a omului, cât În reducerea puterii lumii vegetale de a creea ce am putea numi condițiile de mediu. Ca să fiu mai bine Înțeles, imaginați-vă un om care are orice, mai puțin haine, Într’o iarnă grea; hainele nu sunt de mâncare... Ce concluzie aș trage eu din această scurtă analiză? Că suntem deja prea mulți, adică vorbele cu care Încheiam - printre rânduri - capitolul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
animalul tot În totalitate un consumator al energiei chimice. Iar dacă ne gândim și la nevoile sale de menținere a unei temperaturi normale chiar sub arșița Soarelui, nu putem ocoli ideea unui proces similar fotosintezei și la animal. Șochez? Ne imaginăm cumva un animal verde? Dear fi fost așa, Viața ar fi Încetat, paradoxal, demult, toți fixând energia chimică dar nimeni consumândo. Dar să revenim la răcoare. Animalele au necesități destul de stricte În ceea ce privește temperatura. Cele inferioare suportă limite destul de largi, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ecologiei atât de mare, noțiunea Îmbracă tot atâtea forme, dar Întotdeauna e vorba de existența unei antinomii, evidente În cazul ordinii, negentropiei, respectiv șterse În cazul degradării, entropiei. Să dau un exemplu, care surprinde și obișnuita implicare a scurgerii timpului. Imaginați-vă că aveți În mână o baterie electrică. Nouă fiind, ea va genera un curent electric - eu spun că trăiește, Își Îndeplinește rolul - pentru că e evidentă antinomia dintre polii ei, pozitiv și negativ, deci starea negentropică a ei; și spunem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
obstacolele, se conturează o problemă care stimulează gîndirea. 3. În această situație se face apel la datele pe care le furnizează experiența trecută și la informațiile obținute pe diverse căi. 4. Pe baza acestora, elevul formulează ipoteze de rezolvare; se imaginează consecințele probabile ale acestora. 5. Se alege ipoteza considerată ca fiind cea mai bună și care se verifică. Dacă ipoteza se confirmă, înseamnă că ea devine un instrument eficient de acțiune în viitor. Această ipoteză verificată este tocmai cunoștința (8
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educației din perspective variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vedere un singur viitor. Mai curînd poate fi vorba cum spune Bertrand de Jouvenel de "viitori posibili", de construcții care, întemeindu-se pe starea existentă, sînt "imaginabile și plauzibile" (1 bis, pp. 419-422). Pentru astfel de "viitori posibili" se pot imagina și sisteme educaționale adecvate. Aspirația spre predicții pedagogice are la bază o nouă concepție asupra funcției școlii; dacă în deceniile anterioare era avut în vedere rolul de conservare a trecutului, în timpul din urmă școala a început să fie privită drept
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sale, fie că sunt aplecați asupra propriei lor nefericiri, fie că se găsesc aruncați într o zbatere fără ieșire, sunt însemnați cu năzuința de mai bine și de a fi mai buni. E trăsătura esențială pe temeiul căreia scriitorul își imaginează silueta omului viitor. „Omul viitorului va fi o ființă modestă, un om bine educat, un om cumsecade” . Și dacă mai adăugăm o afirmație a lui Cehov: , atunci putem afirma că omul viitorului văzut de Cehov este adevăratul creștin. Libertatea morală
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
procedat Vlad Dracul, ci a neglijat simbolurile casei sale (acvila cu cruce în plisc, n.n.), pentru sublinierea unui însemn care, în propria sa intenție, depășea importanța vreunui ordin, căpătând, în schimb, semnificația unui crez al întregii ortodoxii”. Așadar, domnitorul a imaginat o necesară ontofanie, consecință a experienței sale religioase profunde, după modele, presupunem noi, de natură religioasă, precum Sf. Gheorghe, Sf. Arh. Mihail, fără să excudem din serie și modelele istorice despre care au vorbit unii critici - Constantin cel Mare sau
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Dragonul tatăl Taurului?” E investitura voevozilor, aleși de Dumnezeu să refacă ciclurile cosmice ale popoarelor. Necropola Basarabilor și monumentul funerar regal Pentru o integratoare înțelegere a importanței întemeierii unei spiritualități prin reiterarea formelor sale sacre, să facem o scurtă digresiune, imaginându-ne că putem fi părtași la deschiderea unui mormânt voievodal...al lui Basarab, al lui Vladislav, al lui Neagoe, al unui Negru-Vodă. în 1920, după săpăturile întreprinse în Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, istoricul V.Drăghiceanu uimea comunitatea științifică
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]