18,700 matches
-
William Safire definește neuroetica (2006) drept "domeniu al filosofiei care discută din punct de vedere moral metodele de tratament care au ca scop ameliorarea funcțiilor creierului". Teme caracteristice ale neuroeticei, înțeleasă astfel, ar fi: În ce măsură se poate interveni în funcțiile cerebrale în scopul vindecării unor boli sau pentru a îmbunătății capacități cognitive, ca atenția sau memoria? Majoritatea cercetătorilor, însă, aplică termenul de neuroetică într-o accepțiune mult mai largă, punând pe primul plan relațiile dintre noile cunoștințe din domeniul neuroștiințelor și
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
disciplină filosofică care are ca obiect evaluarea morală din punctul de vedere al filosofiei a rezultatelor oținute în cercetările neuroștiințifice. Se face deosebirea între o "etică generală" și o "etică aplicată a neuroștiințelor". Neuroștiința eticei are ca obiect cercetarea proceselor cerebrale corelate cu activitățile cognitive și cu stările afective având o semnificație morală. Rezultatele acestor cercetări au deocamdată doar un aspect descriptiv, în timp ce etica este o disciplină normativă, ea stabilește "ceea ce ar trebui să fie". Știind cum ""este"" lumea, nu este
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
și de concentrare sau ale memoriei. Sistemele de educație, ce pot fi asimilate unui proces tehnologic, au în fond același scop, îmbunătățirea capacităților cognitive, iar, prin modificările activităților neuronale datorite procesului de învățare, reprezintă și ele o intervenție în funcțiile cerebrale ale unei persoane normale. Adversarii acestui punct de vedere afirmă că este necesar să se facă deosebirea între intervențiile cu indicație medicală și cele aplicate eventual la persoane normale. Nu există niciun motiv plauzibil pentru a "perfecționa" condiția umană sau
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
în creier, în stare normală sau patologicică. În neuroștiința cognitivă actuală se utilizează în special rezonanța magnetică nucleară funcțională (fMRI) și [[Tomografie cu emisiune de pozitroni|tomografia cu emisiune de pozitroni (PET). Cu ajutorul rezonanței magnetice funcționale se pot măsura activitățile cerebrale cu un înalt grad de rezoluție temporo-spațială, în timp ce tomografia cu emisiune de positroni permite punerea în evidență a modificărilor metabolice (consumul regional de [[oxigen]] sau de [[glucoză]]) în repaus precum și în timpul unor activități motorii sau cognitive. Aceste tehnici implică o
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
de muncă: ca actor la Teatrul Național local și, ca o dramă, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Din păcate, politica abuzivă a directorului de teatru l-a dus la disperare, cauzând în final moartea sa, datorată unui accident vascular cerebral, după o lună de terapie intensivă în agonie. Nu a fost căsătorit, dar este tatăl a doi copii, Alexandru si Diana.
Vistrian Roman () [Corola-website/Science/311962_a_313291]
-
din noaptea anterioară, el s-a trezit și s-a dus în baie să se bărbierească. I s-a făcut rău și a căzut, iar eforturile medicilor de pe Ambulanță de a-l resuscita au fost zadarnice. El avusese un acident cerebral vascular cu trei săptămâni în urmă și era foarte obosit deoarece condusese mașina de la București la Iași în ziua anterioară. Ca urmare a propunerii ministrului apărării naționale și a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. S-90 din
Nicolae Șchiopu () [Corola-website/Science/311368_a_312697]
-
cu Édouard Manet. Din acest moment Rossetti ia parte la numeroase expoziții, dar înce pe să sufere de ochi. În iunie 1972, afectat de o stare depresiva, Rossetti încearcă să se sinucidă. În decembrie 1881 paralizează parțial în urma unui atac cerebral. Moare la 9 aprilie 1882. În 1850, cănd tabloul "Ecce Ancilla Domini" ("Bună Vestire") al lui Rossetti este prezentat publicului londonez, operă declanșează atacuri vehemențe ale criticii împotriva întregii mișcări prerafaelite. În acest tablou regăsim semne ale influenței maeștrilor renașterii
Dante Gabriel Rossetti () [Corola-website/Science/311402_a_312731]
-
risc pentru depresie și sinucidere. În unele cazuri, tulburările de somn pot fi un factor de risc independent de depresie. O serie de alte afecțiuni medicale se pot manifesta ca simptome asemănătoare tulburărilor de dispoziție, precum: hipotiroidism, boala Alzheimer, tumoare cerebrală, lupus eritematos sistemic și efecte adverse de la o serie de tratamente medicamentoase (precum betablocante și steroizi). O serie de stări psihologice cresc riscul de suicid, de exemplu: deznădejdea, pierderea plăcerii în viață, depresia și anxietatea. O capacitate scăzută de a
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
și a anunțat o nouă voce poetică distinctă, inconfundabilă.Un eu auctorial aflat la desăvîrșirea mijloacelor expresivității și, deopotrivă, o profundă motivație existențială a gestului de a scrie, o distincție poetică ce purta marca stilistică(amprenta) unui poet profund, grav, cerebral, dar și ispitit de spiritul ironic-detașat, nonconformist și rebel în fața canoanelor lirice de atunci.De altminteri, simboluri precum șoimul ori crinul sunt-în cazul poetului Ioan Vieru- embleme înscrise pe scutul unei conștiințe poetice austere și dramatice,arctice,dar,deopotrivă,senzuale
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
de-a doua conflagrații mondiale. Remarque a continuat să publice până în 1962. În ultima parte a vieții, a călătorit mult în Franța, Italia, SUA. În perioada 1958 - 1970 a fost căsătorit cu Paulette Goddard. În 1963 Remarque suferă primul atac cerebral. Al șaselea atac îi este fatal, murind pe 25 septembrie 1970 în spitalul Saint Agnes din orașul Locarno din Elveția. În anul 1931 E. M. Remarque a fost nominat pentru Premiul Nobel pentru Pace "pentru romanul să "Nimic nou pe Frontul
Erich Maria Remarque () [Corola-website/Science/311478_a_312807]
-
1798 presupunere de numărul teorema Primul a fost riguros dovedit de Hadamard și de la Vallée - Poussin în 1896 . Legendre a făcut o cantitate impresionantă de lucru asupra funcțiilor eliptice , inclusiv clasificarea integrale eliptice , dar ea a avut un accident vascular cerebral lui Abel de geniu pentru a studia inversele de funcții Jacobi și rezolva problema complet . El este cunoscut pentru transformarea Legendre , care este folosit pentru a merge de la Lagrangianul la formularea Hamiltonianul de mecanicii clasice . În termodinamica este de asemenea
Adrien-Marie Legendre () [Corola-website/Science/311484_a_312813]
-
mare, a fost îndepărtată de la curte. În jurul anului 1375, Eduard juca un rol limitat la guvernare. În septembrie 1376 el cade bolnav la pat. După o scurtă perioadă de revenire începând cu luna februarie, regele moare de un accident vascular cerebral (unele surse spun gonoree ) la 21 iunie. A fost urmat la tronul Angliei de nepotul său, Richard al II-lea, deoarece fiul său, Prințul Negru, murise la 8 iunie 1376. Pretenția lui Eduard asupra tronului Franței s-a bazat pe
Eduard al III-lea al Angliei () [Corola-website/Science/312461_a_313790]
-
În anatomia vertebratelor trunchiul cerebral (lat. "truncus encephali") reprezintă segmentul caudal al encefalului, continuând măduva spinării. Prezintă legături anatomice și funcționale dorsal cu cerebelul, iar cranial cu diencefalul. Trunchiul cerebral asigură inervația senzitivă și motorie a feței și gâtului prin intermediul nervilor cranieni. Deși prezintă dimensiuni
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
În anatomia vertebratelor trunchiul cerebral (lat. "truncus encephali") reprezintă segmentul caudal al encefalului, continuând măduva spinării. Prezintă legături anatomice și funcționale dorsal cu cerebelul, iar cranial cu diencefalul. Trunchiul cerebral asigură inervația senzitivă și motorie a feței și gâtului prin intermediul nervilor cranieni. Deși prezintă dimensiuni reduse, este o componentă foarte importantă a encefalului, căile nervoase motorii și senzitive trecând de la etajele superioare la restul corpului prin trunchiul cerebral. Acesta include
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
diencefalul. Trunchiul cerebral asigură inervația senzitivă și motorie a feței și gâtului prin intermediul nervilor cranieni. Deși prezintă dimensiuni reduse, este o componentă foarte importantă a encefalului, căile nervoase motorii și senzitive trecând de la etajele superioare la restul corpului prin trunchiul cerebral. Acesta include tracturile corticospinale (motorii), sistemul lemniscal (sensibilitate tactilă epicritică, vibrații și sensibilitatea proprioceptivă kinestezică) și tracturile spinotalamice (sensibilitatea termoalgezică și cea tactilă protopatică). Trunchiul cerebral joacă de asemenea un rol important în reglarea funcțiilor cardiace, respiratorii și reglarea ciclului
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
căile nervoase motorii și senzitive trecând de la etajele superioare la restul corpului prin trunchiul cerebral. Acesta include tracturile corticospinale (motorii), sistemul lemniscal (sensibilitate tactilă epicritică, vibrații și sensibilitatea proprioceptivă kinestezică) și tracturile spinotalamice (sensibilitatea termoalgezică și cea tactilă protopatică). Trunchiul cerebral joacă de asemenea un rol important în reglarea funcțiilor cardiace, respiratorii și reglarea ciclului somn-veghe. Trunchiul cerebral este alcătuit din bulb rahidian (lat. "medulla oblongata"), puntea lui Varolio (lat. "pons") și mezencefal (lat. "mesencephalon"). Bulbul rahidian are formă de con
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
tracturile corticospinale (motorii), sistemul lemniscal (sensibilitate tactilă epicritică, vibrații și sensibilitatea proprioceptivă kinestezică) și tracturile spinotalamice (sensibilitatea termoalgezică și cea tactilă protopatică). Trunchiul cerebral joacă de asemenea un rol important în reglarea funcțiilor cardiace, respiratorii și reglarea ciclului somn-veghe. Trunchiul cerebral este alcătuit din bulb rahidian (lat. "medulla oblongata"), puntea lui Varolio (lat. "pons") și mezencefal (lat. "mesencephalon"). Bulbul rahidian are formă de con turtit antero-posterior, cu vârful trunchiat în continuarea măduvei. Pe linia mediană a feței anterioare prezintă fisura mediană
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
jumătatea caudală se observă șanțul median posterior. De o parte și de alta a șantului median posterior, separate de șantul intermediar posterior se observă fasciculul gracilis (situat medial) și fasciculul cuneatus (situat lateral). Aceste fascicule determină proeminențe la suprafața truchiului cerebral: tuberculul nucleului gracilis și tuberculul nucleului cuneat. Puntea este separată de bulb prin intermediul șantului bulbo-pontin, locul originii aparente a nervilor abducens, faciali (perechea a VII-a de nervi cranieni) și vestibulocohleari (perechea a VIII-a de nervi cranieni). Fața anterioară
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții, fiind separat de aceasta prin șantul pondopeduncular. Este alcătuit din cei doi pedunculi cerebrali. Fața anterioară prezintă între cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
doi pedunculi cerebrali. Fața anterioară prezintă între cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic, care se îndreaptă
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic, care se îndreaptă spre corpul geniculat lateral. Pe fața laterală este încrucișat de nervul trohlear. Fața posterioară a mezencefalului
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic, care se îndreaptă spre corpul geniculat lateral. Pe fața laterală este încrucișat de nervul trohlear. Fața posterioară a mezencefalului este formată de tectul mezencefalic pe care se
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
și alta caudală, coliculul inferior. Între coliculi se găsesc un șant longitudinal și unul transversal formând șanțul cruciform. De la fiecare colicul pornește în direcție laterală câte o bandă de fibre numită braț: brațul coliculului superior și brațul coliculului inferior. Trunchiul cerebral prezintă o structură internă foarte complexă. Acesta reprezintă sediul unor nuclei de origine sau terminali ai nervilor cranieni (nucleii echivalenți) și a unor nuclei proprii. De asemenea la nivelul trunchiului cerebral se gasesc numeroase aferențe și eferențe nervoase destinate nucleilor
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
braț: brațul coliculului superior și brațul coliculului inferior. Trunchiul cerebral prezintă o structură internă foarte complexă. Acesta reprezintă sediul unor nuclei de origine sau terminali ai nervilor cranieni (nucleii echivalenți) și a unor nuclei proprii. De asemenea la nivelul trunchiului cerebral se gasesc numeroase aferențe și eferențe nervoase destinate nucleilor echivalenți sau proprii. Trunchiul cerebral reprezintă și un punct de trecere pentru fascicule ascendente și descendente, o parte dintre ele formând decusații la acest nivel. Trunchiul cerebral, ca și restul segmentelor
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]