20,085 matches
-
de Budapesta, dar vă rog să le considerați nu mai puțin autentice.) Căldura de peste zi s-a retras în fața brizei marine. Ne recuperăm bagajele și avansăm spre sala de sosire, acolo unde dăm peste o mulțime electrizată de așteptarea celor dragi. O doamnă blondă ținând în mâini o pancartă pe care scrie „Literatur Express Europa 2000”, cu numele noastre inscripționate, ne atrage atenția din primele clipe. Welcome to Lisbon! - ne spune femeia, zâmbindu-ne convențional. „Sper să vă simțiți bine la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
apuci să te înscrii din timp. Eu reușesc să trimit de la laptopul lui Bernd Gutberlet, la Chișinău, un prim e-mail cu salutări Anișoarei, colega noastră din redacție. Prin intermediul ei, cercurile concentrice ale mesajului meu vor ajunge și la celelalte ființe dragi de acasă. Apoi, optăm în trei - Vasile, Andrei și cu mine - pentru varianta Lisbon by step, o experiență obligatorie pentru cel care vrea să înțeleagă ceva din sufletul unei metropole. VASILE GÂRNEȚ: Cum să definești un oraș în câteva rânduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de un an, trei luni și patru zile... (o evidență aiuritoare, mai trebuiau cronometrate și minutele!). Bătrâna îngrijitoare (o femeie de vreo 65 de ani) parcă se luminează la față când rostește numele lui Lenin, vorbind ca despre niște ființe dragi, lângă care își petrecuse întreaga tinerețe, arătându-ne o cameră mică, cu separeu, în care încăpeau două paturi destul de scurte, pentru uzul cuplului revoluționar. Nici o umbră de ironie la adresa „hulubașilor” care se instalaseră, prin acaparare abuzivă, în clădirea unde s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
10.000 de metri și bem cabernet de Basarabia. Ceea ce înseamnă că am și ajuns acasă. - Final de jurnal Interviuri cu scriitori din Trenul Literaturii Richard Wagner (Germania): „Pentru mine, ideea europeană este în primul rând suma unor idei naționale.“ - Dragă Richard Wagner, purtăm acest dialog la Moscova, una dintre ultimele escale pe traseul lui Literatur Express Europa 2000. Pentru început, aș vrea să aflu impresiile tale de până acum despre călătorie și poate o opinie despre acest megaproiect cultural. - Suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
punct de vedere, de colegii noștri mai dinspre Vest ori din Grecia, care, geografic vorbind, nici nu-i Vest. Interviu de VASILE GÂRNEȚ Chișinău-București, iulie 2000 Adrian Popescu: „Literatur Express a fost o anticipare a viitoarei Europe unite, cultural deocamdată.“ - Dragă Adrian Popescu, ce a însemnat pentru tine Literatur Express Europa 2000 și cum ai caracteriza, în câteva fraze, orașele în care a poposit trenul scriitorilor? - Literatur Express Europa 2000 a fost călătoria cea mai lungă a vieții mele, o călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nefericirea și injustițiile. Interviu de VASILE GÂRNEȚ Chișinău-Cluj, iulie 2000 Andrei Bodiu: „Pornind de la experiența Literatur Express-ului, mi-e clar că dacă ne iubim cu adevărat țara, n-avem decât un singur drum de urmat: spre NATO și Uniunea Europeană.” - Dragă Andrei, Trenul Literaturii a penetrat cu ușurință, la adăpostul unui proiect bine coordonat din timp, frontierele existente astăzi în Europa. În mod individual, mai ales pentru o persoană din Est, e mai greu de făcut acest lucru. Care sunt, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
literaturilor europene prezente în Literatur Express, după dialogurile pe care le-ai purtat cu scriitorii veniți din aceste țări, aș vrea să știu dacă a suferit vreo modificare, vreo corecție, opinia ta despre literatura care se scrie astăzi în România? - Dragă Vasile, scriitorii din tren au fost atât de diferiți... Am auzit și citit de la literatură feministă la poezie scrisă în vechi ritmuri scandinave, de la romane polițiste psihologice la bestselleruri pe formula Barbara Cartland, de la poezie crudă realistă până la poeme cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
instalator sau ca un violoncelist. Ce altceva poți să spui despre un scriitor fără a risca să exagerezi? Interviu de VASILE GÂRNEȚ Chișinău-Madrid, septembrie 2000 Corinne Desarzens (Elveția): „Ceea ce îi separă pe oameni este raportul lor față de Soare, nu frontierele.“ - Dragă Corinne Desarzens, ai fost una dintre cele mai agreabile prezențe din Trenul Literaturii Europa 2000: volubilă, comunicativă, plină de imprevizibil și umor. Cum te-ai simțit de-a lungul traseului? Ce ai câștigat, ca experiență personală, de pe urma participării la acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mulțumesc pentru simpatie și pentru amabilitatea cu care ai răspuns acestor întrebări. Interviu de VASILE GÂRNEȚ aprilie 2001, Chișinău-Geneva Glenn Patterson (Irlanda de Nord): „Literatura mi-a dezvăluit același adevăr: da, lumea este așa cum se vede, dar ea poate fi și altfel.“ - Dragă Glenn Patterson, Trenul Scriitorilor a reunit scriitori din 41 de țări, din Vest și din Est, și a străbătut Europa de la un capăt la celălalt. Care sunt impresiile tale cele mai puternice, pozitive și negative, de pe urma acestei călătorii? - În mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Interviu de VITALIE CIOBANU Chișinău-Dublin, aprilie 2001 Einar Örn Gunnarsson (Islanda): „Călătoria în Literatur Express, probabil, nu a făcut din mine un mai bun scriitor, dar de un lucru sunt sigur: am devenit un mai bun cititor decât fusesem înainte.“ - Dragă Einar Örn Gunnarsson, prezența ta în Trenul Literaturii Europa 2000 - tu care vii din îndepărtata Islandă - este o dovadă în plus a ambițiilor organizatorilor acestui spectaculos proiect, care a reunit scriitori de limbi, țări, formule estetice și vârste diferite, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ciudați de „infirmitatea” lor ce le crea mereu, cu o insistență drăcească, neplăceri sociale sau intime cu duiumul. Eram prieteni, atunci, și ne puteam măsura, măcar pentru un ceas, pentru un an, cu acei eroi de hârtie, En-Ghidu și Ghilgameș, dragi lui Nichita, cu Achile și Patrocle, cu fugăritul Oreste și ortacul său Pilade și, mai știi, poate chiar și cu perechea de semizei, frații frumoasei Elena, Castor și Polux!... Cine știe! Totul sau aproape totul era posibil atunci, în orele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
argumentate contra dictaturii ceaușiste care, la sfârșitul anilor ’70, prindea tot mai mult „relief”, o tot mai accentuată ură contra intelectualității, contra profesionalismului în orice domeniu, contra tradiției, contra tinerilor etc., mi-a spus, cu un blând ton de reproș: - Dragă Nicolae, iată, tu faci o greșeală pe care o fac și alții care vin aici din țară: vă împiedicați de lucruri mărunte, de erori de moment! Voi nu vă dați seama de realul, de profundul patriotism al lui Ceaușescu! Uite
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
noțiuni, eludate sau ocultate sub comuniști, își iau cumva revanșa, explodând pur și simplu, vezi cuvântul „privat”, care a dus aproape la o mică familie de cuvinte: privatizat, a privatiza, privatizare! Și asistăm nu numai la o „ciocnire” între cuvintele „dragi ideologilor comuniști”: colectiv (cu atributele respective, binele colectiv, interesul colectiv etc.Ă, masă (de indiviziă, sarcină, ședință etc., cu noile cuvinte precum cel amintit și altele (capital-capitalism, bancă, cont, avere, proprietate-proprietar etc.Ă, dar și o „ciocnire” în mințile oamenilor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fi părut amicului meu cu multă, foarte multă întârziere - dar eu, noi suntem scriitori și ține de meseria noastră să dăm interviuri, în țară și în străinătate! Ați cerut măcar să vă fie arătate aceste inteviuri, conținutul lor politic? De altfel, dragă Matei, eu nici măcar nu am contestat sistemul politic în general, comunist, eu am criticat doar „Tezele din Iulie”, negarea rolului intelectualității culturale și științifice în „construirea socialismului” și reînvierea principiului stalinist al priorității atașamentului de partid, precum și alte idei politice
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
într-un post sau postură oarecare în ierarhia societății! Dar, cum o spuneam, încă o dată: „noi”, cei care credeam într-o artă adevărată posibilă chiar și sub dictatura comunistă, noi am făcut ceva mai mult, după o sentință, un adagiu drag lui Goethe și Th. Mann, pe care am mai citat-o în unele scrieri: „Cel care atinge perfecțiunea într-un domeniu, chiar prin aceasta îl depășește!”. Iar în problema de care ne ocupăm, reactualizarea criteriilor estetice într-un regim totalitar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sunt de acord. Asta ar împărți și mai mult țara în două. Dacă-mi permiteți, Preafericirea Voastră ar trebui să preia interimatul președinției pentru formarea guvernului de uniune națională, după care s-ar întoarce aici... Ați pune toată lumea de acord. Dragul meu domn, nu acesta e rolul meu. Makarios a sfârșit rău, știți prea bine, cunoașteți situația din Cipru. Dacă voi putea avea o fărâmă de influență, va fi cu atât mai bine, dar... Facem și noi ce putem: adică nimic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
veche, laici și iacobini, decât la Pointe-à-Pitre și la Fort-de-France? Orice deplasare înspre avanposturi ține de speologie: cobori spre izvoarele subterane ale unui fluviu imaginar care-i mai mult sau mai puțin înnămolit la suprafață. 7. Unui prieten libanez asasinat Dragă Samir Kassir, " În zilele noastre nu e prea bine să fii arab". Am savurat acest început ironic și deloc incisiv, apoi am abandonat cartea pe care mi-ai dat-o la despărțire, cu gândul aiurea, ca să fiu sincer până la capăt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mie de case au fost distruse în acțiuni punitive, fără a pune la socoteală și școlile, moscheile, fabricile de săpun și de ulei de măsline (date ONU). Orașul e dominat de muntele Gazirim, sanctuar și astăzi în activitate al samaritenilor dragi lui Isus, care se consideră descendenții direcți ai celor două triburi coborâtoare din Iosif, dar care nu recunosc exact aceeași Tora ca evreii ortodocși. Discuție lângă puț cu un misionar nordic. Omul e cunoscut pentru intransigența și pentru abnegația lui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de a nu se inventa bomba atomică și punerea în afara legii a energiei electrice, precum și restabilirea în toate drepturile și în starea de superioară demnitate a omului fără de Dumnezeu". Vrei să nu mai auzim rostindu-se astfel de blasfemii? Fie, dragul meu prieten. Dar atunci nu mai dormi fără grijă, tu, cenzor fățarnic, necredincios dezgustat, frate*! Căci cu Țara Sfântă, lucrurile stau cam așa; dacă nu te duci tu la ea, poți fi sigur că va veni ea la tine. Herman
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
că călugării au toți femei. Cu o impresie dureroasă, lugubră îl părăsim. [MĂNĂSTIREA SECU] La Secu într-o minunată vale împresurată de codri ajungem pe un drum rău. Din sărăcia lor aici călugării supuși mănăstirii Neamțului ne-au ospătat cu dragă inimă cu lapte, cu brânză, cu smântână și cu niște ouă pe care le cumpărasem de la fratele Costache, niște ouă care nu mai aveau mult până să scoată pui. Egumenul umblă cu picioarele desculțe; cel care ne aduce ouă, fratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prin locuri neumblate, izbindu-ne de cioate, coborând văi prăpăstioase și urcând dealuri grele, pe la marginea unei păduri care parcă nu mai are sfârșit. Desnădăjduiți, ne oprim într-o vreme, ca să ne mai punem la cale. Doctorul ne ospătează cu dragă inimă din ce are, procurorul Eliseu, prevestindu-ne ploae și șchiopătând, mănâncă bine vorbind din bielșug, Nicolau rostește două cuvinte după ce mănâncă și se culcă pe-o coastă. În umbra pădurii ne hodinim un timp, apoi pornim și mergem iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nedreptățiții, vrednicii și vitejii soldați cari au mers într-un marș fulgerător până la porțile Sofiei. Aceștia vor purta cu drept și cu vrednicie semnul bărbăției pe piept dar numai aceștia, căci foarte mulți dintre ceilalți nu și-au făcut datoria. Dragii mei camarazi de arme, Știu eu că nimănui nu-i pare rău după ce-a lăsat în urmă, casă curată și nevastă harnică, căci cel ce se va întoarce cu vrednicie, după biruință, va avea o bucurie însutită; știu că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împăratului nost. Nimeni nu-i solobod să lucre! Făerag (Cloamba albă) Custura Tăul Făeragului. Certejul de Sus Pișta înecatul din Făerag. Moșneagul zice că bat cânii noaptea, că se întoarce sufletului înecatului; i-i dor de lume; i-a fost dragă viața. Mormântul uriaș al lui Decebal. Muntele Decebal. Prichindeii. Lizuca vede cum pe cer s-aprind lumânărele. S-aprind făclioare și jos lângă scorbura sălciei; o lumină sfioasă verzuie, care se mișcă încet... "Toți funcționari cel mai scurt vreme prezenteze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ani, foarte frumușică și delicată. El însuși feciorul era bine îmbrăcat, pălărie neagră și bundă brumărie. Nu era fecior, nu era holtei; copila era a lui. O privea cu dragoste și-i cânta: Tata verde, mama neagră: Sărut mâna, cocă dragă! Cum a trecut el cu copila, s-a arătat și mama "neagră", un fel de țigăncușă cu ochii ca puncte de păcură, o foarte frumoasă femeiușcă (o mai văzusem), zâmbitoare și cochetă, cu catrință și iie. Am întrebat-o: Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să se apere și nu prea e deprinsă să fie victimă. Dreptul de a face fără frică tot ce-i bun și just. Dsale Domnule Costică Boroianu căprari La târgu ocnii la fabrica de sare La hoț RĂVAȘ Multe serutări Draga costică De când Mata tei dus tare uri tu Ma mănâncă Dragă costică tarare amslăbit că mamă nâcă urâtu mă rog semi scrii de grabă îna poi că sun cu ne răbdare Multe serutări Dragă Costică să nute superi semi trimeț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]