19,017 matches
-
insistă ca acest centru să ia forma juridică a unui EPIC (Établissement public à carac-tère industriel et commercial) (Instituție publică cu caracter industrial și comercial), și nu EPA (Établissement public administratif) (Insituție publică administrativă), pentru a beneficia de o oarecare autonomie, în special financiară. Statutul de EPIC permitea în același timp realizarea unei acțiuni de serviciu public, justificată de o finanțare publică, și dezvoltarea unei acțiuni în lumea competitivă a pieței noilor tehnologii. Un document produs de delegație rezu-ma în aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
GSC se organizase în trei departamente: 1. un laborator de cercetare, LDR Laborator de dinamica rețelelor, axat pe cercetări asupra formalizării și stimulării sistemelor complexe; 2. un Centru de cercetare în științe sociale, CREA (Centre de recherche en épistemologie et autonomie (Centru de cercetare în epistemologie și autonomie); 3. un grup de reflecții interdisciplinare, GRI. LDR a constituit un laborator de cercetare foarte dinamic, axat pe modelizarea matematică a sistemelor psihochimice și biologice. Se afla în contact cu centrul de la Palo
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un laborator de cercetare, LDR Laborator de dinamica rețelelor, axat pe cercetări asupra formalizării și stimulării sistemelor complexe; 2. un Centru de cercetare în științe sociale, CREA (Centre de recherche en épistemologie et autonomie (Centru de cercetare în epistemologie și autonomie); 3. un grup de reflecții interdisciplinare, GRI. LDR a constituit un laborator de cercetare foarte dinamic, axat pe modelizarea matematică a sistemelor psihochimice și biologice. Se afla în contact cu centrul de la Palo Alto din Statele Unite și cercetările sale se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
își continua cercetările despre fundamentele economiei și des-pre raporturile acesteia cu filosofia morală și politică; despre structura formală a modelelor de "criză" (echilibre cu prețuri fixe, curentul anticipărilor raționale, relectura lui Keynes de către neoclasici); despre emergența categoriei de raritate; despre autonomia socialului. André Boyer coordo-na o reflecție despre supozițiile epistemologice, precum principiul de raționalitate și de individualism metodologic. Membrii CREA au înmulțit de asemenea numărul traducerilor din autorii americani: Pascal Engel i-a introdus și tradus în Franța pe Donald Davidson
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
între cercetători științifici, scriitori, economiști, sociologi, filosofi. Se prezen-ta, de fapt, ca o prelungire și amplificare a activităților Grupului celor Zece. În 1982, au fost organizate întîlniri legate de trei teme: impactul noilor tehnologii, problematica evoluției biologice și conceptele de autonomie și complexitate. Jacques Piette, Yves Stourdzé, René Passet, François de Lavergne au participat la dezbaterea pe prima temă. Jean-Pierre Changeux, Albert Jacquard, André Bourguignon au vorbit despre cunoștințe ce priveau evoluția biologică, în vreme ce a treia temă îi reunea, printre alții
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Adler, André Burguignon, Cornelius Castoriadis, Bernard d'Espagnat, Jean-Marie Domenach, Jean-Pierre Dupuy, François Gros, Jean-Marc Lévy-Leblond, Edmond Maire, Basarab Nicolescu, Armand Petitjean, Ilya Prigogine, Isabelle Stengers și mulți alții scriau articole în acest Buletin. Bioetică și mutație socială, autoorganizare, teoria autonomiei, împărțirea bogățiilor și a activităților, concepția sistemică, semantica generală, criza psihiatriei, conceptul de sistem politic, riscurile tehnologice sînt tot atîtea subiecte tratate în Buletinul Știință/Cultură, care se dorea a fi "un spațiu de informație critică despre multiplele interacțiuni dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
se angajează în programe care cer investiții excepționale (ca, de exemplu, actualul program finanțat de japonezi privind "creierele electronice"). Dacă, în ceea ce-l privește, Jacques Robin nu vede știința ca pe un instrument al Statului, nu crede totuși nici în autonomia științifică. El dorește stabilirea contactelor între cercetători, in-dustriași și politicieni, cunoaștere și acțiune aflîndu-se pentru el la același nivel. Prețul ce tre-buie plătit: organizarea, planificarea, programarea, controlul sînt concepute ca orientări pozitiviste. Dacă, după anumiți cercetători, știința văzută ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1997) Este vorba, acolo, de a circumscrie niște particularități ale vorbirii din Vaud sau din Valois, de pildă, în mijlocul schemelor culturale și sociale și al unei structurări a realului care ține de micuțul spațiu helvetic, el însuși parcurs de fisurile autonomiei comunitare. O punere în abis francofonă a unei complexități tulburătoare, pe care doar Belgia walonă o mai cunoaște, fără a atinge însă asemenea culmi dramatice. Modulațiile și necesitatea afirmării unei identități într-un context pluricultural par să împingă la paroxism
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
subiectivității, în care subiectul, traumatizat de propria-i prezență, de propriu-i trecut, se "dezbracă" de sine pentru a se oferi celuilalt, un subiect puternic prin neașezare, prin ființarea pe cale, fără răgaz, prin riscul asumat de a-și pierde orice autonomie sau certitudine, evoluînd pe frontiera dintre sine și anonimat. Ne aflăm în fața unei gîndiri extrem de subtile și armonice, greu de urmărit în meandrele multiplu determinate de considerente istorice, psihologice, ontologice etc. Raluca Bădoi se pliază întru totul pe tematica și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu cel al lui Camus, Sartre, sau Malraux, acești "salonarzi" ai gîndirii, atît de îndepărtați de pătimirile esențiale ale lui Fondane. Existențialismul francez e teoretic, nicicînd capabil de a se detașa în întregime de supremația, sau cel puțin de o autonomie a rațiunii, căci Ființa (în diferitele sale accepțiuni) trebuie să se împace cu finitudinea sa și cu necesitatea lumii, în vreme ce vocea lui Fondane striga dreptul ființei la infinitatea posibilului. Evreu, român, francez, șestovian, cititor asiduu al Bibliei, obsedat de contradicția
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
analizate mai sus, sunt câteva dintre caracteristicile principale ale echipei sportive, din îmbinarea cărora rezultă încă alte câteva caracteristici secundare importante în cercetarea echipei sportive. Din îmbinarea capacității de autoorganizare cu distribuția spațială a jucătorilor în cadrul echipei rezultă următoarele caracteristici: - autonomia echipei, care reflectă gradul în care o echipă funcționează independent de altă echipă; - controlul, tendința echipei de a controla, regla conduita membrilor săi; - stratificarea, dezvoltarea unei ierarhii a statutelor în cadrul echipei; - permeabilitatea, măsura în care echipa admite sau nu cooptarea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de un interes tehnic sau de o acțiune instrumentală. Științele istorico-hermenentice, sunt puse în mișcare de un interes practic, al comunicării și înțelegerii interumane sau acțiunii comunicative; științele sociale, critice sunt și ele conduse de un interes: interesul pentru emancipare, autonomie și independență, numit de Habermas și autoreflecție. (cf. P. Ricoeur, 1999:333-336). Prin urmare, chiar disciplinele însărcinate cu critica formelor ideologice sunt într-o anumită măsură contaminate ideologic, fiind animate de un interes (chiar dezideologizant). Aceasta ne duce cu gândul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dispune de ea. Nu rezultă de aici că aceste personaje vor avea același discurs: limba apare astfel ca o bază comună a proceselor discursive diferențiate...limba este <<indiferentă>> în fața împărțirii claselor și a luptei dintre ele: sistemul lingvistic are o autonomie relativă. Clasele nu rămân <<indiferente>> în fața limbii: ele o folosesc în câmpul luptei politice; orice proces discursiv se înscrie într-un raport ideologic de clasă. [...]. Cuvintele, expresiile, propozițiile își schimbă sensul în funcție de pozițiile deținute de cei care le întrebuințează; ele
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
propună să o păstreze. Am spus în cunoștință de cauză "necesitate"... Se va arăta [...] că balanța internațională a puterii este doar o manifestare particulară a unui principiu social general, căruia toate societățile alcătuite din mai multe unități autonome îi datorează autonomia părților lor componente." Criticii nu precizează exact în ce sens această balanță a puterii este într-adevăr "necesară". Lăsînd deoparte derutanta afirmație că "orice configurație a distribuției puterii" este necesară, Morgenthau susține că el folosește termenul în sensul de echilibru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
organizațional) poate avea forme variate. Pe de o parte, modelul II poate reliefa motivele dificultăților pe care le întîmpină liderii, atunci cînd încearcă să forțeze organizațiile să funcționeze împotriva rutinelor și scopurilor lor prestabilite. Pe de altă parte, liderii au autonomie în acțiune atîta timp cît ei au un cuvînt de spus în legătură cu care organizații pot intra în joc și cu ce proceduri operaționale. Cuba: a treia interpretare De vreme ce pînă în momentul apariției studiului nu era diponibilă nici o informație despre lupta
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în cadrul OCDE. Cu alte cuvinte, pus în fața alegerii între a menține un sistem fix de schimb al aurului, dar a accepta o anumită disciplină a politicilor sale monetare, sau a lăsa dolarul liber și a-și păstra o mai mare autonomie monetară (cel puțin așa se credea la acea vreme), guvernul american a ales, dînd dovadă de consecvență, a doua variantă. Practicarea ratelor de schimb flotante a devenit treptat strategia preferată a SUA. Dat fiind acest fapt, rezultatul multor negocieri de la
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care întîrzie toate procesele de diferențiere socială și diminuează mărimea piețelor lor interne" (Laclau 1979: 37). De aceea el descrie relațiile de putere în cadrul sferei de schimb (monopolul) și în cadrul sistemului politic (coerciția extra-economică). La fel, Bill Waren (1980) reinstituie autonomia politicii, respingînd determinismul economic care apare în unele scrieri despre dependență. În viziunea lui, identificarea (leninistă) a imperialismului cu extinderea pieței mondiale duce la confuzia între efectele negative ale creșterii capitalului, care ar trebui văzută ca un fenomen economic, și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
altora înseamnă a ignora faptul că structurarea socială a agendelor poate favoriza sistematic doar unele dintre părți" (Caporaso 1978: 33). De aici rezultă un concept de dependență foarte apropiat de cel al lui Cardoso. "Dependența se concentrează asupra lipsei de autonomie a actorului [...] Autonomia actorului este limitată de fragmentarea internă și de faptul că el apelează la mijloace externe pentru a-și finaliza acțiunile economice de bază" (Caporaso 1978: 18, 23). Caporaso definește puterea structurală după cum urmează: "Acest tip de putere
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ignora faptul că structurarea socială a agendelor poate favoriza sistematic doar unele dintre părți" (Caporaso 1978: 33). De aici rezultă un concept de dependență foarte apropiat de cel al lui Cardoso. "Dependența se concentrează asupra lipsei de autonomie a actorului [...] Autonomia actorului este limitată de fragmentarea internă și de faptul că el apelează la mijloace externe pentru a-și finaliza acțiunile economice de bază" (Caporaso 1978: 18, 23). Caporaso definește puterea structurală după cum urmează: "Acest tip de putere este o putere
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
exogenă. Gilpin consideră domeniul economiei ca fiind nesatisfăcător, deoarece el nu cuprinde analiza puterii în modelele sale explicative. Pe de altă parte, el spune că știința politică greșește cînd tratează economia ca exogenă, sau uneori dependentă, față de fundalul politic: lipsește autonomia forțelor de piață. Cu toate acestea, a modifica definiția ce pune accent pe organizarea tendințelor spre putere și avuție, mai degrabă decît pe obiectivul acestei activități (Gilpin 1987: 11), așa cum face Gilpin, înseamnă a recădea în ruptura conceptuală și disciplinară
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
alte noțiuni prost concepute ale bunăstării economice. De asemenea, însuși volumul lichidităților disponibile pentru speculații și posibilitatea transferului de informații și, astfel, de sume exorbitante de bani, în cîteva secunde, dintr-o parte în alta a globului, au făcut din autonomia guvernelor și a băncilor centrale aproape o iluzie. Datorită schimbărilor intervenite în furnizarea finanțelor, în sistemele de comunicație și în dezvoltarea tehnologiei, producția a fost și ea globalizată. Pe la mijlocul anilor '80, producția obținută de actorii economici internaționali a fost, pentru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de cruda dominație turcească, chiar în vremea când Bizanțul încetase de a mai avea o existență politică și era numai un simbol al credinței și al spiritului” și că „experiența de cultură a trecutului a condus poporul român la conștiința autonomiei sale intelectuale și a infecundității contactului său cu spiritul slav”. Reluând ideile dintr-o conferință susținută în 1948 la Asociația „Mihai Eminescu”, Mircea Eliade afirmă în Două tradiții spirituale românești că „momentul istoric actual [...] care pregătește atâtea noi forme de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
politic și publicist, S. se dovedește un temperament combativ, chiar pătimaș, preocupat de binele obștesc. A militat cu multă ardoare, în versuri sau în articole de presă (în „Reforma”, „Steaua Dunării”, „Dâmbovița”, „Românul” ș.a.), pentru cauza Unirii, pentru suveranitate și autonomie, clamând împotriva despotismului sau denunțând lipsa de patriotism, nu numai a adversarilor politici. Socotind că e un „timp de conștiință”, lansează energice apeluri către compatrioți, somându-i să își facă datoria către țară. În versuri răspicate, pe un ton patetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
putea fi descris ca model "șef-agent" în care statul, "șeful", coopta autoritățile subnaționale pentru a acționa ca agenți ai acestuia în distribuirea serviciilor sociale. Autoritățile locale din marea majoritate a statelor bunăstării sociale, indiferent de tipul acestora, și-au găsit autonomia redusă drastic deoarece erau reglementate de statul central. Acest lucru este valabil chiar și în țările scandinave unde, chiar dacă guvernele locale ocupau o poziție importantă în acordarea serviciilor sociale, guvernele și parlamentele naționale au fost cele care au stabilit parametrii
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
au fost cele care au stabilit parametrii activităților autorităților locale ale căror intenție de a devia de la aceste reglementări venite de la centru, era destul de redusă.24 În Marea Britanie, chiar dacă autoritățile locale și-au rezervat dreptul la un anumit grad de autonomie, tendința era spre politicile definite național pe care guvernul național le-a implementat cu scopul de a oferi nivele similare de servicii de-a lungul întregului teritoriu. Chiar și în statele federale precum Germania și Austria, rolul acelor Länder a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]