19,627 matches
-
parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 884 km² și 25.352 locuitori (2001) , în mare majoritate de naționalitate ucraineni (huțuli). Din componența raionului face parte orașul Putila și 13 comune rurale. Cea mai mare parte a raionului este așezată în Munții Carpați, iar partea de sud a acestuia este la frontiera cu România. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Rădăuți și din județul Storojineț
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Rădăuți și din județul Storojineț ale României. este situat în partea de sud-vest a regiunii Cernăuți, la granița cu România. Distanța până la centrul regional Cernăuți este de 120 km. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu România, în partea de vest cu raionul Verhovina din regiunea Ivano-Frankivsk și în părțile de nord și nord-est cu raionul Vijnița din regiunea Cernăuți. Raionul Putila este frontieră de stat cu România, aici
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
ale României. este situat în partea de sud-vest a regiunii Cernăuți, la granița cu România. Distanța până la centrul regional Cernăuți este de 120 km. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu România, în partea de vest cu raionul Verhovina din regiunea Ivano-Frankivsk și în părțile de nord și nord-est cu raionul Vijnița din regiunea Cernăuți. Raionul Putila este frontieră de stat cu România, aici funcționând 2 puncte de trecere a frontierei: Pe teritoriul său se află cea mai
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
cu România. Distanța până la centrul regional Cernăuți este de 120 km. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu România, în partea de vest cu raionul Verhovina din regiunea Ivano-Frankivsk și în părțile de nord și nord-est cu raionul Vijnița din regiunea Cernăuți. Raionul Putila este frontieră de stat cu România, aici funcționând 2 puncte de trecere a frontierei: Pe teritoriul său se află cea mai mare parte din Carpații Ucraineni, iar aproximativ 63% din suprafața sa este acoperită
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
regional Cernăuți este de 120 km. În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu România, în partea de vest cu raionul Verhovina din regiunea Ivano-Frankivsk și în părțile de nord și nord-est cu raionul Vijnița din regiunea Cernăuți. Raionul Putila este frontieră de stat cu România, aici funcționând 2 puncte de trecere a frontierei: Pe teritoriul său se află cea mai mare parte din Carpații Ucraineni, iar aproximativ 63% din suprafața sa este acoperită cu păduri de conifere și
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
Carpații Ucraineni, iar aproximativ 63% din suprafața sa este acoperită cu păduri de conifere și de foioase, care sunt esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic, nu numai în Ucraina, dar și în Europa. Solurile nu sunt prea bune pentru agricultură. Acest raion este considerat unul dintre cele mai pitorești colțuri ale Bucovinei. În pădurile vechi de aici predomină specii de brad, molid și fag, existând și specii rare, ocrotite de lege, cum ar fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila, Siretul și Suceava. Printre munți, într-o vale pitorească, curge râul Putila (sau Putilka) - cel mai mare afluent al râului Ceremuș. Cele mai înalte culmi din Carpații Bucovinei se află în partea de sud-vest
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila, Siretul și Suceava. Printre munți, într-o vale pitorească, curge râul Putila (sau Putilka) - cel mai mare afluent al râului Ceremuș. Cele mai înalte culmi din Carpații Bucovinei se află în partea de sud-vest a raionului, aici aflându-se cele mai înalte vârfuri - Iarovița (1574 m), Jupan (1488 m) și Dilul Negru (1452 m). Datorită condițiilor climatice dificile și a reliefului accidentat, nu pot fi dezvoltate aici decât puține ramuri economice. Principalele ramuri industriale din raion
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
raionului, aici aflându-se cele mai înalte vârfuri - Iarovița (1574 m), Jupan (1488 m) și Dilul Negru (1452 m). Datorită condițiilor climatice dificile și a reliefului accidentat, nu pot fi dezvoltate aici decât puține ramuri economice. Principalele ramuri industriale din raion sunt industria forestieră, industria alimentară și industria ușoară. În domeniul agriculturii, aici funcționează 22 întreprinderi cu profil agricol, 12 cooperative țărănești de producție și 3 ferme agroindustriale. Locuitorii din acest raion montan se ocupă în principal cu creșterea animalelor (vite
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
aici decât puține ramuri economice. Principalele ramuri industriale din raion sunt industria forestieră, industria alimentară și industria ușoară. În domeniul agriculturii, aici funcționează 22 întreprinderi cu profil agricol, 12 cooperative țărănești de producție și 3 ferme agroindustriale. Locuitorii din acest raion montan se ocupă în principal cu creșterea animalelor (vite, oi, cai), aici dezvoltându-se o industrie alimentară, prin înființarea de întreprinderi de prelucrare a laptelui și a cărnii. Raionul este bogat în ceea ce privește materialele de construcții, aici existând fabrici de cărămidă
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
cooperative țărănești de producție și 3 ferme agroindustriale. Locuitorii din acest raion montan se ocupă în principal cu creșterea animalelor (vite, oi, cai), aici dezvoltându-se o industrie alimentară, prin înființarea de întreprinderi de prelucrare a laptelui și a cărnii. Raionul este bogat în ceea ce privește materialele de construcții, aici existând fabrici de cărămidă, de țiglă, depozite de marmură. De asemenea, s-au descoperit surse de apă minerală în satul Câmpulung Rusesc. În raionul Putila există 27 școli, inclusiv o sală de sport
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
de întreprinderi de prelucrare a laptelui și a cărnii. Raionul este bogat în ceea ce privește materialele de construcții, aici existând fabrici de cărămidă, de țiglă, depozite de marmură. De asemenea, s-au descoperit surse de apă minerală în satul Câmpulung Rusesc. În raionul Putila există 27 școli, inclusiv o sală de sport. Ființează aici o Casă de Cultură cu 500 de locuri, deschisă în 1956 și două biblioteci centrale - pentru adulți și copii. În afară de acestea, mai există 39 cămine rurale, 31 biblioteci rurale
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
centrale - pentru adulți și copii. În afară de acestea, mai există 39 cămine rurale, 31 biblioteci rurale și un cinematograf. De asemenea, funcționează aici 38 de unități medicale (un spital, trei ambulatorii și 34 cabinete medicale) . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Putila era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. La recensământul din 1989, raionul Putila avea 24.589 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Putila era de 25.352 locuitori
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
De asemenea, funcționează aici 38 de unități medicale (un spital, trei ambulatorii și 34 cabinete medicale) . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Putila era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. La recensământul din 1989, raionul Putila avea 24.589 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Putila era de 25.352 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice: De asemenea, 13% din populația raionului locuia în așezări urbane (3.296
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Putila era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. La recensământul din 1989, raionul Putila avea 24.589 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Putila era de 25.352 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice: De asemenea, 13% din populația raionului locuia în așezări urbane (3.296 locuitori) și 87% în așezări rurale (22.056 locuitori). Cea mai populată localitate a raionului este
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
alte limbi. La recensământul din 1989, raionul Putila avea 24.589 locuitori. Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Putila era de 25.352 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice: De asemenea, 13% din populația raionului locuia în așezări urbane (3.296 locuitori) și 87% în așezări rurale (22.056 locuitori). Cea mai populată localitate a raionului este orașul Putila - 3.265 locuitori, restul localităților având puțini locuitori. Raionul Putila este compus din: În raionul Putila
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
populația raionului Putila era de 25.352 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice: De asemenea, 13% din populația raionului locuia în așezări urbane (3.296 locuitori) și 87% în așezări rurale (22.056 locuitori). Cea mai populată localitate a raionului este orașul Putila - 3.265 locuitori, restul localităților având puțini locuitori. Raionul Putila este compus din: În raionul Putila se află peste 20 de monumente naturale, dintre care menționăm: În fiecare an, în ultima duminică a lunii mai, se organizează
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
grupuri etnice: De asemenea, 13% din populația raionului locuia în așezări urbane (3.296 locuitori) și 87% în așezări rurale (22.056 locuitori). Cea mai populată localitate a raionului este orașul Putila - 3.265 locuitori, restul localităților având puțini locuitori. Raionul Putila este compus din: În raionul Putila se află peste 20 de monumente naturale, dintre care menționăm: În fiecare an, în ultima duminică a lunii mai, se organizează "drumuri la pășunile montane" ("Vikhod na Poloninu").
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
populația raionului locuia în așezări urbane (3.296 locuitori) și 87% în așezări rurale (22.056 locuitori). Cea mai populată localitate a raionului este orașul Putila - 3.265 locuitori, restul localităților având puțini locuitori. Raionul Putila este compus din: În raionul Putila se află peste 20 de monumente naturale, dintre care menționăm: În fiecare an, în ultima duminică a lunii mai, se organizează "drumuri la pășunile montane" ("Vikhod na Poloninu").
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
(în , transliterat Kelmenți, în , în și în ) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 83 km nord-est de orașul Cernăuți și la 5 km nord de frontiera Ucrainei cu Republica Moldova, pe autostrada Cernăuți-Secureni. Orașul este situat la o altitudine de 193 metri, în partea de centru a
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
omonim. Este situat la o distanță de 83 km nord-est de orașul Cernăuți și la 5 km nord de frontiera Ucrainei cu Republica Moldova, pe autostrada Cernăuți-Secureni. Orașul este situat la o altitudine de 193 metri, în partea de centru a raionului . Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Orașul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul internațional rutier și feroviar de trecere a frontierei Chelmenți - Larga, între Ucraina și Republica Moldova. Localitatea Chelmenți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1960, a fost înființat raionul Chelmenți inclus în componența RSS Ucrainene, iar satul Chelmenți a primit statutul de așezare urbană (orășel). Începând din anul 1991, orășelul Chelmenți face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1960, a fost înființat raionul Chelmenți inclus în componența RSS Ucrainene, iar satul Chelmenți a primit statutul de așezare urbană (orășel). Începând din anul 1991, orășelul Chelmenți face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 216 (48+173), reprezentând 2,61% din populație . În prezent, satul are 7.699
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
Vasile Vasilache (n. 4 iulie 1926, Unțești, județul interbelic Iași, România, astăzi în raionul Ungheni, Republica Moldova - d. 7 iulie 2008, Chișinău, Republica Moldova) a fost un eseist, jurnalist, nuvelist, pedagog, romancier, scenarist de film și scriitor român basarabean, cavaler al Ordinului Republicii (1992). A debutat în 1962 cu nuvela „Priveghiul mărgineanului”. Este autor al unor
Vasile Vasilache (scriitor) () [Corola-website/Science/313733_a_315062]
-
Stejăreni este un sat din comuna Lozova, raionul Strășeni, Republica Moldova. În izvoarele documentare timpurii din sec. XIV - XV satul actual Stejăteni este atestat cu denumirile: Cârlanei, Cârlani, Gârlanici, sat în hotar cu Mănăstirea și prisaca lui Chiprian, în hotar cu Ciuciulenii. Tot în această perioadă sunt menționate și
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]