19,488 matches
-
și Mănăstirea „Piatra Sfântă” (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din satul Pietrăria, ambele ansambluri-monument istoric de arhitectură de interes național. Mănăstirea Bârnova cuprinde biserica „Sfântul Gheorghe” (1626-1629), chiliile (1728), ruinele din incintă, turnul de poartă și zidul de incintă (secolul al XVII-lea); iar mănăstirea Piatra Sfântă cuprinde în ansamblul său biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1755). În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
mai multe cărți de cult cu urme de schije provenite de la acel obuz. Între anii 1984-2003, a fost restaurată catapeteasma, a fost consolidată clopotnița și au fost executate lucrări de întreținere ale bisericii, atât la exterior, cât și în interior. Incinta cimitirului a fost dublată ca suprafață. De asemenea, a fost construită în curtea bisericii o casă socială, formată din două încăperi.
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
Roată. În urma unei reorganizări administrative regionale efectuate în 1981, comuna a revenit la județul Ialomița. În comuna Ion Roată se află curtea familiei Zappa, monument istoric de arhitectură de interes național, ce cuprinde curtea familiei, un fragment din zidul de incintă și cavoul familiei (ultimul clasificat ca monument funerar sau memorial); ansamblul datează din 1857. Un alt monument de arhitectură de interes național din același sat este biserica „Sfântul Nicolae”, care datează din 1854. În rest, în comună mai există trei
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
XI-lea-al XIII-lea și secolele al XV-lea-al XVII-lea. Celelalte șapte sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1836) din Buhalnița; (începutul secolului al XIX-lea), ansamblu cuprinzând și Biserica „Sfinții Voievozi”, turnul clopotniță și zidul de incintă; podul de piatră (secolul al XV-lea), ambele din satul Ceplenița; (secolul al XV-lea); biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVII-lea); și pod de piatră (secolul al XV-lea), ultimele trei din satul Zlodica.
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
la județul Iași, reînființat. În comuna Ciurea se află mănăstirea Hlincea, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVI-lea, format din biserica „Sfântul Gheorghe” (1587), ruinele chiliilor (secolul al XVI-lea), turnul-clopotniță și zidul de incintă (ultimele două din secolul al XVII-lea). În rest, alte opt obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „Botul Cihanului” (satul Ciurea), cuprinzând
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
În comuna Dobrovăț se află mănăstirea Dobrovăț, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XVI-lea-al XX-lea, ansamblu alcătuit din biserică „Pogorârea Sfanțului Duh” (1503-1504), biserica-paraclis „Sfanțul Gheorghe” (1743), turnul-clopotniță (1743) și zidul de incinta (secolul al XVIII-lea). În rest, alte patru obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: fortificația medievală timpurie „Palanca”, aflată la 3 km nord-vest
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Andrei Wass, Albert Wass și alții au fost condamnați la moarte în contumacie. Albert Wass rămâne condamnat la moarte și prin decizia Înaltei Curți. Deși este considerat criminal de război, spre deosebire de Ioan Antonescu, căruia i-a fost dărâmată statuia din incinta bisericii ctitorite de el, în Transilvania, în localități locuite predominant de maghiari, dar și în mai multe localități din Ungaria, Albert Wass este omagiat în continuare de maghiari prin statui comemorative. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea antisemitismului din România (MCA
Albert Wass () [Corola-website/Science/300035_a_301364]
-
de atacurile turcilor, tătarilor, ungurilor sau polonilor. El a construit primele mănăstiri fortificate din Moldova și a întărit cetățile existente. Considerând că Cetatea Sucevei nu este suficient întărită pentru a rezista atacurilor inamicilor Moldovei, el a construit un zid de incintă care a înconjurat fortul mușatin, asemenea unui inel. În construirea zidului de incintă, pot fi distinse două etape. În prima etapă, anterioară anului 1476, a fost construit, la aproximativ 20-25 m de zidul fortului mușatin, un zid de incintă cu
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
din Moldova și a întărit cetățile existente. Considerând că Cetatea Sucevei nu este suficient întărită pentru a rezista atacurilor inamicilor Moldovei, el a construit un zid de incintă care a înconjurat fortul mușatin, asemenea unui inel. În construirea zidului de incintă, pot fi distinse două etape. În prima etapă, anterioară anului 1476, a fost construit, la aproximativ 20-25 m de zidul fortului mușatin, un zid de incintă cu o lățime de 1,5 m, întărit cu trei turnuri pătrate (pe colțurile
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
de incintă care a înconjurat fortul mușatin, asemenea unui inel. În construirea zidului de incintă, pot fi distinse două etape. În prima etapă, anterioară anului 1476, a fost construit, la aproximativ 20-25 m de zidul fortului mușatin, un zid de incintă cu o lățime de 1,5 m, întărit cu trei turnuri pătrate (pe colțurile de nord-vest, sud-vest și sud-est), care înconjurau laturile de vest, sud și est ale primei fortificații; latura de nord se afla pe un pinten de deal
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
pe colțurile de nord-vest, sud-vest și sud-est), care înconjurau laturile de vest, sud și est ale primei fortificații; latura de nord se afla pe un pinten de deal, iar zidurile de pe această latură erau deja pe marginea dealului. Zidul de incintă avea înălțimea de 15 m față de fundul șanțului de apărare, fiind prevăzut cu creneluri (goluri de tragere) plasate în partea inferioară. Un zid lega bastionul din sud-vest a fortului mușatin cu bastionul din colțul de sud-vest a zidului de incintă
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
incintă avea înălțimea de 15 m față de fundul șanțului de apărare, fiind prevăzut cu creneluri (goluri de tragere) plasate în partea inferioară. Un zid lega bastionul din sud-vest a fortului mușatin cu bastionul din colțul de sud-vest a zidului de incintă construit de Ștefan cel Mare. Pentru a evita prăbușirea peretelui șanțului de apărare de pe latura de est, a fost construită o contraescarpă (un zid de piatră, cu rol de sprijin). În vara anului 1476, Cetatea Sucevei a fost asediată de
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
al II-lea, fiind avariată. După cum ne informează cronicarul polonez Jan Dlugosz, oștenii aflați în cetate, conduși de hatmanul Șendrea, s-au apărat eroic, iar oștile otomane au fost nevoite să se retragă. Acest asediu a demonstrat vulnerabilitatea zidurilor de incintă și a turnurilor pătrate în fața tirurilor de artilerie cu ghiulele de fier. Ca urmare a celor constatate, începe a doua etapă de construcție a cetății din timpul lui Ștefan cel Mare. Pentru a întări și mai mult cetatea, domnitorul a
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
de artilerie cu ghiulele de fier. Ca urmare a celor constatate, începe a doua etapă de construcție a cetății din timpul lui Ștefan cel Mare. Pentru a întări și mai mult cetatea, domnitorul a dispus adăugarea la primul zid de incintă a unui al doilea zid, cu grosimea de 2 metri, care s-a unit pe latura de nord cu zidul fortificației lui Petru Mușat. Noul zid de incintă cu o grosime apreciabilă (de cel puțin 3,5 m) a fost
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
și mai mult cetatea, domnitorul a dispus adăugarea la primul zid de incintă a unui al doilea zid, cu grosimea de 2 metri, care s-a unit pe latura de nord cu zidul fortificației lui Petru Mușat. Noul zid de incintă cu o grosime apreciabilă (de cel puțin 3,5 m) a fost prevăzut cu șapte bastioane semicirculare: câte unul pe laturile de nord-vest, sud-vest, sud, sud-est și nord-est și două pe latura de est. Cele trei bastioane pătrate din prima
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Sucevei era Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare, urmat în funcție de Luca Arbore. Urmașii lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea (1504-1517) și Ștefăniță Vodă (1517-1527) au efectuat unele lucrări de mică amploare de refacere a cetății, la zidul de incintă și în interiorul fortului. În anul 1538, oastea otomană (cu 150.000-200.000 soldați, după unele izvoare) condusă de însuși sultanul Soliman Magnificul năvălește în Moldova cu gândul să o ocupe. În același timp, tătarii din Crimeea atacă hotarul de est
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
În perioada 1961-1970 s-au întreprins ample lucrări de protejare, consolidare și restaurare parțială a cetății. A fost conservat paraclisul refăcut de Ștefan cel Mare, s-au înălțat cu câțiva metri unele ziduri ale fortului mușatin, cât și zidurile de incintă. Cetatea rămâne însă fără zidurile de pe latura de nord, care se prăbușiseră în urma cutremurului din anul 1684. În încăperea pulberăriei s-a intenționat amenajarea unui muzeu al cetății. Pentru a conserva zidurile cetății și a împiedica prăbușirea lor, au fost
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
zid, două camere de gardă în dreptul intrării de pe latura de nord-est, iar Eustratie Dabija a construit la mijlocul secolului al XVII-lea o monetărie pe latura de est, dar zidurile acesteia s-au prăbușit. În exteriorul fortului se află zidurile de incintă construite în două etape, identificabile ușor, un zid din vremea lui Alexandru cel Bun paralel cu latura de sud și un zid din vremea lui Ștefan cel Mare perpendicular pe turnul pătrat de pe latura de sud-vest. Zidurile de incintă au
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
de incintă construite în două etape, identificabile ușor, un zid din vremea lui Alexandru cel Bun paralel cu latura de sud și un zid din vremea lui Ștefan cel Mare perpendicular pe turnul pătrat de pe latura de sud-vest. Zidurile de incintă au șapte bastioane semirculare, trei dintre ele având pereții interiori de formă pătrată. Pe latura de est a zidurilor s-a construit depozitul de praf de pușcă, iar pe latura de sud s-a amenajat un loc de execuție.
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
XV-lea, secolele al XVI-lea-al XVII-lea și secolul al XVIII-lea. Clasificat ca monument de arhitectură, ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza din satul Ruginoasa cuprinde palatul propriu-zis (1862), biserica „Adormirea Maicii Domnului” cu parcul, zidul de incintă și turnurile (1813), și mormântul pregătit pentru domnitor (sfârșitul secolului al XIX-lea). Al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este monumentul eroilor din Primul Război Mondial ridicat la începutul secolului al XX-lea în cimitirul din Ruginoasa
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
din decembrie 1989, Primăria comunei Miroslava care a administrat pentru o perioadă terenul pe care se afla monumentul respectiv l-a împroprietărit pe nepotul ultimului paznic al monumentului cu o suprafață de 1.200 de metri pătrați situată chiar în incinta ansamblului. Noul proprietar a demolat cantonul paznicului și a construzit acolo o casă cu etaj. Astfel, din cei aproape 2.800 mp, câți fuseseră donați de municipalitate în anii 1920 pentru ridicarea mausoleului, acum au mai rămas mai puțin de
Mausoleul Eroilor din Iași () [Corola-website/Science/300098_a_301427]
-
nou altar, în stil baroc. În perioada 1721-1736, ca urmare a epidemiilor, populația satului scade drastic. Din 176 gospodării recenzate în 1508, mai rămân 63 de gospodării populate. Alte 32 sunt în paragină. Se reconstruiește o parte a zidului de incintă și, cu ajutorul inspectorului Clockner din Sibiu, se reabilitează biserica. În anul 1734, sub domnia lui Carol al VI-lea, Împărat Roman, din ținuturile aflate sub dominația Casei de Habsburg au fost deportați în Transilvania protestanții ce trecuseră la confesiunea evanghelică
Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/300159_a_301488]
-
scările interioare de stejar, pentru suma de 192 galbeni. Lucrările de reconstrucție ale palatului au fost finalizate în vara anului 1855. Nu se cunoaște dacă au fost executate reparații și la clădirile anexă ale palatului sau la zidul înconjurător al incintei, dar faptul că bastioanele situate în punctele de intersecție ale zidurilor au fost construite în stilul gotic dovedește că acestea au fost construite tot în timpul lui Costache Sturza. Logofătul nu a apucat să locuiască prea mult aici, el mutându-se
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
după transformarea acestuia în spital a fost accentuată de cel de-al doilea război mondial. Palatul a fost grav avariat de luptele purtate în apropiere în perioada celui de-al doilea război mondial, din el rămânând doar câteva ziduri de incintă și bucăți ruinate de pereți. În următorii 20 de ani, ruinele au stat în ploaie și zăpadă, iar locuitorii au luat piatră din ruine. Complexul de la Ruginoasa a fost reconstruit în perioada 1967-1978, fiind refăcut palatul propriu-zis, o parte din
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
ruinate de pereți. În următorii 20 de ani, ruinele au stat în ploaie și zăpadă, iar locuitorii au luat piatră din ruine. Complexul de la Ruginoasa a fost reconstruit în perioada 1967-1978, fiind refăcut palatul propriu-zis, o parte din zidul de incintă și doar un bastion în partea de nord-vest. S-a reușit integrarea în ansamblul muzeistic a doar 13 ha din cele 27 ha pe care le avea inițial domeniul. Din cauza penuriei de fonduri, materialele folosite la restaurare au fost de
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]