18,317 matches
-
început,a fost singura care s-a bucurat de puteri.De luna plină, s-a sărutat cu Zâne Bennet. Astfel,Zâne s-a îndrăgostit de ea. Pentru a-l face pe Zâne să înceteze căutările disperate pentru a găsi "monstrul marin" care l-a salvat,Rikki accepta să iasă cu el și, se îndrăgostește și ea de el. În episodul "În trecut...", Rikki vede în vitrina unui magazin de antichități un colier care seamănă cu al lui Cleo.Află că i-
Rikki Chadwick () [Corola-website/Science/316762_a_318091]
-
taliei sale masive, ea se poate deplasa cu o viteză mare. Hrana principală a orcilor o constituie bancurile de pești - heringi, scrumbii, somoni, toni - și chiar rechini. Se mai hrănesc și cu cefalopode - sepii, calmari - sau, mult mai rar, mamifere marine - delfini și mai ales foci și vidre de mare. Orcile călătoresc deseori în grupuri, ies la suprafață pentru a cerceta zonele și comunică cu ajutorul sunetelor. S-a constatat că orca se obișnuiește ușor în captivitate și acceptă apropierea omului, față de
Orcinus orca () [Corola-website/Science/315008_a_316337]
-
de mare. Orcile călătoresc deseori în grupuri, ies la suprafață pentru a cerceta zonele și comunică cu ajutorul sunetelor. S-a constatat că orca se obișnuiește ușor în captivitate și acceptă apropierea omului, față de care manifestă chiar atașament. Orcile sunt mamifere marine care pot atinge 10 metri lungime și o greutate de circa 7 tone. Orcile călătoresc deseori în grupuri și sunt ușor de recunoscut datorită culorilor caracteristice, alb si negru. Denumirea de balenă ucigașă se datorează fălcilor puternice ale acestui animal
Orcinus orca () [Corola-website/Science/315008_a_316337]
-
ușor de recunoscut datorită culorilor caracteristice, alb si negru. Denumirea de balenă ucigașă se datorează fălcilor puternice ale acestui animal, și dinților lungi și ascuțiți, de formă conică, 50 la număr. Din dieta lor fac parte peștii, cefalopodele, alte mamifere marine (incluzând și alte specii de balene, pe care le vânează in grup, utilizand diferite strategii). Când vânează ele pot atinge viteze de până la 60 km/h. Hrana lor preferată este tonul ("Thunnus thynnus"), motiv pentru care orcile pot fi des
Orcinus orca () [Corola-website/Science/315008_a_316337]
-
ridicate de mercur toxic, și trebuie echilibrat riscul cu avantajele: pește de două trei ori pe săptămână par să furnizeze suficiente grăsimi utile, fără să aducă prea mult mercur. Acizii grași Omega-3 sunt prezenți și în nuci, in și alge marine. Bacteriile periculoase sau paraziții pot contamina mâncărurile, în special listeria și toxoplasma, agenții toxoplamozei. Pentru a evita aceste două pericole, regulile de igienă trebuie respectate foarte strict: spălatul foarte atent al fructelor și vegetalelor; alarme pentru depășirea timpului de gătit
Sarcină (graviditate) () [Corola-website/Science/315070_a_316399]
-
-se departe de țărm, condorii preferă hoiturile copitatelor mari, cum sunt cerbii, guanaco, vitele cornute mari, care au fost răpuse de bătrânețe sau slăbiciune ori au fost ucise de pume. Aflându-se lângă țărm, ei deseori sfâșie hoituri ale mamiferelor marine aruncate pe uscat. În afară de leșuri, condorii se mai hrănesc și cu ouăle păsărilor coloniale și puii acestora. Litoralul reprezintă o sursă sigură de hrană, ceea ce face ca mulți condori să se stabilească în această zonă. Căutând hrana, pasărea își folosește
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
Oceanografia este o ramură a geografiei care se ocupă cu studiul marilor și oceanelor, cu fenomele fizice care au aici loc, iar cu fenomenele biologice se ocupă ramură numită ecologia sau biologie marină. Pe când „limnologia” se ocupă cu studierea apelor continentale. După natură problemelor studiate, ea se împarte în oceanografie statică și oceanografie dinamică. Alte criterii împart oceanovrafia în următoarele categorii: În acest scop se întreprind diferite expediții de cercetare se folosesc și
Oceanografie () [Corola-website/Science/315095_a_316424]
-
mareelor sau a valurilor. Aceste materiale sunt transportate de apele curgătoare la gurile de vărsare în mari de unde fragmentele mai fine sunt transportate și sortate mai departe de curenți. Sedimetele de natură biogena, provin din scheletele viețuitoarelor (floră și fauna marină), care pot forma insule în cazul coralilor, iar foraminiferele, diatomeele, radiolarii și alte organisme cu schelet carbonatic au dat naștere la anumite tipuri de roci calcaroase. Prin procesele biochimice de fundul marilor au luat naștere zăcăminte biogene care au făcut
Oceanografie () [Corola-website/Science/315095_a_316424]
-
exemplu îl constituie "Fresca cu toreador" (datată în 1.500 î.Hr. și expusă la Muzeul Heraklion din Creta). Pare a fi reprezentarea unui ritual în care participanții se năpustesc asupra unui taur. O alta temă răspândită este dată de viața marină, exemple grăitoare în acest sens fiind "Fresca cu delfin" sau "Vaza cu caracatiță" (ambele datate în aceeași perioadă). Cu excepția a câtorva fragmente, picturile grecești antice nu au supraviețuit timpului. Avem reprezentări naturale ale unor scene mitologice în cadrul ceramicii, iar din
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
cm până la 2 m, acestea fiind speciile mari că Sphyraena barracuda, Sphyraena afra und Sphyraena guachancho. Peștele trăiește în regiunile tropicale și subtropicale din Atlantic, Pacific, Oceanul Indian și marile învecinate sau în Marea Mediterana și Marea Neagră. Exemplarele adulte trăiesc în mediul marin pe când cele tinere apar și regiunea de vărsare a unor fluvii. Baracudă se hrănește cu pești mai mici, exemplarele mari se hrănesc cu scrumbii, toni tineri. Din cauza cărnii de baracudă care conține toxinele neurotoxice cigua (CTX) () este un pește care
Baracudă mare () [Corola-website/Science/315219_a_316548]
-
mai mici, exemplarele mari se hrănesc cu scrumbii, toni tineri. Din cauza cărnii de baracudă care conține toxinele neurotoxice cigua (CTX) () este un pește care prin consumare a cauzat cazuri de intoxicație la om. Baracudele tinere nu stau ascunse între algele marine ci trăiesc frecvent în bancuri mari în largul mării, pe când peștii adulți duc o viață solitara ei fiind activi și ziua și noaptea. Nu se știe prea mult despre modul lor de înmulțire fecundația icrelor are loc la lună plină
Baracudă mare () [Corola-website/Science/315219_a_316548]
-
către toți credincioșii, Moldoveanu a trimis mai multe cântări pe note, pentru a fi incluse într-o nouă carte de cântări a Oastei Domnului. Ulterior este chemat de urgență la Cluj în vederea alcătuirii acesteia, unde, emoționat, face cunoștință cu Ioan Marini, redactor al revistei și cu poetul Traian Dorz. Aici, Nicolae Moldoveanu a pus pe note cântări ale multor credincioși adunați cu această ocazie la Cluj, din diferite zone ale nordului Transilvaniei. Astfel s-a nascut prima sa contribuție semnificativă la
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
Balena cu cocoașă ("Megaptera novaeangliae") este un mamifer marin din familia Balaenopteridae (balenelor brăzdate), fiind unicul reprezentant actual al genului "Megaptera" (balene cu cocoașă). Denumirea acestei specii provine fie de la înotătoarea dorsală care amintește de un gheb, fie de la deprinderea animalului de a-și încovoia puternic spatele în timpul înotului
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
preferatele balenelor cu cocoașă din nordul Pacificului. În stomacul balenelor pot încăpea 500-600 kg de mâncare, echivalentul a 600 de heringi sau 800 pești pollack de Alaska. În burta unor indivizi au fost descoperite și rămășițele digerate ale unor păsări marine. Balenele cu cocoașă folosesc 5 tehnici de vânătoare caracteristice și altor balene, dintre care cele mai des practicate sunt următoarele: Ultimele două tehnici de vânătoare cer o oarecare sincronizare din partea balenelor și reprezintă un exemplu de conțiețuire în grup a
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
cu cocoașă folosesc 5 tehnici de vânătoare caracteristice și altor balene, dintre care cele mai des practicate sunt următoarele: Ultimele două tehnici de vânătoare cer o oarecare sincronizare din partea balenelor și reprezintă un exemplu de conțiețuire în grup a mamiferelor marine. De menționat că vânătoarea în grup este caracteristică doar indivizilor din populațiile emisferei de nord. O altă tehnică de vânătoare, utilizată de indivizii singuratici, este de a ameți prada prin lovituri violente ale cozii. Pentru aceasta, ei înoată mai întâi
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
încetul cu încetul, datorită cărui fapt experții de la IUCN au schimbat statutul speciei "Megaptera novaeangliae" de la amenințat ("Endangered") la vulnerabil ("Vulnerable"). În prezent, balenele pot fi afectate de navele maritime care traversează oceanele și de poluarea sonoră la care vietățile marine sunt expuse, cu toate că acești factori nu le influențează prea mult. Se poate întânpla ca, din cauza faptului că nu dispun de ecolocație, balenele cu cocoașă să seblocheze în năvodurile aruncate de navele de pescuit. Astfel de incidente se întâmplă foarte des
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
european, de-a lungul țărmurilor Bosfor-ului și ale Mării Marmara, atât spre nord, cât și spre sud. Extinderea asiatică a orașului a devenit din ce în ce mai semnificativă, datorită sporului de populație, dar mai ales dezvoltării și modernizării posibilităților de traversare a apelor marine, pe cale rytieră și navală. In primul deceniu al mileniului trei, s-a trecut la construirea unui tunel de comunicare feroviară, tunel destinat ușurării circulației urbane. Tunelul urmează a fi finalizat în anul 2012. El va avea o lungime de 13
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
de referință în domeniul protecției mediului, coordonată de către Ministerul Mediului și Pădurilor. A fost creat la data de 23 decembrie 2009, prin fuziunea Institutului de Cercetare pentru Ingineria Mediului (ICIM) București, Institutului Delta Dunării Tulcea și a Institutului de Cercetări Marine „Grigore Antipa” Constantă. Funcționând pe baza Hotărârii de Guvern 1442/ 18.11.2009, completată de Hotărârile de Guvern 506/ 26.05.2010 și 774/28.07.2010, are avantajul reunirii experienței a trei instituții reprezentative în domeniul protecției mediului: Institutul
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului () [Corola-website/Science/318766_a_320095]
-
2010 și 774/28.07.2010, are avantajul reunirii experienței a trei instituții reprezentative în domeniul protecției mediului: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului-ICIM București, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" I.N.C.D.D.D. Tulcea și Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" INCDM Constantă. Obiectul de activitate al INCDPM cuprinde, în principal, următoarele domenii: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului are certificat Sistemul de Management Integrat conform ISO 9001:2008, ISO 14001:2004 (QSCert) precum și Managementul Securității Informației conform
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului () [Corola-website/Science/318766_a_320095]
-
statului Luxemburg. El se află la o distanță de 100 -150 de km distanță de coasta Anterctidei, fiind<includeonly></includeonly> inoficial numit de cercetătorii australieuni ca "Mertz-Eisberg". Clima pe glob poate fi influențată de asemenea coliziuni, prin deschiderea blocadei curenților marini reci cauzată de Ghețarul Metz.
Ghețarul Metz () [Corola-website/Science/318785_a_320114]
-
să omoare între 100 - 250 de oameni, 250.000 de șoareci sau 150.000 de șobolani. Din cauza habitatului șarpelui, până în prezent nu au fost semnalate cazuri mortale la om. Din cauza accidentelor cauzate de șerpii de mare, unii susțin că șerpii marini ar fi mai veninoși, cea ce nu corespunde cu realitatea.
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
sau din genurile Notechis și Pseudonaja. Șerpii din această familie, colții au un canal cu venin, diferit de vipere, cea ce permite unor specii africane (Hemachatus haemachatus) să proiecteze veninul la câțiva metri. Unele specii s-au adaptat la viața marină. Șerpii sunt răspândiți în regiunile calde tropicale și subtropicale din bazinul Oceanului Indian și Oceanului Pacific, nu se pot întâlni în regiunea arctică sau Europa. În Australia, trăiesc cele mai multe specii din această familie. Familia Elapidae cuprinde: </div>
Elapide () [Corola-website/Science/318863_a_320192]
-
italiană Area Marina Protetta Isole Pelagie. Atât flora cât și fauna sunt protejate iar orice fel de activitate umană pe insulă este interzisă, cu excepția studiilor și investigațiilor cu caracter științific. Un număr semnificativ de păsări migratoare poposesc pe insulă. Fauna marină cuprinde și câteva specii de rechini, printre care rechinul-cenușiu ("Carcharhinus amblyrhynchos"), precum și specii de corali galbeni și roz.
Lampione () [Corola-website/Science/318828_a_320157]
-
benzină, lift de călătorie de 32 m, loc de ancorare din nisip); Gallineras; Gelves (cu apă potabilă, electricitate, benzia, toalete, dușuri); Huelva (cu macarale mobile, loc de stocare mărfuri, loc de pescuit, mecanici); Isla Canela; Isla Cristina; Punta Umbria; Rota Marină; Sancti Petri; Santa Maria; Sevilla (cu docuri comerciale, port de logistică, zona de ancorare pentru ambarcațiuni, port turistic, stație de tren); Sherry; Sotogrande; Tarifa (cu apă potabilă, toalete și dușuri, benzină) Aceste plaje sunt: Bolonia; Camposoto; Câșița Azul; Castillo; Central
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
bogată atât în peisaj litoral cât și montan. În Costă Verde există terenuri fertile, zone munotase, păduri și râuri curate. Gastronomia asturiana reflectă bogățiile naturale de aici prin delicatesele făcute. În această regiune se poate găsi peste proaspăt și mâncare marină, carne, fructe, legume și produse din lapte. În Asturias preparatele conțin ingrediente simple precum peste proaspăt și mariscos adus din recifele din Golful Biscaya; somon și păstrăv aduși din râuri; miel. Merită încercată “fabada” care este tocana din boabe de
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]