17,970 matches
-
în scopul creării unui supercomputer capabil să învingă campionul mondial Garry Kasparov, inițial Hsu și Campbell apoi Anantharaman care, ulterior, a părăsit IBM în favoarea Wall Street-ului. În locul său a fost adus Arthur Joseph Hoane pentru a îndeplini activități de programare iar Jerry Brody a fost recrutat pentru suport tehnic, în 1990. Echipa a fost condusă Randy Moulic, urmat de Chung-Jen (CJ) Tan. După meciul susținut în 1989 de Deep Thought și pierdut clar în fața lui Kasparov, IBM a organizat un
Deep Blue () [Corola-website/Science/320222_a_321551]
-
acel an. În final, Deep Blue cântarea 1,4 tone și era unul dintre cele mai performante calculatoare ale vremii. Beneficia de procesoare P2SC (Power Two Super Chip), un total de 256 de procesoare care lucrau în tandem. Limbajul de programare era scris în C și rula sub sistemul de operare AIX. Rezultatul brut era accesibil, rezultând un sistem în paralel performant capabil să calculeze 100-200 miliarde de poziții pe tablă de șah în timpul celor trei minute regulamentare de mutare în
Deep Blue () [Corola-website/Science/320222_a_321551]
-
s-a încredințat construcția unei interfețe simple în linie de comandă pentru sistemul de operare a discului. Pe lângă proiectarea hardware-ului, Wozniak a scris mare parte din software-ul furnizat inițial cu Apple. A scris un interpretor de limbaj de programare, un set de instrucțiuni pentru un procesor virtual pe 16 biți denumit SWEET 16, un joc "Breakout" (care a fost motivul adăugării funcției de sunet la calculator), codul necesar pentru controlul unității de disc, și altele. În 1980, Apple a
Steve Wozniak () [Corola-website/Science/321088_a_322417]
-
tensiune mai ridicată topește (arde) fuzibilele din locațiile pe care le alegem, transformând orice 1 într-un 0. Deși putem transforma un 1 într-un 0, procesul este ireversibil (deci nu putem reface un 1 dintr-un 0). Dispozitivul de programare analizează programul care urmează să fie scris în cip și apoi schimbă selectiv biții 1 în 0 numai acolo unde este necesar. Din acest motiv, adeseori, cipurile ROM sunt numite și OTP (One Time Programmable - programabile o singură dată). Ele
Memorie ROM () [Corola-website/Science/321157_a_322486]
-
1 în 0 numai acolo unde este necesar. Din acest motiv, adeseori, cipurile ROM sunt numite și OTP (One Time Programmable - programabile o singură dată). Ele pot fi programate o singură dată și nu pot fi șterse niciodată. Operațiunea de programare a unui PROM durează de la câteva secunde la câteva minute, în funcție de mărimea cipului și de algoritmul utilizat de către dispozitivul de programare. EPROM-urile sunt identice cu PROM-urile din punct de vedere funcțional și fizic, cu excepția ferestrei din cuarț de
Memorie ROM () [Corola-website/Science/321157_a_322486]
-
programabile o singură dată). Ele pot fi programate o singură dată și nu pot fi șterse niciodată. Operațiunea de programare a unui PROM durează de la câteva secunde la câteva minute, în funcție de mărimea cipului și de algoritmul utilizat de către dispozitivul de programare. EPROM-urile sunt identice cu PROM-urile din punct de vedere funcțional și fizic, cu excepția ferestrei din cuarț de deasupra pastilei. Scopul ferestrei este acela de a permite luminii ultraviolete să ajungă la pastila cipului, deoarece EPROM-ul poate fi
Memorie ROM () [Corola-website/Science/321157_a_322486]
-
pentru reținerea programului unui microcontroller. Memoria ROM poate fi și scrisă (de utilizator), altfel aceasta nu și-ar avea rostul, însă de cele mai multe ori, nu în timpul execuției unui program al sistemului integrat. Procesul de scriere al ROM-ului se numește "programare" și este făcut de cele mai multe ori "off-line", când memoria nu este folosită de sistemul integrat. În funcție de modul în care se face programarea memoriei, aceasta poate fi: Mask ROM, EPROM, EEPROM sau FLASH. Această memorie este programată în momentul creării prin
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
cele mai multe ori, nu în timpul execuției unui program al sistemului integrat. Procesul de scriere al ROM-ului se numește "programare" și este făcut de cele mai multe ori "off-line", când memoria nu este folosită de sistemul integrat. În funcție de modul în care se face programarea memoriei, aceasta poate fi: Mask ROM, EPROM, EEPROM sau FLASH. Această memorie este programată în momentul creării prin procesul precum fotolitografiere. În urma acestui proces memoria este programată definitiv, de aceea acest tip de memorie este folosit în cazul în care
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
și variante de memorie ROM ce poate fi programată după fabricație de către utilizator(Programmable read-only memory). În locul conexiunilor de la memoria ROM găsim elemente fuzibile (interne memoriei) cu rezistența mică ce sunt proiectate sa ardă (opțional) legăturile către liniile de date. Programarea constă în arderea legăturilor nedorite, proces ce realizează practic scrierea de zerouri. Însă microcontrollerele nu folosesc astfel de memorii program datorită dificultății de programare a lor. Pot fi folosite în schimb ca memorii program externe, legate printr-o magistrală externă
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
interne memoriei) cu rezistența mică ce sunt proiectate sa ardă (opțional) legăturile către liniile de date. Programarea constă în arderea legăturilor nedorite, proces ce realizează practic scrierea de zerouri. Însă microcontrollerele nu folosesc astfel de memorii program datorită dificultății de programare a lor. Pot fi folosite în schimb ca memorii program externe, legate printr-o magistrală externă la un microcontroller. Această memorie (erasable programmable read only memory = ștergibil și programabil ROM) folosește tranzistoare MOS ca element programabil. Aceste tranzistoare conțin câte
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
externe, legate printr-o magistrală externă la un microcontroller. Această memorie (erasable programmable read only memory = ștergibil și programabil ROM) folosește tranzistoare MOS ca element programabil. Aceste tranzistoare conțin câte o poartă flotantă ceea ce înseamnă că poarta nu este conectată. Programarea are loc prin injectarea de electroni în poarta flotantă folosind o tensiune mai mare decât cea obișnuită (uzual între 12V și 25V). Ștergerea se produce prin scoaterea electronilor din poarta flotantă, proces realizat prin expunerea la raze ultraviolete printr-o
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
de cele cu memorii EEPROM sau FLASH, deoarece costurile de fabricație sunt mai mari iar citirea și scrierea este mai lentă decât la cele din urmă. EEPROM (electricaly erasable programmable read only memory) este un tip de memorie ce permite programarea și ștergerea octeților electric. Programare se face similar cu cea de la memoriile EPROM iar ștergerea se face aplicând un curent invers porților flotante, astfel eliminând necesitatea ferestrelor iar ștergerea poate fi făcută în același circuit. Aceste memorii au însă un
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
sau FLASH, deoarece costurile de fabricație sunt mai mari iar citirea și scrierea este mai lentă decât la cele din urmă. EEPROM (electricaly erasable programmable read only memory) este un tip de memorie ce permite programarea și ștergerea octeților electric. Programare se face similar cu cea de la memoriile EPROM iar ștergerea se face aplicând un curent invers porților flotante, astfel eliminând necesitatea ferestrelor iar ștergerea poate fi făcută în același circuit. Aceste memorii au însă un număr limitat de scrieri/ștergeri
Memoria Program la Microcontrollere () [Corola-website/Science/321151_a_322480]
-
Când avem la dispoziție mai mulți biți de blocare se pot implementa mai multe niveluri de securitate a conținutului memoriei program. Cu un singur bit disponibil, în cazul în care rămane neprogramat, memoria program poate fi citită din exterior iar programarea poate continua. De asemenea este permisă și executarea de instrucțiuni din memorie program externă. Cu toate acestea, în cazul în care acest bit de blocare este programat, memoria nu mai poate fi citită din exterior și nici programarea suplimentară nu
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
exterior iar programarea poate continua. De asemenea este permisă și executarea de instrucțiuni din memorie program externă. Cu toate acestea, în cazul în care acest bit de blocare este programat, memoria nu mai poate fi citită din exterior și nici programarea suplimentară nu mai este posibilă. Mai mult decât atât, cipul nu mai poate accesa memorie program externă. Toate aceste facilități pot fi recâștigate prin ștergerea conținutului bitului de blocare, odată cu conținutul memoriei program. Fără ștergerea celei din urmă, bitul nu
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
blocare, odată cu conținutul memoriei program. Fără ștergerea celei din urmă, bitul nu poate fi șters. În cazul in care avem la dispoziție doi biți de blocare, facilitățile oferite de cazul cu un singur bit sunt implementate în doi pași. Prin programarea doar a unui singur bit, cipul poate fi verificat (memoria program poate fi citită), dar nu se mai poate programa suplimentar. Această posibilitate de verificare poate fi suprimată prin programarea și a celui de al doilea bit. În cazul lui
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
cu un singur bit sunt implementate în doi pași. Prin programarea doar a unui singur bit, cipul poate fi verificat (memoria program poate fi citită), dar nu se mai poate programa suplimentar. Această posibilitate de verificare poate fi suprimată prin programarea și a celui de al doilea bit. În cazul lui 8751BH/8752BH cele două niveluri de blocare al memoriei program constau în 2 biți de blocare și a unui vector de criptare de 32 de octeți folosiți pentru protecția memoriei
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
fiecare dată când se folosește vectorul de criptare, măcar un bit de blocare să fie programat. Cei doi biți de blocare (Lock Bits) funcționează ca în tabelul de mai jos: În cazul în care sunt oferiți trei biți de blocare, programarea unui singur bit duce la inactivarea posibilității de a folosi instructiunea MOVC astfel încât memoria externă să nu mai poată fi accesată. De asemenea nu permite programarea suplimentară. Verificarea memoriei este blocată prin programarea celui de-al doilea bit și execuția
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
tabelul de mai jos: În cazul în care sunt oferiți trei biți de blocare, programarea unui singur bit duce la inactivarea posibilității de a folosi instructiunea MOVC astfel încât memoria externă să nu mai poată fi accesată. De asemenea nu permite programarea suplimentară. Verificarea memoriei este blocată prin programarea celui de-al doilea bit și execuția de cod de pe memoria externă este oprită prin programarea celui de-al treilea bit. În cazul lui 89C52 puteți observa mai jos tabelul cu logica de
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
care sunt oferiți trei biți de blocare, programarea unui singur bit duce la inactivarea posibilității de a folosi instructiunea MOVC astfel încât memoria externă să nu mai poată fi accesată. De asemenea nu permite programarea suplimentară. Verificarea memoriei este blocată prin programarea celui de-al doilea bit și execuția de cod de pe memoria externă este oprită prin programarea celui de-al treilea bit. În cazul lui 89C52 puteți observa mai jos tabelul cu logica de programare a pinilor de blocare.
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
a folosi instructiunea MOVC astfel încât memoria externă să nu mai poată fi accesată. De asemenea nu permite programarea suplimentară. Verificarea memoriei este blocată prin programarea celui de-al doilea bit și execuția de cod de pe memoria externă este oprită prin programarea celui de-al treilea bit. În cazul lui 89C52 puteți observa mai jos tabelul cu logica de programare a pinilor de blocare.
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
suplimentară. Verificarea memoriei este blocată prin programarea celui de-al doilea bit și execuția de cod de pe memoria externă este oprită prin programarea celui de-al treilea bit. În cazul lui 89C52 puteți observa mai jos tabelul cu logica de programare a pinilor de blocare.
Blocarea memoriei program () [Corola-website/Science/321162_a_322491]
-
Wi, toate ieșirile ar fi puse la masa puse la masa (0000). Pentru a trece una din liniile de bit pe 1 ar fi necesar că tranzistorul din nodul ce corespunde liniei Wi să nu conducă atunci cand Wi = 1, iar programarea ar trebui realizată fără întreruperea legăturii fizice a grilei la linia de cuvânt. Pentru aceasta este necesara folosirea unui nou tip de tranzistor MOȘ, si anume tranzistorul MOȘ cu grila flotanta, dezvoltare tehnologică care a permis realizarea memoriei EPROM. Caracteristică
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]
-
Ugs a unui astfel de tranzistor MOȘ depinde de încărcarea cu sarcini negative a grilei flotante. Tranzistoarele din nodurile corespunzătoare unei linii de bit care trebuie să fie pe 1 trebuie să aibă poartă flotanta încărcată cu sarcina negativă q-. Programarea este făcută prin încărcarea grilei flotante cu ajutorul unui impuls de programare (10V-15V, tipic 12 V sau uneori 12,5 V) între drena și sursa tranzistorului, cu durata de câteva zeci de ms, după selectarea liniei de cuvânt Wi = UH . Ștergerea
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]
-
sarcini negative a grilei flotante. Tranzistoarele din nodurile corespunzătoare unei linii de bit care trebuie să fie pe 1 trebuie să aibă poartă flotanta încărcată cu sarcina negativă q-. Programarea este făcută prin încărcarea grilei flotante cu ajutorul unui impuls de programare (10V-15V, tipic 12 V sau uneori 12,5 V) între drena și sursa tranzistorului, cu durata de câteva zeci de ms, după selectarea liniei de cuvânt Wi = UH . Ștergerea informațiilor se face iradiind matricea CD cu radiații UV (ultraviolete) un
Circuite de memorie EPROM () [Corola-website/Science/321160_a_322489]