19,447 matches
-
a Înțelege traumele și trucajele trecutului, adesea și ale prezentului. Scriitor important, da, și astăzi, deși atât de „local”, intraductibil În partea cea mai originală a scrisului său. Cum afirma Lucian Raicu, „cât livresc, atâta experiență intim trăită”. Într-adevăr: „Simțul vieții abundente, diverse, de o materialitate fascinantă, hărțuiește fără Încetare deprinderile omului de carte, trăind printre modele și capodopere ca-n elementul său, și până la urmă fuzionează cu ele”. Un strălucit om de carte, rămas astfel În ciuda fixațiilor și mărginirilor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dar mai ales ce-i lumea”. Elevul consideră că uimirea și frica de necunoscut nasc sentimentul divinității, dar și pasiunea cunoașterii, pe care va Încerca, de altfel, de pe atunci, să le concilieze Într-o sinteză caracteristică. Realitatea o percepem prin simțuri, notează ucenicul filosof, Însă doar conștiința realizează cu adevărat percepția. Sunetul unui clopot, produs prin vibrațiile declanșate de mișcarea aerului și transmis prin extremitățile nervilor auditivi, se Înfăptuiește, cu adevărat, abia În conștiință. „Nu clopotul dă naștere la sunet, ci
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
produs prin vibrațiile declanșate de mișcarea aerului și transmis prin extremitățile nervilor auditivi, se Înfăptuiește, cu adevărat, abia În conștiință. „Nu clopotul dă naștere la sunet, ci conștiința. Conștiința a creat sunetul”, citim În teza elevului din Roman. „Cu cât simțurile sunt mai numeroase și mai fine, am avea șanse mai mari de a cuprinde realul materiei. Avem Însă mult prea puține, percepem doar fragmentar și eronat realitatea. Lumea la care accedem este foarte departe de cea reală”... afirma tânărul Blecher
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
avem, poate, aici, prima explicație a titlului cărții de mai târziu. Întâmplările cotidianului nostru se petrec În „irealitatea imediată”... termenul ar putea numi himera acestei parțialități, nu doar evaziunile fastuoase, disperatele Încercări de a depăși limitarea și fragmentul. „Avem puține simțuri față de marele număr de Însușiri ale corpului. Suntem foarte departe de a cunoaște toate aceste Însușiri. Nu putem, de exemplu, Înregistra și crea (să reținem această precizare: nu putem «crea») senzațiile de electricitate și magnetism, fiindcă nu avem organe speciale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Întâmplări În irealitatea imediată, din 1936, consfințind Înfrățirea spirituală a doi veșnic tineri clasici ai literaturii române moderne. Merită să mai Întârziem câteva clipe pe foaia caietului de teze din 1926. Elevul aspiră, desigur, la o ființă Înzestrată cu atâtea simțuri câte ar fi necesare pentru perceperea diferențiată și completă a universului materiei, dar se și Întreabă ce s-ar Întâmpla prin reducerea sau chiar anularea oricărei posibilități de sesizare senzorială. Ne-am apropia de o limită care să Însemne „dispariția
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
loială nu persecuție. O schimbare completă de optică și strategie în lupta de afirmare a elementului românesc. Era preocupat în special de pătura țărănească, unde sufletul neamului se păstrase neîntinat de toate ideile moderne, bizare și rămasă pe linia bunului simț și a omeniei țăranului român, pe care îl înțelegea prea bine provenind el însuși din același mediu. Într-un fel, evoluția tânărului Petrașcu este aceeași ca a Căpitanului și a Mișcării sale însăși, drumul parcurs, de la luptele de afirmare de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
feciorii din satul meu, care, întorși de la militărie povesteau cu așa de puțină considerație despre oamenii și procedeele din armata țării lor, că ascultându-i, mi se strângea inima și plin de amărăciune judecam că numai o totală lipsă de simț patriotic și de solidaritate națională poate permite cuiva să vorbească în așa hal despre armata poporului său. Oamenii aceștia trecuseră unii din ei prin armata austriacă și din comparațiile între ce au văzut la străini și ce văd la armata
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
țină seama de depozițiile unor personalități ale țării ca Iuliu Maniu, General Ion Antonescu, Profesor Nichifor Crainic, Profesor Mihai Manoilescu, Profesor Traian Brăileanu, Profesor Eugen Chirnoagă, Ion Frollo, General Dona, Traian Herseni și mulți alții și frizând nu numai bunul simț juridic al asistenței, formată numai din reprezentanți ai presei românești și străine, cei câțiva avocați admiși și rudele inculpatului, dar chiar bunul simț elementar al omului de rând. Pentru toată lumea era un proces absurd, care s-a terminat cu o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Profesor Eugen Chirnoagă, Ion Frollo, General Dona, Traian Herseni și mulți alții și frizând nu numai bunul simț juridic al asistenței, formată numai din reprezentanți ai presei românești și străine, cei câțiva avocați admiși și rudele inculpatului, dar chiar bunul simț elementar al omului de rând. Pentru toată lumea era un proces absurd, care s-a terminat cu o condamnare nedreaptă, din ordin, pentru incontestabilul lider al celei mai strălucite generații de luptători civici, pentru edificarea României Noi și punerea în drepturile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
În adevăr, după venirea maiorului Cătană, i-a intrat în salon Livia cu Mitu Banea, fratele ei și cu un prieten al acestuia. Se făcuse lumină în micul salon și sfânta dragoste de familie încălzea sufletele tuturor. Jandarmii, din bunul simț al țăranului român, se retrăseseră și îi lăsară singuri între ei. Livia, soția, purta o banderolă neagră de doliu pentru fratele ei, Ion Banea, împușcat la închisoarea din Râmnicul Sărat. Au stat de vorbă despre toți și despre toate, în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
doreau într-o indestructibilă credință și frăție de arme. Cu ocazia evacuării dezastruoase din Basarabia și Bucovina de nord, s-a petrecut un fapt atât de zguduitor încât ar fi dat de gândit oricărui om cu un pic de bun simț și cu ooarecare licărire de conștiință națională românească. Evreii din teritoriile evacuate au atacat pe românii, care se retrăgeau în grabă, ba chiar au recurs la acte de a tăia retragerea și a trage în unități de trupă fugărite de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
venit din senin. Ele erau urmările unui trecut politic de greșeli și crime față de neam. Evenimentele prezente se desprindeau din faptele trecutului apropiat ca un fruct copt și care nu era o prea mare surpriză pentru un om cu nițel simț politic și preocupări pentru neamul nostru. Pierderea unei părți din țară a fost pentru întreaga Legiune înțeleasă în întreaga ei însemnătate. Basarabia e pământ românesc și odată cu ea am pierdut și o ramură puternică din trunchiul neamului. Acolo unde e
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au terminat și când sorții de izbândă păreau că îl vor avea adversarii, s-a ridicat și Horia Sima. Până atunci stătuse la o parte, fără să spună nici un cuvânt. Într-o atitudine de calm desăvârșit și de mare bun simț, n-a răspuns nimănui, ci a făcut numai o expunere, explicând rostul tuturor luptelor lui, de la preluarea conducerii luptei legionare, din vara anului 1938 și până în 1940. După câteva minute sau liniștit toți. În încăpere toată lumea asculta ca într-o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sale interioare păreau atunci ancorate în abstract și teorie. Așa ni se părea nouă comparația ce-o făcea între obținerea unui grad legionar și obținerea unei distincții militare pe câmpul de luptă, ca urmare a unui moment de exaltare a simțului patriotic convertit într-o bravură. Dar încordarea maximă de voință și credință a acelor clipe rămâne, pentru cei mai mulți, după ce momentul crucial a trecut o amintire a unei culmi pe care a atins-o odată și de pe care apoi a coborât
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sinuciderii în sine, care ascunde o serie întreagă de semne de întrebare insolubile, de natură să-i zdruncine veridicitatea și planul realității probabile, construit din informații sigure, puse cap la cap într-o succesiune și o interpretare logică a bunului simț, care conduce la ideea unei asasinări sadice de o cruzime diabolică, sub semnul unei precipitări obsedante. Vom începe prin a reda mărturisirile directe în legătură cu cele întâmplate, din care se vor putea deduce convingerile martorilor, care au trăit în preajma evenimentului. începem
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
La fel noi, copii lui: Mihai și Horia, l-am iubit și respectat. La Sâmbăta trăia mama Eugenia și frații Gheorghe și Vasile. Eu personal, consider că tot ce a făcut tatăl meu a fost făcut cu responsabilitate, inteligență, bun simț, morală și îl aprob pe deplin. Nu numai că nu am nimic să-i reproșez, dar îl înțeleg pe deplin, îl aprob din toată inima și sunt mândru ca fiu și om, de toată activitatea sa, apreciez suferințele sale și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
le oferi un model de conviețuire socială în duh și trăire creștină. Ce exemplu mai elocvent de românism putem găsi altul decât în cazul celor doi întemeietori de familie legionară? Să îl privim așadar pe Nicolae Petrașcu după bunul lui simț românesc și să îl contemplăm direct pe traiectoria vieții sale așa după cum a fost, după fapte și rezultate. Comandant legionar și fost secretar general al Mișcării Legionare după Biruința Legionară de la 6 septembrie 1940, el a încetat din viață la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un zâmbet uman perceptibil din toată seriozitatea feței, îți oprește în fașă orice eventuală intenție encomiastică. Pentru că Nicolae Petrașcu era sensibil la multe, foarte multe aspecte ale vieții, ale datelor existenței, în afară de laudă, pe care o repudia instinctiv cu bunul simț de țăran român, cultivat și conștient de poziția lui în raport cu semenii săi oamenii, cu lumea și cu Dumnezeu. De altfel, un coleg al său de lot în „justiția” comunistă cu care a împărtășit și o bună perioadă de suferință în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
apariției cărții toate relațiile sale, de la furnizori de hârtie și alte materiale necesare, până la entuziasmul său reconfortant, care a fost un fel de combustibil imponderabil și inepuizabil pe toată perioada de lucru. Mircea Bulgărea, un camarad de nădejde, care, cu simțul său estetic de reporter fotografie, de mare clasă, a sugerat și realizat în mare parte coperta, într-o rezonanță perfectă cu substanța și conținutul cărții. Doru Vântu, vine cu un ajutor neașteptat, tocmai în faza finală a cărții, contribuind cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aflat Că lumea s-a sfârșit deja. 1 În țara aspră a minunilor Lift, tăcere, obezitate Liftul continua să urce infernal de încet. Poate doar aveam impresia că urca. Nu băgam mâna-n foc. Din pricina mișcării lui imperceptibile, pierdusem orice simț al direcției. Dacă oare cobora? Sau dacă nu se mișca deloc? Punând cap la cap împrejurările care mă aduseseră acolo, voiam să cred că liftul urca. Era totuși o presupunere lipsită de orice temei. Poate am urcat douăsprezece etaje și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în farfurie, hăpăind tot și ștergând cu pâine și ultimul strop de unt, smântână sau sos. Nu pot să mi-o închipui altfel. Asemenea imagini acționează asupra creierului meu precum acidul care corodează metalul. Mintea mi se întunecă și toate simțurile o iau razna. În general, nu mă deranjează femeile grase. Sunt ca norii de pe cer. În fond, plutesc și ele pe-acolo și nu mă încurcă cu nimic. Se schimbă însă povestea când e vorba de femei grase, dar tinere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
luăm invers, conștiința ta trăiește în locul care se numește „capătul lumii“. Tot ce există în lumea asta nu se mai întâlnește acolo. E o lume din care lipsesc timpul și spațiul, nimeni nu se naște și nu moare, nu există simțul valorii, dar nici egoism. Acolo, animalele au supremație asupra oamenilor. — Animalele? — Unicornii, spuse Profesorul. În orașul acela există unicorni. — Au vreo legătură cu cel pe care mi l-ați dat? — Acela e creația mea. L-am realizat grozav, nu? L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
V. Copilu-Cheatră, Gib I. Mihăescu, V. Voiculescu) și despre „gustul literar”, precum și douăzeci și cinci de poezii. În comentarii, F. are stilul, atitudinea și limbajul unui critic în plină evoluție, cu o fină percepție a poeziei și bună stăpânire a mijloacelor, cu simțul măsurii în evaluarea faptului literar. El ilustrează substanțial, chiar dacă uneori școlărește, ceea ce s-ar putea numi „direcția critică a revistei”. Exercițiul lui critic are ecou în presa vremii, între cei care l-au remarcat numărându-se Dan Petrașincu. În poezii
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
ei curat, tânăra Sanda, crescută într-un institut catolic din Franța, pare aici o rătăcită, mai ales că-i lipsește, ca dintotdeauna, afecțiunea maternă. Elena Rodan, mama austerei și sfioasei făpturi, este o mondenă, frivolitatea-i de femeie dedată plăcerii simțurilor atingând cote de cinism. Îl seduce pe Mihai Lavin, îndrăgit de Sanda încă din copilărie, și nu pare zguduită atunci când nefericitul, răvășit de capriciile și de intenția ei de a-l părăsi, se sinucide. Cu inima pustiită, fata se rupe
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
legii strămoșești. De altfel, în piesă se vorbește cam mult, ceea ce diluează efectele dramatice, pe care se mizează în exces (lamentări cu turnură livrescă, plâns în hohote ș.a.). Personajele, lipsite de consistență, au oarecare viabilitate și ceea ce înviorează textul este simțul replicii, cu o notă de umor. Chiar cronicarii care i-au negat lui F. nervul dramatic și capacitatea de a construi i-au apreciat fluența și accentul scenic al exprimării. O piesă cu teză, abordând o problemă psihologică, este Chinul
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]