17,681 matches
-
al cheltuielilor pe cerințele trupului, treptat, uitând de rigorile prescrise de Iahve, Dumnezeul unic, spiritual și neiertător. Imitarea fără discernământ îmbolnăvește sufletul și trupul, alimentează egoismul, discordia, pofta de îmbogățire. în adevăr, unii evrei ajung bogați, uită pe semenii săraci, alergă după relații mari în cetățile grecești ca Alexandria Egiptului, care pretindea drept de stăpânire a Iudeei petrecărețe. Aceasta cade însă în mâna sirienilor. Intrându-le în obișnuință dispersia, diferitele grupuri de evrei se extind în orașe pline de cultură și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
israeliților și a fost ovaționată. Iudith și-a salvat poporul datorită puterii ei de seducție, de simulare, și-a riscat viața pentru binele cetății. Gestul ei a fost apreciat, victoria fiind datorată puterii lui Dumnezeu: Și toate femeile din Israel alergau s-o vadă și o binecuvântau, iar în cinstea ei s-au prins în horă. Și ea a luat ramuri în mână și le-a dat femeilor care o însoțeau. Și s-a încununat cu ramuri de măslin, atât ea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spuneți ucenicilor Lui că S-a sculat din morți și iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veți vedea. Iată, v-am spus vouă". Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică și cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. (28: 5-8). Când femeile au venit la mormânt cu miresme, îngerii le-au spus că Iisus nu mai este printre morți, El este viu, veste pe care au dus-o celor unsprezece ucenici. Iar ele erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care suferea cu exerciții dure. Și-a construit un atelier subteran unde își exersa vocea, și-a ras jumătate de cap pentru a nu fi tentat să iasă în public, ținea pietre în gură în timp ce vorbea și recita versuri în timp ce alerga pe malul mării, exersa ore în șir în fața oglinzii. Un timp a fost nevoit să suporte cu stoicism râsetele ascultătorilor cauzate de vorbirea lui deficitară. Vindecat prin propria voință de defectele de vorbire, omul politic și oratorul atenian a combătut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu mai multe femei. La curtea Vaticanului, se spune că aveau loc adevărate orgii. Era, spre exemplu, foarte gustat jocul erotic al sfeșnicelor. Erau dispuse în cerc sfeșnicele aprinse. Invitații, bărbații, amatori de senzații tari, aruncau castanele iar invitatele, prostituate, alergau, în râsetele celor din jur, să scoată castanele din preajma sfeșnicelor aprinse. Una dintre amantele stabile și de durată ale cardinalului Rodrigo, ulterior papa Alexandru al VI-lea, a fost Vanozza de Cattanei pe care a cunoscut-o când aceasta avea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
simțise atras de tânăra doamnă Bovary, senzuală și romantică, și-a creat o altă iluzie de fericire. Se bucurase că o secvență a visului ei de fericire s-a împlinit, își repeta cu exaltare: Am un amant, am un amant. Alerga la el ca o curtezană, dornică să-l iubească, să se piardă în brațele lui. Câteva clipe a fost fericită, simțindu-se în postura curtezanei, doar avea modele în lecturile ei, dar este nevoită să se întoarcă la realitatea umană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Oaie și ai săi, Patru condamnați la moarte, Tereza, Prânzul de duminică, Vânzarea de frate, Martiriul Sfântului Sebastian, Miresele. Piese de teatru: Să nu-ți faci prăvălie cu scară, Sfântul. Volume de reportaje: Cât în șapte zile, Cu o torță alergând în fața napții. Romane: Balonul e rotund, Unsprezece, 1956, Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964, Principele, 1969, Incognito (4 volume), 1975, 1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981. Scenarii de film: Haiducii, Răzbunarea haiducilor, Răpirea fecioarelor, Haiducii lui Șaptecai, Zestrea Domniței Ralu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cea mare39; și deci, punând un Monolog în gura acestui Personaj, ar face un lucru ridicol (...). Ca un Amant să afle că Ibovnica lui se află în mare pericol, iar el să se amuze singur certându-se cu Destinul, în loc să alerge în ajutorul ei, nu i s-ar putea ierta la reprezentație, nu mai mult decât în realitate." Cazul monologului personajului care vorbește alături de un altul a cărui prezență o ignoră, și mai nerealist, nu este de acceptat după părerea lui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se află în orașul Atena sau în însemnatul Cairo, dacă vreți; este imposibil ca imaginația să nu se răcească și ca o mutare bruscă de scenă să nu o surprindă și să nu o dezguste la extrem, dacă trebuie să alerge mereu după obiectul său din provincie în provincie și aproape într-o clipită să treacă munții și să traverseze mările cu el odată." Chapelain atrage atenția asupra verosimilului care ar consta în reprezentarea într-un interval de timp de trei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Oreste, care fugise din calea lor, pe când ele ațipiseră; de cealaltă, era văzut vinovatul, cu fruntea încinsă de o legătură, sărutând picioarele statuii Minervei și implorându-i ajutorul. Aici, Oreste își adresează jelania zeiței; acolo, se agită Furiile; merg, vin, aleargă. În sfârșit una dintre ele exclamă: "Iată urma de sânge pe care paricidul a lăsat-o cu pașii săi... Îl simt, îl simt..." Ea merge. Surorile-i nemiloase o urmează: ele trec, din locul unde erau, în adăpostul lui Oreste
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
admirabil prin aceea că oferă un fiu nemaiascultându-și dragostea de îndată ce este vorba de iubirea față de un părinte. Corneille nu vântură chestiunea duelului pe care nimic nu-l poate autoriza, ci îl zugrăvește ca un mare maestru pe fiul acesta alergând spre răzbunare; iar tandrețea filială ne face să uităm în acest moment faptul că va fi și el imfluențat de falsa onoare a națiunii sale." (cap. 8, "Despre Dramă") Dându-i Cezarului ceea ce este al Cezarului, el laudă și Prefața
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mică deschizătură în gărduțul de lut, în care apa se grăbește să pătrundă și s-o lărgească, și, cât ai clipi, o pânză de apă se furișează și se întinde repede în îngrăditura câmpului cu grâu. Acum, puțin speriat, Aparul aleargă la covergă să ia un braț de tulpini de cânepă, pentru a le pregăti la îndemînă, alături de tăietura din îngrăditură, ca s-o poată închide, atunci când tot câmpul își va fi primit porția lui de apă. "Cît o ploaie bună
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
strânsă ca într-un ambalaj în pelicula sa superficiala. Așadar, suprafața apei este întotdeauna acoperită cu o peliculă foarte subțire alcătuită din molecule. Pentru a o rupe este necesară aplicarea de forță și încă una destul de mare. Pe această peliculă aleargă insectele de apă, se agață larvele de țânțari și se târăsc melcii cu cochiliile lor masive. Fizicienii au calculat ce halteră ar trebui atârnată de o coloană de apa de 3cm pentru a o rupe. Ar trebui o halteră uriașa
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de unde și-a primit și numele. Alt lucru care atrage atentia ar fi acela ca acest animal are o statura destul de verticala. Gura este foarte mica si se misca foarte incet. Atunci cand se hranesc, calutii de mare nu obisnuiesc sa ''alerge'' dupa hrana, cum fac pestii. Ei isi folosesc coada lunga pentru a apuca plantele care sunt in adancuri si apoi le manca. Acesta este unul din motive pentru care nu e bine sa alaturi calul de mare si pestii intr-
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
civilizație, „să cunoască principiile fundamentale ale existenței”, după ce a Învățat „nu numai motivele pentru care să trăiască bucuros, ci și cele pentru care să moară cu o speranță mai bună” (Cicero, De legibus, II, 14, 36). La fel, În Samotracie aleargă În număr mare soldați și negustori, În special romani și italici, ca să obțină din celebrarea riturilor secrete ale misterioaselor zeități cabirice, conturate În această perioadă ca ocrotitoare ale navigației, garanții și protecție Împotriva multiplelor riscuri ale unei existențe În mare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Alexandru, 3-4) care constituie cu siguranță o componentă ce nu poate fi neglijată a extraordinarei capacități de atracție și influență exercitate de personaj nu numai asupra mulțimilor ignorante și credule ale nativei Paflagonia și din Întreaga Asie Mică, mulțimi ce alergau la oracolul său, dar și asupra mediilor Înaltei aristocrații senatoriale romane. Într-adevăr, de el s-a legat, prin dublu raport religios și familial, dându-i fiica În căsătorie, senatorul Publius Mummius Sisenna Rutilianus, al cărui cursus honorum care l-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
noapte În parte, zeul Lună este modelul eroului”; Haudry, 1987, p. 290). Este dificil de precizat care este valoarea acestei explicații; oricum, faptul că Mënes(i)s a fost o zeitate legată de război reiese clar din cântecele populare („Unde alergi Mënesis, cu măciuca ta de stele? Merg la război, fug la război, ca să-i ajut pe tineri.”). Și Perk¿nasxe "Perku>nas", al cărui nume, după cum am văzut, este derivat de la stejar, are În mod clar conotații războinice. El era
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
primii ani de domnie a noii regine, englezii au trăit o blândă vară indiană a satisfacției și bunăstării. Primul cuceritor al Everestului a fost un englez (1953) - condus cum se cuvine de un ghid colonial - și tot un englez a alergat pentru prima dată distanța de o milă În mai puțin de patru minute (În 1954). Mai mult, așa cum li se amintea frecvent, britanicii erau cei care realizaseră fisiunea atomului, inventaseră radarul, descoperiseră penicilina, proiectaseră motorul cu reacție și multe altele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ora 6,30 după care s-a dat citire următorului comunicat: 1. Legiunea afirmă că mai presus de interesele personale stă Patria cu toate nevoile ei. 2. În slujba acestei Patrii încălcate de străini, toți copiii pământului românesc trebuie să alerge cu sufletul și cu brațul lor. 3. Legiunea se îndreaptă către tot cel ce se simte soldat, chemându-l sub drapelul ei întru apărarea pământului strămoșesc. 4. România a românilor. Pentru jidani, Palestina. Dreptate românului și moarte trădătorului. Trăiască în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Toamna a domolit razele soarelui. Ea a desenat apoi pe cer nori cenușii și apăsători. Frunzele aleargă îngrozite, alungate de suflarea năprasnică și înghețată a vântului. Pomii încă mai sunt înveșmântați cu haine galbene și ruginii. Numai unele fructe au rămas pe pomii înverșunați, acestea fiind merele și nucile care, în curând, vor fugi de prin așternutul
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
texte, et cela vient ajouter une difficulté à toutes leș autres. " 206 L'interprétation est valable aussi pour la traduction vers le roumain : même și l'image transmise par le proverbe français existe en tânt que țel en roumain (" a alerga după doi iepuri " = " courir deux lièvres à la fois "), le traducteur peut déverbaliser et trouver ensuite une autre " image " qui transmette le même sens (par exemple, " a sta între două luntri ".) 207 D'après Marcel Pagnol, Le temps des secrets
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ursitei apare și în sculptura lui Teodor Burcă. Câteva dintre sculpturile sale sunt reproduse în Adevărul literar și artistic din februarie 1921.247 În pagina trei avem reproduse două lucrări, Ursita și Prăbușirea. În Ursita, o femeie și un copil alergând sunt topiți în masa aceluiași val. Sculptorul organizează o mizanscenă dramatică, a cărei intensitate decurge și din fluidizarea maselor, dar mai ales din sugestia unei maternități vulnerabile, a unui destin dizolvând ființa umană indiferent de vârstă și de raporturile care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
forța lor de sugestie făcând inutilă descripția. "Mă atrăgeau mai mult calcanele caselor bătrâne, pentru că în zidul vechi și sgronțuros, în crăpături, ca și în părțile lui netede, vedeam desenându-se figuri în gesturi de rugăciune, cavaleri medievali în zale, alergând pe cai repezi, oameni disperați ridicând mâinile spre cer; vedeam valuri, flăcări și o serie de motive curioase și fără legătură între ele, dar foarte sugestive"453. Pictorița descoperă o sală plină cu bronzuri, descoperire esențială care lasă o puternică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Încep a luci stele rând una câte una Și focuri În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și Lică Îl jefuiseră pe arendaș. Spre miezul nopții, Pintea a găsit trupul neînsuflețit al unei femei tinere, Îmbracată În negru și și mâinile legate cu un bici. Lae s-a speriat că fusese lăsat singur lângă copilul mort. A alergat Într-un suflet la han și le-a spus jandarmilor ce a văzut. Aceștia au plecat repede În ajutorul lui Pintea. Acolo s-au tras focuri de armă și un jandarm, Hanțl, a fost Împușcat În umăr, avea și un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]