177,792 matches
-
mai multe soții.” (Culegere de fapte memorabile, 10, 1). Este posibil să fi existat chiar un cult al soțului, așa cum pare a indica ritul funerar la traci? Herodot îl descria astfel: „Când unul din ei a murit, să iscă între femeile (mortului)mari neînțelegeri, iar prietenii își dau osteneala și arată o nespusă râvnă ca să afle pe care dintre neveste a iubit-o mai mult cel decedat. Femeia socotită vrednică să primească cinstirea, este lăudată de bărbați și femei, apoi e
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Herodot îl descria astfel: „Când unul din ei a murit, să iscă între femeile (mortului)mari neînțelegeri, iar prietenii își dau osteneala și arată o nespusă râvnă ca să afle pe care dintre neveste a iubit-o mai mult cel decedat. Femeia socotită vrednică să primească cinstirea, este lăudată de bărbați și femei, apoi e înjunghiată de ruda ei cea mai apropiată. Și după aceea trupul acesteia este înmormântat împreună cu cel al bărbatului ei. Celelalte femei socot o mare nenorocire aceasta, căci
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
iscă între femeile (mortului)mari neînțelegeri, iar prietenii își dau osteneala și arată o nespusă râvnă ca să afle pe care dintre neveste a iubit-o mai mult cel decedat. Femeia socotită vrednică să primească cinstirea, este lăudată de bărbați și femei, apoi e înjunghiată de ruda ei cea mai apropiată. Și după aceea trupul acesteia este înmormântat împreună cu cel al bărbatului ei. Celelalte femei socot o mare nenorocire aceasta, căci li se aduce astfel o foarte mare ocară.” (V, 5). Atât
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
iubit-o mai mult cel decedat. Femeia socotită vrednică să primească cinstirea, este lăudată de bărbați și femei, apoi e înjunghiată de ruda ei cea mai apropiată. Și după aceea trupul acesteia este înmormântat împreună cu cel al bărbatului ei. Celelalte femei socot o mare nenorocire aceasta, căci li se aduce astfel o foarte mare ocară.” (V, 5). Atât textul lui Herodot, cât și cel al lui Pomponius Mela, citat mai înainte, scot în evidență dorința femeilor de a se sacrifica pentru
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
cel al bărbatului ei. Celelalte femei socot o mare nenorocire aceasta, căci li se aduce astfel o foarte mare ocară.” (V, 5). Atât textul lui Herodot, cât și cel al lui Pomponius Mela, citat mai înainte, scot în evidență dorința femeilor de a se sacrifica pentru soț. Herodot preciza că era aleasă femeia pe care decedatul „a iubit-o mai mult”, în timp ce la Pomponius Mela prevalau „moravurile și conduita cele mai bune”. În primul caz, hotărârea era luată de „prietenii” decedatului
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
li se aduce astfel o foarte mare ocară.” (V, 5). Atât textul lui Herodot, cât și cel al lui Pomponius Mela, citat mai înainte, scot în evidență dorința femeilor de a se sacrifica pentru soț. Herodot preciza că era aleasă femeia pe care decedatul „a iubit-o mai mult”, în timp ce la Pomponius Mela prevalau „moravurile și conduita cele mai bune”. În primul caz, hotărârea era luată de „prietenii” decedatului, în celălalt femeile „dau o mare luptă în fața celor care trebuie să
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
se sacrifica pentru soț. Herodot preciza că era aleasă femeia pe care decedatul „a iubit-o mai mult”, în timp ce la Pomponius Mela prevalau „moravurile și conduita cele mai bune”. În primul caz, hotărârea era luată de „prietenii” decedatului, în celălalt femeile „dau o mare luptă în fața celor care trebuie să hotărască”, probabil un juriu din care nu știmi cine și câți făceau parte. Am amintit mai sus relatările lui Strabon despre tracii care „își duceau viața fără să aibă legături cu
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
dau o mare luptă în fața celor care trebuie să hotărască”, probabil un juriu din care nu știmi cine și câți făceau parte. Am amintit mai sus relatările lui Strabon despre tracii care „își duceau viața fără să aibă legături cu femei”, motiv pentru care erau „onorați și socotiți sacri”. Comentându-l pe Poseidonios și citând referirile lui Menandru la poligamia tracilor, Strabon conchide: „Nu este lucru firesc - prin urmare - ca oamenii ce socot nefericită viața fără multe femei să creadă în
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
aibă legături cu femei”, motiv pentru care erau „onorați și socotiți sacri”. Comentându-l pe Poseidonios și citând referirile lui Menandru la poligamia tracilor, Strabon conchide: „Nu este lucru firesc - prin urmare - ca oamenii ce socot nefericită viața fără multe femei să creadă în același timp că ar fi un om destoinic și drept acela căruia îi lipsesc femeile. Socotindu-i theosebeis (adoratori ai zeilor)și kapnobatai (călători prin fum)pe cei fără femei, geții s-ar ridica împotriva părerii obștești
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
referirile lui Menandru la poligamia tracilor, Strabon conchide: „Nu este lucru firesc - prin urmare - ca oamenii ce socot nefericită viața fără multe femei să creadă în același timp că ar fi un om destoinic și drept acela căruia îi lipsesc femeile. Socotindu-i theosebeis (adoratori ai zeilor)și kapnobatai (călători prin fum)pe cei fără femei, geții s-ar ridica împotriva părerii obștești” (VII, 3, 4). Ce statut avea femeia? De la Herodot aflăm că tracii nu puneau preț pe virginitate: „...pe
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
oamenii ce socot nefericită viața fără multe femei să creadă în același timp că ar fi un om destoinic și drept acela căruia îi lipsesc femeile. Socotindu-i theosebeis (adoratori ai zeilor)și kapnobatai (călători prin fum)pe cei fără femei, geții s-ar ridica împotriva părerii obștești” (VII, 3, 4). Ce statut avea femeia? De la Herodot aflăm că tracii nu puneau preț pe virginitate: „...pe fete nu le păzesc, ci le dau voie să aibă legături trupești cu bărbații care
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
ar fi un om destoinic și drept acela căruia îi lipsesc femeile. Socotindu-i theosebeis (adoratori ai zeilor)și kapnobatai (călători prin fum)pe cei fără femei, geții s-ar ridica împotriva părerii obștești” (VII, 3, 4). Ce statut avea femeia? De la Herodot aflăm că tracii nu puneau preț pe virginitate: „...pe fete nu le păzesc, ci le dau voie să aibă legături trupești cu bărbații care le plac.”, dar după căsătorie „... își păzesc însă nevestele cu strășnicie” (V, 6). Să
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
nevestele cu strășnicie” (V, 6). Să-l recitim și pe Heraclid din Pont: „Ei le folosesc ca pe niște slujnice... și se împreunează cu fiecare din timp în timp; dar (nevestele) spală și rufe și îi slujesc... La moartea bărbatului, femeile sunt moștenite, întocmai ca și celelalte lucruri” (apud, Zoe Petre, loc.cit.). În același secol IV î.Hr., Platon scria că tracii „... pun femeile să lucreze pământul, să pască vacile și oile și să slujească fără a se deosebi întru nimic
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
cu fiecare din timp în timp; dar (nevestele) spală și rufe și îi slujesc... La moartea bărbatului, femeile sunt moștenite, întocmai ca și celelalte lucruri” (apud, Zoe Petre, loc.cit.). În același secol IV î.Hr., Platon scria că tracii „... pun femeile să lucreze pământul, să pască vacile și oile și să slujească fără a se deosebi întru nimic de sclavi” (Legile, VII, 805). Cunoscător direct al realităților de la țărmul Mării Negre, Ovidiu (sec. I î.Hr.-I d.Hr) scria despre femeile geților
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
pun femeile să lucreze pământul, să pască vacile și oile și să slujească fără a se deosebi întru nimic de sclavi” (Legile, VII, 805). Cunoscător direct al realităților de la țărmul Mării Negre, Ovidiu (sec. I î.Hr.-I d.Hr) scria despre femeile geților: „... ele știu să rabde de foame și de sete” (Pontica, I, 2, 87), sau că „... pisează darurile (zeiței) Ceres și pe vârful capului duc ulcioare grele de apă” (Pontica, II, 8, 10-12). Povestind despre obiceiurile celților, sciților și tracilor
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
să rabde de foame și de sete” (Pontica, I, 2, 87), sau că „... pisează darurile (zeiței) Ceres și pe vârful capului duc ulcioare grele de apă” (Pontica, II, 8, 10-12). Povestind despre obiceiurile celților, sciților și tracilor, Strabon scria că „...femeile muncesc și ele la câmp și de îndată ce au născut, îi slujesc pe bărbați, punându-i să stea culcați în locul lor. Adesea ele nasc la muncile câmpului. Spală copilul șezând pe vine lângă apa vreunui râu, și-l înfașă.” (III, 4
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
născut, îi slujesc pe bărbați, punându-i să stea culcați în locul lor. Adesea ele nasc la muncile câmpului. Spală copilul șezând pe vine lângă apa vreunui râu, și-l înfașă.” (III, 4, 17). Tot Strabon descrie o calitate deosebită a femeilor: „De bună seamă, întotdeauna s-a pus pe seama femeilor îndemnurile în cele ale cucerniciei, căci ele împing pe bărbați la o prea mare slăvire a zeilor, la serbări în cinstea lor și la alte acte de adorație... iată ce mai
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
culcați în locul lor. Adesea ele nasc la muncile câmpului. Spală copilul șezând pe vine lângă apa vreunui râu, și-l înfașă.” (III, 4, 17). Tot Strabon descrie o calitate deosebită a femeilor: „De bună seamă, întotdeauna s-a pus pe seama femeilor îndemnurile în cele ale cucerniciei, căci ele împing pe bărbați la o prea mare slăvire a zeilor, la serbări în cinstea lor și la alte acte de adorație... iată ce mai spune același poet (Menandru) aducând pe scenă un soț
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
împing pe bărbați la o prea mare slăvire a zeilor, la serbări în cinstea lor și la alte acte de adorație... iată ce mai spune același poet (Menandru) aducând pe scenă un soț supărat de cheltuielile pe care le fac femeile pe jertfe. Cuvintele (soțului)sunt: «Ne prăpădesc zeii, nu altceva, mai ales pe noi, cei căsătoriți: căci mereu e nevoie să se facă o serbare»” (VII, 3, 4). Și Horațiu (sec. I, î.Hr.) scoate în evidență virtuțile soțiilor dacilor în contrast cu
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Ne prăpădesc zeii, nu altceva, mai ales pe noi, cei căsătoriți: căci mereu e nevoie să se facă o serbare»” (VII, 3, 4). Și Horațiu (sec. I, î.Hr.) scoate în evidență virtuțile soțiilor dacilor în contrast cu cele ale soțiilor romanilor: „Acolo femeia nu se face vinovată față de copiii vitregi, ci poartă de grijă celor lipsiți de mamă, iar soția cu zestre nu ajunge stăpâna bărbatului și nici nu se încrede într-un amant chipeș. Zestrea cea mai de seamă este cinstea părinților
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
face vinovată față de copiii vitregi, ci poartă de grijă celor lipsiți de mamă, iar soția cu zestre nu ajunge stăpâna bărbatului și nici nu se încrede într-un amant chipeș. Zestrea cea mai de seamă este cinstea părinților și virtutea femeii pentru care legământul căsătoriei române trainic: ea se teme de alt bărbat. Păcatul este un sacrilegiu pe care îl plătește cu moartea.” (Ode, I, 211). În mentalitatea vremii, dominată de normele de viață ale societății patriarhale, superioritatea bărbatului, proprietar al
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
bărbat. Păcatul este un sacrilegiu pe care îl plătește cu moartea.” (Ode, I, 211). În mentalitatea vremii, dominată de normele de viață ale societății patriarhale, superioritatea bărbatului, proprietar al nevestelor și copiilor, se manifesta printr-o discriminare care făcea din femeie o marfă destinată vânzării-cumpărării, un lucru care putea fi moștenit și o slujnică care avea rolul se efectueze „servicii” pe care bărbații erau obligați să le îndeplinească doar când erau pedepsiți. Trogus Pompeius (sec. I) ne informează că dacii „...în
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
au fost siliți din porunca regelui, ca atunci când voiau să doarmă, să pună capul în locul picioarelor și să facă soțiilor lor serviciile pe care mai înainte acestea obișnuiau să le facă lor” (Istoria lui Filip, XXXII, 3, 16). Evoluția statutului femeii la traco-geto-daci nu ne este cunoscută. Știm, însă, că în familia regală a lui Decebal femeia se bucura de respect și protecție. Sunt istorici care consideră că scena XXX de pe Columna lui Traian trebuie pusă în legătură cu prizonieratul surorii lui Decebal
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
și să facă soțiilor lor serviciile pe care mai înainte acestea obișnuiau să le facă lor” (Istoria lui Filip, XXXII, 3, 16). Evoluția statutului femeii la traco-geto-daci nu ne este cunoscută. Știm, însă, că în familia regală a lui Decebal femeia se bucura de respect și protecție. Sunt istorici care consideră că scena XXX de pe Columna lui Traian trebuie pusă în legătură cu prizonieratul surorii lui Decebal (R. Vulpe,Columna lui Traian, monument al etnogenezei etnice, București, 1988, p. 67-71). Dio Cassius (sec
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
grea din 102, un rol major să-l fi jucat încercarea lui Decebal de a-și elibera sora, îndeplinindu-și, astfel, o îndatorire de onoare față de un membru de vază al familiei sale. Strania scenă XLV de pe Columnă, în care femei dace torturează prizonieri romani, ar putea fi o dovadă că, în caz de mare pericol, femeile își ajutau bărbații în încercarea de a-și salva libertatea (R. Vulpe, op. cit., p. 102-103). Condiția de văduvă nu era de durată. Femeia avea
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]