17,682 matches
-
cele ale Departamentului de Comerț. Conform raportului EWP, nu trebuiau aplicate restricții speciale numai pentru Europa și nu trebuiau impuse nici un fel de restricții pentru bunurile care nu erau în cantități limitate și care erau destinate Uniunii Sovietice și țărilor dominate de aceasta 512. EWP era sensibil mai cu seamă la încălcările libertății comerțului. El își argumenta poziția prin aceea că oricum comerțul Est-Vest avea să se limiteze, ca o consecință a implementării Programului de Reconstrucție Europeană, care încuraja comerțul Vest-Vest513
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legea prelungirii acordurilor comerciale, cu o serie de amendamente, unul din ele fiind deosebit de important pentru relațiile româno-americane. Prin paragraful 5 se interzicea acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru importurile din Uniunea Sovietică sau din "oricare zonă sau națiune dominată ori aflată sub controlul mișcării comuniste internaționale"619. Pe 27 iunie, Washingtonul a comunicat Bucureștiului că Statele Unite intenționează să lichideze acordul comercial provizoriu încheiat pe 20 august 1930620. Pe 1 august, președintele Truman a semnat o proclamație de suspendare a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca prin Vocea Americii, propaganda americană să fi promovat titoismul, însă politica economică a Washingtonului, fie că era vorba de embargo sau asistență, nu putea permite unui stat-satelit să se desprindă de dominația sovietică 663. Analizînd măsura în care Moscova domina țările din Bloc, Departamentul de Stat conchidea că România este statul "cel mai sovietizat dintre toți sateliții"664. Și întrucît promovarea titoismului nu mai părea un obiectiv viabil pe termen scurt pentru SUA, Departamentul i-a cerut CSN să revizuiască
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în România în eventualitatea unui atac din partea turcilor 729. Amenințarea noii direcții de către Moscova a fost primită cu entuziasm în România. Însă dorința lui Gheorghiu-Dej de a adopta un program similar nu era doar o reacție cuminte a unei țări dominate la măsurile conducerii sovietice. Gheorghiu-Dej căuta mai degrabă o soluție pentru criza economiei românești. Obiectivele primului Plan Cincinal care începea cu 1951, nu fuseseră îndeplinite. Din cauza faptului că se pusese un accent prea mare pe industria grea, se înregistra o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anunțat aplicarea unor reforme liberale, printre care majorarea salariului minim pe economie, alocații și pensii 870. Revoluția ungară a avut o serie de ecouri. Guvernele țărilor-satelit și-au dat seama că sovieticii nu-i sprijineau neapărat și pe liderii statelor dominate 871. Forțele anticomuniste au tras concluzia că nu trebuie să se aștepte la ajutor din partea SUA în cazul unei revoluții. România a realizat că se poate ajunge la comunism fără intervenția sovietică, dar numai în anumite limite 872. Apoi, Gheorghiu-Dej
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe ei au dus la adoptarea LP 480. Conform paragrafului 304 al acestei legi, președintele putea dispune de produse agricole excedentare pentru "a ajuta națiunile prietene să nu mai depindă de comerțul cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și cu națiunile dominate sau aflate sub controlul URSS și pentru a se asigura că vinderea sau transferarea produselor agricole către țările menționate nu va avea ca efect creșterea numărului acestor produse sau al altora similare în statele inamice"883. Această prevedere a pus
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revizuit politica americană pentru țările Europei de Est, adoptată prin CSN 5608/1. Consiliul a acceptat necesitatea ca Statele Unite să încerce în continuare să "creeze o ruptură" între Moscova și statele-satelit. Acesta recunoștea că fosta politică de "ostracizare a regimurilor dominate de sovietici avusese ca efect secundar reducerea contactelor directe între SUA și popoarele dominate". Revoltele din Polonia și Ungaria erau o dovadă că "frămîntările maselor și ale partidelor" din estul Europei constituiau o amenințare serioasă pentru dominația sovietică. America trebuia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a acceptat necesitatea ca Statele Unite să încerce în continuare să "creeze o ruptură" între Moscova și statele-satelit. Acesta recunoștea că fosta politică de "ostracizare a regimurilor dominate de sovietici avusese ca efect secundar reducerea contactelor directe între SUA și popoarele dominate". Revoltele din Polonia și Ungaria erau o dovadă că "frămîntările maselor și ale partidelor" din estul Europei constituiau o amenințare serioasă pentru dominația sovietică. America trebuia să "exploateze" deosebirile dintre state. Și una din cele mai bune căi era sporirea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi acceptat să acorde acest ajutor. Și dacă, într-adevăr, nu și-a luat acest angajament, înseamnă că Gheorghiu-Dej se hotărîse să profite de conflictul chino-sovietic și să determine Moscova să plătească pentru loialitatea Bucureștiului. În eforturile lor de a domina lumea comunistă, sovieticii își puteau permite să fie în conflict cu China și Albania, dar nu puteau renunța la sprijinul altor sateliți est-europeni fără să-și piardă credibilitatea ca lideri ai lumii comuniste. Se pare că Gheorghiu-Dej a intuit acest
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acum seama că puteau exista oportunități comerciale și în București. Oricum, nu era încă timpul ca ele să fie exploatate. Nici Congresul american și nici cetățenii americani nu erau gata să practice comerț cu o țară aflată sub influență sovietică, dominați fiind de sentimente anticomuniste. Propunerile oficiale pe care România le făcuse Occidentului au atras mai mult atenția Moscovei decît a Washingtonului. Eforturile zgomotoase ale Bucureștiului de a urma un drum independent l-au determinat pe Hrușciov să convoace o întîlnire
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fie tratate altfel decît cele din Polonia și Iugoslavia. Deși cererea era pe placul lui Harriman, acesta era cu mîinile legate, din cauza Congresului. Paragraful 231A din Legea extinderii comerțului, din 1962, obliga președintele să retragă "Clauza" tuturor țărilor comuniste sau dominate de comuniști. Congresul nu intenționa să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate". Cea mai amplă declarație pe care o putea face Harriman era să promită că SUA aveau să "Reflecteze în continuare la mijloacele de lărgire a comerțului" și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a reînnoit cererea, adăugînd că amendamentul său ar asigura sistemul de taxe preferențiale doar țărilor comuniste membre ale Acordului General pentru Tarife și Comerț și ale Fondului Monetar Internațional, care beneficiază de "Clauza națiunii celei mai favorizate" și care sînt dominate de mișcarea comunistă internațională. Senatul a aprobat amendamentul 1695. Acest fapt nu avea un efect imediat asupra României, dar acesta avea să se resimtă mai tîrziu, după acordarea "Clauzei". Fiind o "țară în curs de dezvoltare", România putea beneficia de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
analiza cererea președintelui de prelungire a derogării privind emigrarea. Aceasta s-a dovedit a fi ultima audiere a Camerei Reprezentanților la care au compărut numeroși oameni de afaceri, pentru a susține recomandarea președintelui. Pînă în 1986, audierile aveau să fie dominate de cei ce reprezentau interese religioase și problemele drepturilor omului. Această schimbare se datora și noii politici economice a României, care-și sporise volumul exporturilor, modificînd astfel balanța deficitului comercial în relațiile cu America. În 1980, balanța comercială a Statelor Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1958 Revision of East-West Trade Controls, p. 4 n.5 896Raportul Politica fundamentală de securitate națională, 5 mai 1958, pp. 17-18, dosarul CSN 5810, cutia 20, Biroul consilierului special, Biroul Casei Albe, Biblioteca DDE 897Raportul Politica SUA față de națiunile est-europene dominate de sovietici, 9 mai 1958, pp. 4-5, 7, dosarul CSN 5811, RG 5835 W1, documente politice, CSN, Arhivele Naționale 898Ibidem, p. 14 899"Scînteia", 28 februarie 1957, p. 1 900Fejitö, A History of the People's Democracies, p. 87 901NYT
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acesteia îi era refuzat statutul de națiune. O națiune de iobagi era nu doar o contradicție în termeni, ci și o aberație conceptuală în logica politică a orânduirii feudale. Această compresie a națiunii la elita sa socială înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un pasaj din Spiritul legilor ilustrează înțelegerea elitistă (în spiritul vremii) pe care filosoful jurist al luminilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei conceptuale (Begriffsgeschichte), "chiar de la început conceptul de "națiune" va fi pentru ei [românii din Transilvania] un concept "deschis", un fel de sferă care se lărgește și se îngustează, alternativ, asimilând și eliminând conținuturi, potrivit intereselor de care ei sunt dominați în lupta lor pentru drepturi cu "națiunile politice"" (Blaga, 1995, p. 80). Disputa petiționară se va extinde într-o polemică istorico-filologică în care membrii Școlii Ardelene își vor proba tăria credințelor în dreptul românilor la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ghibu (1975, p. 147) menționează că abecedarul conține un steag unguresc descris elevilor români ca fiind "steagul patriei", iar câteva pagini mai încolo stă scris: "Ungaria e patria noastră. Toți oamenii din patrie suntem frați". Pe fondul acestei literaturi didactice dominată de bucoavne și mai apoi de abecedare își face apariția manualul de istorie ca instrument pedagogic și vehicul ideologic. Primul manual de istorie din literatura didactică românească apare în 1839, sub semnătura lui Florian Aaron cu titlul Manual de istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naștere ideologia națională a Școlii Ardelene "proto-naționalismul" românesc care, odată însămânțată de către dascălii transilvăneni dincolo de arcul carpatic s-a prins a forma ideologia propriu-zis naționalistă; b) naționalism democratic liberal, exprimat în toiul mișcărilor pașoptiste; c) naționalism etnic herderian, care a dominat ultima jumătate a secolului al XIX-lea, specifică romantismului; d) naționalism bifurcat în versiunile sale critică, respectiv fanatică, în perioada interbelică; e) antinaționalism în timpul primei faze a comunismului, deghizat sub faldurile doctrinare ale internaționalismului proletar; f) naționalism socialist în faza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din urmă nu este complet absentă din mesajul propagat prin mijlocirea manualelor de istorie. Înainte de orice, educația publică derulată în statele danubiene modelează supusul religios, loial mai întâi Bisericii și Credinței, abia apoi Domnului și Patriei. Într-un univers școlar dominat de bucoavne și texte religioase, în care finalitatea educației era programată a consta în formarea de creștini cu frica lui Dumnezeu înzestrați cu abilități practice minimale pentru îndeplinirea obligațiilor religioase, primul fior patriotic este introdus de către Grigore Pleșoianu în 1828
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este diferită în funcție de principat. În cazul lui Aaron și al său Manual de istoria Principatului României (a se citi Manual de istoria Principatului Țării Românești), figura centrală este Mihai Viteazul. La Albineț, în Manualul de istoria Principatului Moldaviei, persoana care domină întregul spectru de figuri istorice este Ștefan cel Mare, pe care îl elogiază conferindu-i singularitate eroică: "Pământul patriei noastre nici mai înainte, nici după aceia n'au mai avut un asemine barbat" (Albineț, 1845, p. 133). În timp ce la Moldovan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de rege (10 mai 1881). Monarhia devenea, astfel, cupola simbolică sub care avea să se desfășoare viața politică românească. În tot acest timp, soarta românilor transilvăneni a intrat pe o pantă negativă. Succesul repurtat în 1863, când Dieta de la Sibiu, dominată pentru prima dată de români, a votat egalitatea națiunii române și a Bisericilor sale (Ortodoxă și Unită), punând capăt astfel sistemului unio trium nationum care data din 1437, a fost cu totul efemer. Și aceasta pentru că în 1865, noua Dietă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discursul pentru a viza învățământul rural, pe care îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat de ethosul religios. A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei creștine cu etica națională. Școala, ca incubator al naționalismului, trebuie să devină "întocmaĭ ca o adoua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII). Iar școlile normale, cele menite să formeze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identificat de H. Seton-Watson: i) coaliție reală reperabilă în colaborarea autentică cu regele și partidele istorice în realizarea actului de la 23 august 1944; ii) coaliție fictivă după instalarea trupelor Armatei Roșii pe teritoriul românesc, PCdR a preluat progresiv controlul puterii, dominând coaliții în care partidele istorice aveau un rol decorativ-ornamental; iii) regimul monolitic prin care era desăvârșită "revoluția comunistă" și finalizată instituirea regimului de "democrație populară" (Constantiniu, 2011, p. 435). Sub presiune sovietică explicită, regele l-a numit pe Petru Groza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
excepționalismului românesc: Nu se cunoaște un popor, care să fi avut o istorie mai tragică decât poporul nostru. Istoria Românilor poartă marca unui șir de suferinți și a unei aprige și disperate lupte pentru existență a poporului român. Nota tragică domină întreg trecutul nostru" (ibidem, p. 20). Pe sub retorica critică sub introduse, contrabandistic, aceleași clișee mitizante care constituiau moneda curentă a romanticilor exaltați de misiunea lor patriotică: "Romanii din cetatea lui Traian erau destinați să devină prin firea lucrurilor și forța
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția de compromis la care se ajunge este un adevăr relativ național controlat parțial de evidențe empirice și rigori inferențiale. În climatul spiritual dominat de un ortodoxism intransigent, unitatea sufletească a românilor a fost readusă în capul ordinii de zi a chestiunilor identitare. Am arătat că acțiunea unificatoare a lui Mihai Viteazul nu mai putea fi interpretată în cheie naționalistă. Profesionalizarea câmpului istoriografic, precipitată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]