19,488 matches
-
Funcțional; Libertate și Pace în Lume; Dreptul la Viață și la un Mediu Curat, — și tradus în 4 limbi (ucraineană, rusă, găgăuza și bulgară). În funcția de Președinte a PPCD a fost ales Iurie Roșca. La 29 octombrie 2000, în incinta Teatrului Național «Mihai Eminescu» a avut loc Conferință Națională a Profesorilor Creștin-Democrați, cu genericul «Educația — prioritate națională». Delegații conferinței au decis crearea Organizației Profesorilor Creștin-Democrați (OPCD) că structura autonomă în cadrul PPCD. În funcția de președinte a OPCD a fost ales
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
cele mai bune rezultate în raionul Ștefan Vodă (20.85%) și raionul Telenești (15,16%), cele mai proaste în raionul Taraclia (2.40%), iar în Găgăuzia nu a înaintat candidați pentru funcții de consilieri locali. La 25 noiembrie 2007, în incinta Palatului Național din Chișinău și-a ținut lucrările Congresul al IX-lea al Partidului Popular Creștin Democrat. La Congres au participat 2502 delegați din toate filialele raionale și municipale, inclusiv din UTA Găgăuzia și Transnistria, precum și 125 de invitați. Congresul
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
Simfonice. Principala sursă de conflict între locuitorii musulmani și cei evrei ai orașului este Marea Moschee. Construită în 1906 de către otomani, ea este singurul lăcaș de cult islamic pe o rază de 15 kilometri, dar accesul practicanților acestei religii în incintă a fost interzis în 1948, astfel încât populația musulmană, aproximativ 8000 de persoane, nu are un spațiu dedicat special pentru rugăciune. De-a lungul timpului au avut loc mai multe acțiuni, de mai mică sau mai mare amploare, de a reintra
Beer Șeva () [Corola-website/Science/300203_a_301532]
-
m altitudine) Craiva, sat aflat la poalele înălțimii Piatră Craivii (1083 m alt.) din latura estică a munților Trăscăului (Dj 107 H). Cetate dacica (sec. ÎI î.e.n.- I e.n.) pe platou și pe cca 2400 m² de terase artificiale montane (incinta poligonala, murus dacicus, sanctuar, masive urme de locuire)-anticul Apulon, centrul tribului dacic al apulilor, amintit în „Geografia” lui Ptolemeu (c. 90-c. 168), pe vatra de cultură neolitica. Ulterior se folosește formă Apulum pentru replică română a fortificației mutată la
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
tributul de sânge al celor 19 eroi, cu numele gravate pe placa de marmură. În luna mai 2002 a fost inaugurat al doilea obelisc, pentru alți 39 de eroi căzuți în est și vest în Al Doilea Război Mondial. În incinta celor două biserici este un alt cimitir al celor 66 de eroi naționali căzuți pe câmpul de luptă, între Cucerdea și Oarba de Mureș - aici fiind cel mai mare teatru de luptă, jertfin-du-și viața peste 11.000 de ostași români
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
dar așezarea medievală propriu-zisă datează din secolele XII-XIII. Nivelul cel mai consistent corespunde consolidării domeniului nobiliar al greavilor (1267). În anul 1599 Câlnicul a fost jefuit de armatele lui Mihai Viteazul, iar cetatea a fost pustiită. Reședința inițială cuprindea prima incintă, un edificiu patrulater de sub capela actuală (probabil un donjon inițial din care s-au ridicat numai fundațiile, fiind repede abandonat). Adrian Andrei Rusu presupune că acesta ar fi fost însă numai un altar rectangular al capelei. Donjonul actual a fost
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
lucrările de restaurare conduse între 1962-1964 a fost descoperit ancadramentul bipartit al unei ferestre, cu câte trei lobi în fiecare dintre cele două părți, care indică o fază gotică timpurie, poate din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Incinta inițială includea spre nord-vest un turn de poartă rectangular, prevăzut cu hersă (ale cărei urme sunt încă vizibile) și completat probabil de un pod mobil. Contemporane cu prima incintă erau probabil și un șanț adânc de 3 m și lat
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
timpurie, poate din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Incinta inițială includea spre nord-vest un turn de poartă rectangular, prevăzut cu hersă (ale cărei urme sunt încă vizibile) și completat probabil de un pod mobil. Contemporane cu prima incintă erau probabil și un șanț adânc de 3 m și lat de 10 m, și un turn patrulater de pe latura de sud. Într-o altă etapă, care aparține tot reședinței nobiliare, a fost ridicată capela, datată cu monede din vremea
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
feminină. În 1430 cetatea este vândută de către Johann Geréb de Vingrad comunității săsești, care o cumpără. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea fortificația a fost adaptată noilor cerințe, o dată cu răspândirea armelor de foc: este ridicată a doua incintă, în escarpa vechiului șanț, iar donjonul este înălțat cu încă un etaj. Tot atunci se ridică barbacana și turnul-bastion în formă de potcoavă, și se înalță prima curtina primară. În același timp, o dată cu demontarea parțială a drumului de strajă, au
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
cu încă un etaj. Tot atunci se ridică barbacana și turnul-bastion în formă de potcoavă, și se înalță prima curtina primară. În același timp, o dată cu demontarea parțială a drumului de strajă, au fost adosate cămări de provizii pe zidul primei incinte. La o mică distanță de cetate se află fosta casa parohială evanghelică, construită în secolul al XVI-lea și mărită în 1779. De la ea se ajunge la biserica « din Deal », înconjurată de cimitir. Se presupune că ar fi fost construită
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
dar structura de astăzi datează din secolul al XV-lea, fiind mult modificată în secolul al XIX-lea, fapt care a determinat aspectul actual neogotic. Înăuntru se mai păstrează două tabernacole și portalul gotic al sacristiei. În jurul donjonului exista o incintă ovală cu un turn spre sud și cu un turn poartă la nord, iar în jurul curtinei a fost săpat un șanț de apă. Probabil că mâna de lucru era locală, de vreme ce în anul 1291, pe când se făceau lucrări de restaurare
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
Război Mondial". Monumentul este de tipul cruce memorială și este amplasată în cimitir. Crucea a fost înălțată în anul 1930, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Aceaste este realizată din gresie, fiind protejată de gardul de incintă al cimitirului. În plan frontal, pe corpul crucii, este un înscris comemorativ: „ÎN MEMORIA CELOR MORȚI ȘI DISPĂRUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN ANII 1914-1918. TRECĂTORILOR, RUGAȚI-VĂ PENTRU NOI“. Localitatea deține resurse forestiere foarte importante. Haltă de cale ferată
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
largi, străjuite de canale de apă, cu case înalte, cu porți mari. Din primele secole ale așezării nu a mai rămas decât cetatea sub formă de donjon, care a fost cândva turnul unei basilici românice, înconjurat cu un zid de incintă, pomenită la 1530, dar mai veche cu cel puțin un secol. Cetatea domină ieșirea din sud a localității, lângă podul peste râul Sebeș. Cetatea a fost construită de populația sășească, care obișnuia să ridice astfel de monumente în localitățile în
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
arsă de tătari, dărâmată, dinamitata de armată imperiala, bisericuța a fost mereu refăcuta pe aceeasi temelie. A fost reconstruită ultima dată la 1797. În 1992 se construiește alături o biserică nouă și un schit de călugărițe ortodoxe "Sfântă Paraschiva". În incinta mănăstirii se află vesmintele sfintei și două icoane foarte vechi. Aproape de mănăstire, jos pe vale, lângă Huda lui Papara se află un bogat izvor considerat tămăduitor. Stație de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Solomonar, solomonar în Apuseni este
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
aceste locuri. Cea mai importantă este placa nr. XVIII, singura pe care este trecută data 6 ianuarie 131 d.C. și denumirea de Alburnus Maior. A fost descoperită în anul 1854 și în prezent se află expusă în Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatări miniere. Este și locul amplasării cetății Alburnus Maior. Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetății în apropierea fostelor exploatări romane și a reprezentat punctul de apărare al localității și ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuințe
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
partea de apus străjuiește „platoul lui Petru Rareș”și muntele Simon, la nord opcina Ciprianei, acoperită de poieni, iar spre miazăzi se întinde satul Bistrița. În mijloc, între păduri și sate, se află străjuind, ca o adevărată cetate, Mănăstirea Bistrița. Incintă mănăstirii are o formă aproape pătrată, fiind înconjurată de un zid din piatră, înalt de 4-6 metri, prevăzut, pe alocuri, cu metereze și zid de strajă. Incinta închisă de aceste ziduri păstrează o atmosferă caldă, liniștită, care te îndemnă la
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
între păduri și sate, se află străjuind, ca o adevărată cetate, Mănăstirea Bistrița. Incintă mănăstirii are o formă aproape pătrată, fiind înconjurată de un zid din piatră, înalt de 4-6 metri, prevăzut, pe alocuri, cu metereze și zid de strajă. Incinta închisă de aceste ziduri păstrează o atmosferă caldă, liniștită, care te îndemnă la meditație, nesimțindu-te claustrat, ci protejat, nu atât de ziduri, cât de sentimentul că ești aproape de Dumnezeu și de vrednicii strămoși. Intarea în mănăstire se face prin
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
scurgerea vremurilor, nu numai ca înprejmuire, ci și ca zid de apărare, din spatele căruia se va fi auzit zgomot de arme și se vor fi văzut viteji încordând arcurile. A fost refăcut în 1776 de egumenul Iacov Arhimandritul. În centrul incintei se înalță, stăpânind împrejurimile și răspândind, ca o mireasmă, duhul marilor voievoizi și clerici, biserica, adevărată catedrală mușatină, zidită de Alexandru cel Bun între 1400-1402 și refăcută apoi de Alexandru Lăpușneanu la anul 1554. În partea nord-est a bisericii se
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Mare la 1498, cu un paraclis la etaj, închinat Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. De clopotniță este lipit un adaos ce completează paraclisul lui Ștefan cel Mare, zidit de Petru Rareș între anii 1541-1546. În unghiul de nord-vest al incintei vedem casa domnească a lui Alexandru cel Bun, restaurată și înnoită de Petru Rareș, de care se leagă un corp de chilii din secolul XVIII, în care astăzi se află trapeza și bucătăria mănăstirii. În partea de est a incintei
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
incintei vedem casa domnească a lui Alexandru cel Bun, restaurată și înnoită de Petru Rareș, de care se leagă un corp de chilii din secolul XVIII, în care astăzi se află trapeza și bucătăria mănăstirii. În partea de est a incintei se află un corp de chilii, precum și în partea de nord, în acesta din urmă gasindu-se veșmântăria, biblioteca și cancelaria mănăstirii. La intrare in incinta mănăstirii, în partea de sud, atrage atenția o monumentală statuie (din marmură, înaltă de
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
în care astăzi se află trapeza și bucătăria mănăstirii. În partea de est a incintei se află un corp de chilii, precum și în partea de nord, în acesta din urmă gasindu-se veșmântăria, biblioteca și cancelaria mănăstirii. La intrare in incinta mănăstirii, în partea de sud, atrage atenția o monumentală statuie (din marmură, înaltă de 3 m) a lui Alexandru cel Bun, ridicată în anul 1982, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la moartea marelui ctitor. În afara zidului de incintă
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
incinta mănăstirii, în partea de sud, atrage atenția o monumentală statuie (din marmură, înaltă de 3 m) a lui Alexandru cel Bun, ridicată în anul 1982, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la moartea marelui ctitor. În afara zidului de incintă, în partea de nord, este actuala stăreție, un corp de chilii, arhondaricul și gospodăria mănăstirii. Înainte de intrare propriu-zisă in incinta mănăstirii, în partea dreaptă, se găsesc cimitirul, biserica cimitirului, un corp de chilii și spații de cazare pentru pelerini, iar
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
cel Bun, ridicată în anul 1982, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la moartea marelui ctitor. În afara zidului de incintă, în partea de nord, este actuala stăreție, un corp de chilii, arhondaricul și gospodăria mănăstirii. Înainte de intrare propriu-zisă in incinta mănăstirii, în partea dreaptă, se găsesc cimitirul, biserica cimitirului, un corp de chilii și spații de cazare pentru pelerini, iar în partea stângă livada mănăstirii. Odată cu trecerea timpului, ctitoriile de la Bistrița ale marilor voievozi și-au pierdut din frumusețea și
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
și al XIX-lea) din același sat. Ultimele două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: mormintele istoricilor Constantin și Alexandru Hurmuzachi (secolul al XIX-lea) și crucea memorială a eroilor din Primul Război Mondial (1920), ambele situate în incinta bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Dulcești.
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
și satul Udrești de la comuna desființată Udrești, iar satul Tisa fiind trecut în comuna Sângeru. În comuna Apostolache se află (1645-1652), ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul, aflat în satul Apostolache, cuprinde biserica „Nașterea Maicii Domnului”, zidul de incintă, arhondaricul (refăcut în 1992-2000) și turnul-clopotniță (refăcut în 1992-1994). În rest, alte patru obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice situl de „la Mănăstire” cuprinde urmele
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]