18,686 matches
-
fălcilor își înfrână și numele Corbului la mijloc adus ce va să fie cu de-adins cercetă (că spurcatul Hameleon nici crocodilului tot vicleșugul descoperisă). Inorogul deodată nici împotrivă, nici după voie ceva răspundzind, ca mielul spre giunghere adus, mulcom tăcea și numai dintr-adâncul inimii: "O, dreptate, o, izbândă!" striga"24. Prin urmare, monstrul este sensibil la nedreptatea care i s-a făcut Inorogului, își stăpânește instinctul și se transformă într-o ființă perfect rațională. Pe de altă parte, dacă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vine tatăl tău să îi spui că””; „maică-ta ar putea să îți dea”, dar nu o face că nu se interesează de tine!””; „Ia spune-mi ce ți-a zis taică-tău despre mine”!”, deși copilul ar vrea să tacă și știe că nu e bine să spună. Există o situație de corupere a copilului pe care adulții o consideră nevinovată și chiar amuzantă. Reamintim faptul că gravitatea abuzului trebuie judecată în funcție de stadiul de dezvoltare în care se află copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
definitiv). Sindromul bebelușul scuturat se manifestă prin afecțiuni neurologice ale copilului care pot merge până la moartea lui. Părinții enervați de anumite manifestări ale bebelușului, de obicei fiind vorba de plânsul și scâncitul acestuia, din dorința de a-l face să tacă îl zgâlțâie cu putere provocând desprinderi ale membranei arahnoidiene care învelește și protejează creierul. Se produc hematoame care pot fi ireversibile, copilul rămânând cu un handicap pe viață. Sindromul general al nedezvoltării (Killen, 1998) este determinat de abuzul și neglijarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formale. Însă această opoziție arată în ce măsură Heliade Rădulescu căuta un model prin care capodopera să circule liber între text și viață. Voia o poetică a repercutării care să funcționeze la fel de ușor în domeniul vorbăreț al literaturii, și în domeniul - uneori tăcut - al biologiei. Cum poți să scoți rima din text și să o promovezi ca motor al vieții, altfel decât metaforic? "Îndoita dicție" îi permitea să imagineze o articulare mai suplă a mecanismului de balans între planurile multiple ale existenței: nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ei de semnificație, de situația statelor fără "putere". Zice-ni-se-va oare că acest rol de spicuitor de fapte accesorii este modest, umilit, înjositor? Zice-ni-se-va că acolo unde istoria tună cu glasu-i de aramă, concertul variat și melodic al arheologiei trebuia să tacă? ... Dar care mai este astăzi omul cult carele va susține, cu mintea lucidă, că dinaintea puterii armelor, ba chiar dinaintea autorității efemere a legilor omenești, credința în Dumnezeire, virtuțile nclintite ale vieții sociale, descoperirile folositoare ale științei, producțiunile de geniu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
canal de comunicare între noi și preocupările întemeietorilor culturii literare românești. Ceva din prezentul nostru a făcut brusc posibilă înțelegerea acestor neliniști uitate sau bagatelizate vreme de un secol și jumătate. Dacă azi pagina lui Maiorescu îmi vorbește după ce a tăcut atâta vreme înseamnă că o problemă din actualitatea mea o solicită. Într-un scurt articol publicat de Bruno Latour 4 în Le Monde la începutul acestui an, sub titlul Comment représenter les forêts, les pôles et les océans, filosoful francez
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vis, evocând aceeași neliniște legate de capacitățile spontane ale unei culturi inferioare: "Agiunge limba românască la atât, cât să să poată într-însa face verșuri cu dulceața carea se află în verșurile cele italienești? Eu nu vreau a hotărî, ci tăcând genia și plecarea cea mare a românilor spre a face verșuri, carea și pruncii mai tineri, despre lucrurile cele vrednice de luare aminte, ce cu neprevedere se întâmplă, deosebite verșuri cu lesnire scornind și cântând o adeverează", în V. Aaron
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Murgeni, că tatăl meu era cunoscut în zonă, a fost arestat și a primit 7 ani de închisoare! Era vorba despre o presiune exercitată asupra întregii societăți. Voiau să-i intimideze pe toți, să le bage frica în oase ca să tacă și să se supună autorităților comuniste fără să crâcnească. Voiau supunerea totală. Toată activitatea Securității și a organelor de partid a fost una de îndobitocire a întregii națiuni ca să nu gândească și să acționeze exact ca niște roboți! C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de după detenție? S. Ț.: Mi-au zis că aveam un comportament ciudat în felul meu de a răspunde și de a reacționa și au venit cu exemple. Că în data cutare m-am enervat fără niciun rost, dar toți au tăcut și au înțeles că sistemul meu nervos era destul de zdruncinat, ca să mai creadă că m-am întors la fel cum am plecat. Era imposibil, nu aveai cum să te întorci normal. Imprescriptibila vinovăție C. I.: După ce v-ați eliberat nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zis nimic. A chemat-o pe gazdă să-i spună să ne mai dea vreo cameră. Gazda i-a spus că deși are casa liberă ea trebuie să-și mărite fata și că nu ne mai poate da. Acela a tăcut, n-a mai spus nicio vorbă, dar i-am remarcat bunăvoința, pentru că părea că se gândește că și noi suntem oameni. C. I.: Interesantă remarca aceasta, părea că se gândește că și dumneavoastră ați putea fi oameni, pentru că cei numiți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unui milițian mâncat bine, băut, cu cravată la gât, la ora 8 dimineață, care mai făcea și bancuri nesărate în fața atâtor oameni. Or, oamenii ăia erau oameni educați, avuseseră avere, erau elita vechii societăți care nu putea să spună nimic, tăcea resemnată. C. I.: Exact! Elita, conducerea și modelele vechii societăți au fost decapitate, de fapt societatea a fost decapitată de cei care, formal sau informal, o conduceau. Le-au fost luate averile, au fost tâlhăriți de către stat, au fost băgați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
iată-le!13 C. I.: Vi s-a făcut interogatoriu în timpul procesului? S. M.: N-au făcut la nimeni. N-a zis niciunul dintre acuzați nici măcar pâs, nimic! N-aveai ce spune. Și chiar dacă voiai să spui, îți dădeau replica imediat: "taci din gură și stai jos! Criminalule și banditule!" Doar cei din completul de judecată vorbeau despre noi: că am făcut și am dres și cutare, dar nu ne întrebau pe noi dacă am făcut sau nu ceea ce ei spuneau. Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
treacă la tăiat și li se agață un laț de gât și de picior de-l ridică în sus și atunci îi taie capul. Făceam ce ni se spunea: "intrați aici! Stați acolo, jos! Nu vorbește nimeni! Ce te interesează? Taci din gură!". Așa s-a desfășurat procesul și m-au condamnat la 3 ani de închisoare corecțională pentru delict de uneltire contra ordinii sociale. Deținut în Penitenciarul Galați C. I.: După ce s-a dat sentința ați fost încarcerat? S. M.: Da
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un foc de armă cu un pistol de semnalizare, cum ar fi acum o artificie, și toată brigada a fost culcată la pământ. "De ce ai ridicat mâna? Ai făcut semne, ai vorbit cu alfabetul surdo-mut!" N-am spus nimic, am tăcut din gură. Asta era pe la ora două și jumătate și m-au ținut până la ora zece, când am plecat de acolo, numai într-o panică și sub amenințări. Ori gardianul, ori brigadierul, ori șeful din escortă, ori vreun soldat din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că veniseră vagoane pentru descărcare, și el îmi zice: "Ce faci, nea Movilă?" "Iaca, stau oleacă de vorbă cu oamenii". A făcut vreo 20 de pași și m-a strigat: "Nea Movilă, vino să-ți spun ceva! Nu mai vorbi, taci din gură, lasă-i, dă-le pace!" Ca atare, a cam riscat ceva el, după părerea mea, că mi-a zis de fapt, prin aceasta, că printre ăia erau codoși. Eeeei, și la un moment dat m-au chemat la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din Iași?", dar încet ca să nu audă gardienii, că la ușă erau caraliii. M-am dus lângă dânsul, lângă bărbatul acela, și l-am întrebat în șoaptă: "Dumneavoastră sunteți din Iași?" "Da!" "Ce sunteți?" Dar mi-a făcut semn să tac. C. I.: Bănuiesc că era și suspiciune. I. N.: Păi, erau informatorii de la drept comun băgați între noi și nu știai cine este și cine vorbește. De asta bărbatul acela mi-a făcut semn, pentru că el cuoștea deja informatorii din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dau în discuții cu el, ne-am dat într-un colț. Mă întreabă: "De unde ești? Că eu sunt din Iași, locuiesc pe strada cutare.... Câți ani ești condamnat?" "6 ani". "Eu am 25 de ani. Sunt secretarul Partidului Național Țărănist. Taci din gură!" Când am auzit... C. I.: Cine era, cum îl chema? I. N.: Profesor Gheorghiu Traian 10, care era secretarul organizației locale a PNȚ. A murit după ce-a ieșit din penitenciar, cu decretul din 1964. Și mi-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în comerț!!! Și mulți au mai fost securiști, mulți au mai fost!!! O fi fost și ăsta informator, că le era frică la Trust de el, de șeful ăsta contabil. Dar eu l-am întrebat pe Nicolau: "Bă, ăsta "ciripește"?" "Taci din gură, măi! El vorbește, tu taci, nu discuți nimic, eu discut tot". "Bine, mă!" La director, Nicolau n-a mai intrat cu mine, a plecat. Am intrat la director: "Să trăiți, am fost trimis de șeful-contabil la dumneavoastră" "Unde
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
securiști, mulți au mai fost!!! O fi fost și ăsta informator, că le era frică la Trust de el, de șeful ăsta contabil. Dar eu l-am întrebat pe Nicolau: "Bă, ăsta "ciripește"?" "Taci din gură, măi! El vorbește, tu taci, nu discuți nimic, eu discut tot". "Bine, mă!" La director, Nicolau n-a mai intrat cu mine, a plecat. Am intrat la director: "Să trăiți, am fost trimis de șeful-contabil la dumneavoastră" "Unde ai lucrat, mă?" "În armată". "Ce-ai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ce să mă fac: "Uite, a plecat directorul, ce mă fac?" Lasă, mă, că ăsta a plecat că nu avea pregătire, era mai mult pus de partid, dar de acum vor veni oameni cu pregătire, ingineri agronomi, cu studii. Și taci din gură, că vine unul Răileanu Dumitru". Dumnezeu să-l ierte, c-a murit. Era un bărbat frumos și elegant, dar cam afemeiat. El m-a filat, că m-a văzut că-s mai vioi și mai disciplinat - că dacă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
D. B.: Asta trebuie să fi fost, dacă nu am reușit să țin minte și să mi se șteargă cu totul din memorie! Drept este că eu am și luat multă bătaie, că n-am fost un om potolit. Eu dacă tăceam din gură, era bine. Dar nu puteam tăcea deloc! Credință, foame, frică și arpacaș C. I.: Ce credeți că v-a făcut să supraviețuiți acelei experiențe cumplite? D. B.: Toți cei care au fost deținuți politici au avut credință, chiar și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am reușit să țin minte și să mi se șteargă cu totul din memorie! Drept este că eu am și luat multă bătaie, că n-am fost un om potolit. Eu dacă tăceam din gură, era bine. Dar nu puteam tăcea deloc! Credință, foame, frică și arpacaș C. I.: Ce credeți că v-a făcut să supraviețuiți acelei experiențe cumplite? D. B.: Toți cei care au fost deținuți politici au avut credință, chiar și când le-au luat preoții. Domnule, chiar și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mosafiri, a aprinde ciubucile și narghiulelele; tinerii copii erau neteziți pe cap de boerii divaniți și câte scene vrednice de amintit nu s-ar fi petrecut în viața de copil de casă la diferiții noștri boeri, dar despre care istoria tace. - „Frumos băiat, e copilul d-tale de casă, a cui ficior este, Jupân logofete? - A boerului V. Cogălniceanu ot Huși. - Văd că-i harnic și deștept;- Să-i căutăm o slujbă, că e curățel. Și așa se vârau în slujbele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
porecle și supranume este un alt procedeu folosit, spune cercetătorul: Ion Șchiopu (de la defectul său fizic de a fi șchiop); Ion Ciobanu (de la meseria acestuia de a fi cioban); Ion Mutu (de la faptul că nu putea vorbi sau era prea tăcut); Ion Minciună (de la porecla pe care o purta individul); Ion a Floarei putea deveni în timp Ion Afloarei; Ion a Savei lui Tiron putea rămâne Ion Tiron, ceea ce înseamnă că „poreclele și supranumele erau substitutele viitoarelor nume de familie". Mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care au sărit ca arși în picioare și cu privirile spre înalturile balcoanelor de rangul II. Informat urgent de ceea ce se petrece, chiar de Iancu Braunștein, care se afla pe scenă făcând socotelile cu coana Virginica și care până atunci tăcuse ca un pește, Costică Tănase, care era numai pe jumătate grimat, extrem de emoționat de această formidabilă surpriză, a ieșit în fața cortinei și, cu privirile îndreptate spre înaltul balcoanelor, s-a adresat cam așa: - „Adânc mișcat de gestul vostru, care mi-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]