19,793 matches
-
bărbat s-a înfățișat înaintea noastră. Era catârgiu, zicea el, și trebuia să plece fără zăbavă spre Fès. Dacă voiam, ne putea oferi serviciile sale în schimbul unei sume neînsemnate, câteva zeci de dirhami din argint. Dornic să părăsească Melilla înainte de căderea nopții și momit fără îndoială de preț, Mohamed a acceptat fără să se mai târguiască. I-a cerut totuși catârgiului s-o ia pe drumul de coastă până la Bedis înainte de a se îndrepta înspre sud către Fès; omul avea însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să le tulbure ultimul drum. Condoleanțele se prelungiră vreme de încă șase zile. Împotriva durerii stârnite de dispariția unei ființe dragi, ce alt leac mai bun poate fi decât epuizarea? Primii vizitatori veneau din zori; ultimii plecau cu mult după căderea nopții. Din a treia seară începând, cei din familie deja nu mai aveau lacrimi să plângă, uitau uneori de ei ajungând să zâmbească sau să râdă, lucru pe care cei de față nu scăpau prilejul să-l critice. Singurele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de inchizitori, călugări fanatici care au proclamat din capul locului că toți creștinii convertiți la islam erau datori să se întoarcă le religia de început. Câteva persoane s-au resemnat, dar majoritatea s-au opus, amintind de înțelegerea încheiată înainte de căderea orașului, care le garanta în mod special convertiților dreptul de a rămâne musulmani. Fără nici un rezultat. Pentru inchizitori, clauza asta era nulă. Orice om care fusese botezat și care refuza să redevină creștin era considerat renegat și, ca atare, pasibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mai putea recita Fatiha la mormântul părintelui său. Cel puțin nu în public, căci acei musulmani convertiți de-a sila refuzau să-și renege religia. Ei au trimis la Fès mesaje sfâșietoate. Fraților, spunea una dintre epistolele lor, dacă la căderea Granadei am dat greș cu datoria noastră de a porni în pribegie, a fost doar din lipsă de mijloace, căci noi suntem cei mai săraci și mai slabi dintre andaluzi. Astăzi, am fost nevoiți să acceptăm botezul spre a salva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mai ales cele mai tinere și mai frumoase. E de ajuns un denunț, o calomnie, un cuvânt perfid lansat de o rivală, pentru ca nefericita să fie sugrumată. Eunucii lui Zeruali fac apoi totul ca această crimă să treacă drept înec, cădere sau acces violent de gâlci. Cel puțin trei femei au murit deja în împrejurări suspecte. Ne tot învârteam pe sub arcadele moscheii, pe care le luminau nenumărate lămpi cu ulei. În cele din urmă Harun a tăcut, așteptându-mi reacția. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe care credincioșii îi respectă și îi admiră în aceste vremuri de decădere! Aceștia sunt oamenii cărora sunteți mândri să le deschideți ușile caselor voastre! Aceștia sunt oamenii cărora le jertfiți fiicele voastre ca unor zeități de dinainte de islam! Înainte de căderea serii, întregul oraș nu vorbea decât despre acest incident. Lui Zeruali însuși, vorbele șeicului i-au fost repetate întocmai. Pe dată, a trimis după tatăl meu, a insultat în fața lui întreaga Granadă și pe toți andaluzii, l-a înștiințat, bâlbâindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din jur și că dăduse instrucțiuni ca să merg să-l întâlnesc. I-am sărutat mâna și i-am transmis salutările unchiului meu. Mi-a pus la dispoziție o locuință unde mă puteam odihni până la înapoierea sa. S-a întors înainte de căderea nopții și m-a chemat la palatul său. M-am înfățișat, i-am sărutat iarăși mâna, i-am oferit unul câte unul darurile, care i-au făcut mare plăcere, apoi i-am întins poemul lui Khâli, pe care l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
plecare ale caravanelor sahariene. Acolo, într-adevăr, neguțătorii și ceilalți călători se așteaptă unii pe alții spre a porni împreună la drum. În acele oaze se stabiliseră mulți comercianți evrei, însă fuseseră victime ale unei ciudate prigoane. Chiar în anul căderii Granadei, care fusese și cel al expulzării evreilor din Spania, un predicator din Tlemcen venise la Fès, instigându-i pe musulmani să-i extermine pe evreii din oraș. De îndată ce a fost informat în legătură cu acest lucru, suveranul a poruncit să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ochii întredeschiși, dar nu mai mișca. Harun se apropie de el, neîncrezător, îi cercetă pulsul, îi atinse pleoapele, apoi se ridică, deloc tulburat. — Omul ăsta merita să moară ca un câine la picioarele celei mai nevinovate dintre victimele lui. Înainte de căderea serii, Harun îl îngropase pe Zeruali sub un smochin, fără să-i fi scos nici veșmântul, nici încălțările, nici giuvaericalele. ANUL FURTUNII 918 de la hegira 19 martie 1512 8 martie 1513) În anul acela, Fatima, soția mea, a murit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
continua: — Invitase câteva persoane acasă pentru a cina împreună de întreruperea postului, dar nici una nu avusese curajul de a trece dincolo de ușa asta. Viața devenise pentru el o povară. A doua zi, la ceasul siestei, m-a trezit zgomotul unei căderi. Era lungit pe jos, în patio, unde se plimbase nervos încă de dimineață. Capul i se lovise de marginea bazinului. Nu mai sufla. O fiebințeală îngrozitoare mi-a năvălit în piept. Mi-am ascuns obrazul. Maică-mea a continuat fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
printre altele, nicidecum cea mai bogată, cu excepția familiei domnitoare. În cele mai frumoase case, în prăvăliile cele mai bine aprovizionate din bazar, sunt văzuți mai cu seamă armeni, greci, italieni și evrei, aceștia din urmă veniți uneori din Andaluzia după căderea Granadei. Nu sunt mai puțin de patruzeci de mii și cu toții recunosc și aduc laude echității sultanului. În suk-uri, turbanele turcilor și tichiile creștinilor și ale evreilor se învecinează fără ură și fără resentimente. Cu câteva excepții, străzile orașului sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
brațe, ca s-o fac să se culce la loc. Vorbea precum neamul ei; eu însă n-aveam altă ambiție decât să trăiesc alături de ai mei, să plec de acolo spre a povesti într-o bună zi, pe hârtie fină, căderea orașului Cairo, a imperiului său, a ultimului său erou. Nu puteam părăsi orașul mai devreme de câteva săptămâni, cât era necesar ca Nur să aibă putere să înfrunte drumul. Între timp, viața la Cairo se făcea tot mai grea. Mărfurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
înfățișat cu pompă duminică 14 februarie, de sărbătoarea Sfântului Valentin. Fusesem înștiințat în ajun și, până în zori, stătusem rezemat de zidul celulei mele, nefiind în stare să dorm, ciulind urechea la zgomotele obișnuite ale orașului, la râsul unui paznic, la căderea unui obiect în Tibru, la plânsetul unui nou-născut, zgomote excesive în liniștea beznei. Sufeream ades de lipsă de somn de la sosirea mea la Roma și, până la urmă, ghicisem ce anume făcea ca orele să fie atât de apăsătoare: mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a mers mai departe. Leon al X-lea a promis că mă va chema din nou. Reîntorcându-mă în celulă, am descoperit că fuseseră date directive noi în legătură cu mine: ușa mea n-avea să mai fie încuiată cu lacătul până la căderea nopții, iar eu puteam circula în voie prin incinta castelului. Când l-am revăzut pe papă, o săptămână mai târziu, pregătise pentru mine un program în toată regula: aveam să-mi împart de acum timpul între studiu și predare. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
filă, și iată deja coasta Africii. Albe minarete din Gammarth, nobile rămășițe ale Cartaginei, acolo la umbra lor mă pândește uitarea, spre ele se abate viața mea după atâtea naufragii. Devastarea Romei după pedepsirea orașului Cairo, focul de la Tombuctu după căderea orașului Granada: oare nenorocirea e cea care mă cheamă sau eu sunt cel care chem nenorocirea? O dată mai mult, fiule, sunt dus de marea asta, martoră a tuturor peregrinărilor mele și care te duce acum și pe tine spre prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cei pe care-i iubesc, cel dintâi care o să plece. Spre acel Loc din urmă unde nimeni nu e un străin în fața Ziditorului. TABLA DE MATERII I. Cartea de la Granada Anul Salmei la Horra..................................................................... Anul amuletelor........................................................................... Anul lui Astaghfirullah................................................................... Anul căderii................................................................................ Anul sărbătorii Mihrajan.................................................................. Anul trecerii mării......................................................................... II. Cartea de la Fès Anul hanurilor.............................................................................. Anul prezicătorilor......................................................................... Anul bocitoarelor........................................................................... Anul lui Harun Iscoditorul................................................................. Anul inchizitorilor........................................................................... Anul băii turcești............................................................................. Anul leilor furioși............................................................................. Anul Marii Recitări........................................................................... Anul stratagemei.............................................................................. Anul firului de iarbă înnodat................................................................. Anul caravanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lui Soliman.............................................................................. Anul clement.................................................................................. Anul regelui Franței.......................................................................... Anul Cetelor Negre........................................................................... Anul pedestrașilor germani.................................................................. 1 Originar din Granada. 2 Locuitor din Fès (transcris de asemenea Fas sau Fez), veche capitală a Marocului. 3 După numele tribului de baștină (V. cap. „Anul căderii“). 1 Data strămutării lui Mahomed de la Mecca la Medina, considerată ca fiind începutul erei musulmane (16 iulie 622). 2 A noua lună a calendarului islamic, perioadă de post care presupune abstinența zilnică de la hrană, băutură, fumat și raporturi sexuale, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
s-a mutat în Balcani. Situația celor ca ei era dictată de hazardul ocupației. Nu rămăsese decât o vagă speranță, un „poate vreodată!“, până s-au întâlnit din nou, acum mai bine de un an, în Africa. Ea era în cădere liberă după episodul despre care acum aproape că nu vorbeau deloc - iar el a prins-o. Pentru asta îi va fi întotdeauna recunoscătoare. Se îndreptă împleticindu-se spre duș și, în momentul în care sună interfonul, încă se mai usca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Saddam, ce părea să se deruleze cu încetinitorul. Nu erau decât bărbați și discuțiile păreau mai zgomotoase decât de obicei, dar nu exista nimic din acea euforie gălăgioasă pe care își închipuise întotdeauna că o va aduce această zi. Eliberarea! Căderea dictatorului! Își imaginase țipete și dansuri frenetice; îmbrățișări spontane între străini pe stradă; se văzuse pe el însuși sărutând femei frumoase, pe toți căzând unii în brațele celorlalți într-o bucurie totală. Dar nu era așa. Oamenii erau reținuți, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
informații altcuiva, era mare. Dar și-a imaginat odată o echipă formată din juniorii Al-Naasri, la fel de pricepuți ca el, trăgând din greu, dornici să li se încredințeze cele mai delicate sarcini. Iar asta era cu siguranță delicată. Partea proastă a căderii lui Saddam era că, după aceea, regulile s-au înăsprit brusc. Guvernele lumii, care s-au prefăcut că nu observă traficul cu obiecte de tezaur din Irak înainte de 2003, nu mai erau atât de indulgente acum. Poate considerau că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
prezentul? Făcu un gest înfricoșător, ca de Halloween, cu mâinile. Maggie hotărî să nu ia în seamă mica lui amabilitate. Nu știu să vă spun încă despre ce e vorba, dar pun pariu că explică de ce aceste negocieri sunt în cădere liberă. Recunoaște, domnișoară Costello. Totul, în țara asta nenorocită... Se dezmetici deodată și coborî glasul. — Totul pe-aici e legat de asta. Luă ziarul și, îndoind pagina, îi arătă mozaicul de la Bet Alpha. Totul numai roci, pietre și temple. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de care avea nevoie ultima variantă era mai mare decât cel de care avea nevoie prima. Trebuia să fie adevărată. Gândurile i se învălmășeau. Cum naiba ajunsese aici? Fusese adusă din Irak în Ierusalim odată cu uriașul val de antichități de la căderea lui Saddam: măcar atâta lucru era evident. Nu conta dacă ajunsese aici prin Beirut, Aman sau Damasc. Cum fusese găsită în Irak, dacă stătuse îngropată până nu demult sau dacă fusese furată dintr-o colecție, poate chiar dintr-un muzeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
fi informat că săraca domnișoară Costello suferise în Ierusalim o depresie care o făcuse să plonjeze într-o lume a iluziilor și iraționalului, din cauza unei noi aventuri consumate în timp ce se afla la datorie. Autoritățile îi oferiseră o șansă, după ce o cădere anterioră o forțase să renunțe la lucrul în diplomație. Dar slăbiciunea ei inexplicabilă făcuse zadarnică încercarea lor de a o ajuta. Părea să nu se poată abține să întrețină relații intime cu cei pe care trebuia să-i abordeze profesional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
PĂLĂRIE: Este că a lins-o? BĂRBATUL CU BASTON: A făcut-o lună. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Arunc-o-napoi! BĂRBATUL CU BASTON: Poate s-o spăl? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nu-i nevoie... BĂRBATUL CU BASTON (Aruncă și urmărește căderea.): Bravo! VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Dă-mi și găleata cea mică. (BĂRBATUL CU BASTON leagă găleata de capătul funiei și o lasă în fântână. Funia e pe terminate și găleata pare să nu fi ajuns încă la cel aflat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și violentă îl trage pe BRUNO în groapă; strigătul lui BRUNO trebuie să fie real, ca și gesturile ulterioare; nu mai avem o reconstituire; o panică reală cuprinde personajele; la început își vor pierde capul cu toții, vor acționa dezlânat; în cădere BRUNO se agață de cei doi, își pierde rând pe rând punctele de sprijin și se agață de marginea gropii; cei doi nu îndrăznesc să intervină, sunt paralizați de spaimă; din adâncul gropii se aude un urlet dement, BRUNO luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]