18,350 matches
-
război, să revenim și la alte pagini din letopisețul localității. La 1 septembrie 1940, pe un teren de pe actuala stradă Independenței, își deschide ușile o școală primară de 4 clase. Către anii 40 în Dondușeni locuiau circa 1.300 persoane. Nori grei apar la orizontul Basarabiei la mijlocul anului 1940. În urma odiosului pact dintre Hitler și Stalin de la 26 iunie 1940 soarta Basarabiei a fost hotărâtă prin forță militară. La 22 iunie 1941 se încep a număra cele 1418 zile și nopți
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
considerată ca apartinând cremei societații la începutul carierei va deveni îngrozitor de ieșită din modă spre sfârsitul acesteia. Printre caracteristicile cele mai cunoscute al lui Poirot se numără și sensibilitatea stomacului. El suferă de rău de mare și în Moarte între Nori consideră că greața de la zbor l-a împiedicat să fie mai alert în timpul crimei. Într-un roman ulterior ni se spune că spre bătrânețe Poirot a început să-și bucure stomacul cu diferite delicatese. ""Stomacul meu nu este fericit pe
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
spre bătrânețe Poirot a început să-și bucure stomacul cu diferite delicatese. ""Stomacul meu nu este fericit pe mare."" - Răul de sub Soare, "Capitolul VIII" Avionul coborî puțin. "Mon estomac", gândi Hercule Poirot, și își închise ochii cu determinare."" - Moarte între Nori, "Capitolul I" ""Întodeauna un om care a avut mare grijă de stomacul lui, și-a luat recompensa la bătrânețe. Mâncatul nu era doar o plăcere fizică "[pentru Poirot]" dar și o cercetare intelectuală."" - Doamna McGinty a murit, "Capitolul I" Poirot
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
fi mai pronunțate decât cele ale altitudinii. Diferența de temperatură între munte și stațiunile din vale poate fi mare. Temperatura scăzută de pe munte poate fi compensată de lumina soarelui pe cer senin, dar își face efectul puternic în condiții de nori. Combinat cu vântul, impactul acesteia este puternic chiar și dacă nu plouă sau ninge. Vârful dispare între nori uneori în multe zile, ceea ce înseamnă că la altitudini mari este ceață care poate duce la dezorientare. Temperaturile fiind mai joase pe
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
mare. Temperatura scăzută de pe munte poate fi compensată de lumina soarelui pe cer senin, dar își face efectul puternic în condiții de nori. Combinat cu vântul, impactul acesteia este puternic chiar și dacă nu plouă sau ninge. Vârful dispare între nori uneori în multe zile, ceea ce înseamnă că la altitudini mari este ceață care poate duce la dezorientare. Temperaturile fiind mai joase pe vârful Gerlachovský din cauza altitudinii sale, vremea și potențialul său impact asupra turiștilor nu diferă de alte vârfuri din
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
tip oceanic și cea temperată de tip continental. Amplitudinile termice sunt mari, frecvențele înghețurilor târzii și timpurii sunt ridicate, regimul pluviometric este de tip continental, iar cel eolian — moderat. Măgura Codlei reprezintă un veritabil barometru pentru locuitorii Țării Bârsei. Atunci când nori negri se așeză deasupra acesteia, se anunța vreme defavorabilă. Precipitațiile atmosferice variază de la 747 mm în zona Brașov, la sub 20 mm în zona Bod. Îndeosebi vara, ploile torențiale sunt destul de frecvente, fiind însoțite de grindină și trăznete, ducând la
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
terestre, dar strict inițiatice (Mânăstirea Albă, din "al mării negre prund", construită de Sfântul Soare, cu aceste repere: "Nici de largă nu-i prea largă / Făr-cuprinde lumea-ntreagă, / Nici de naltă nu-i prea naltă, / Făr cu turnul sus la nori")
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
pielea fină și în viața de apoi. Egiptenii se înbăiau în apă parfumată care făcea parte din obiceiurile personale, acesta fiind predecesorul băilor Grecești pretențioase. Regina Cleopatra utiliza ape parfumate cu predilecție. În timpul călătoriilor navale, sosirea reginei era anunțată de nori de parfum. Grecii și Romanii au învățat despre parfumuri de la Egipteni. Datorită climatului favorabil au fost în stare să importe din India condimente și plante aromate, precum ghimbirul, piperul și lemnul de santal. Theophratsus din Atena a cercetat modurile în
Apă de toaletă () [Corola-website/Science/304764_a_306093]
-
și sud-est. Vânturile de vest- aduc zăpadă și ger cu preponderență în partea vestică și centrală a țării. Austrul- aduce aer tropical, cald, care înmoaie gerul și topește zăpezile. Vara:- aer oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed și aduce nori încărcați cu ploi bogate. -aer tropical este uscat și fierbinte; provine din regiunile sudice, crează călduri toride și secete prelungite. Influențe climatice în România: -influențe oceanice: în vestul țării; aduc precipitații bogate; -influențe submediteraneene: în sud-vestul țării, cu veri calde
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
sau cerul nocturn desemnează cerul vizibil în timpul nopții. În astronomie desemnează cerul lipsit de nori vizibil în timpul nopții. Constelațiile sunt aranjamente stelare vizibile pe cerul nocturn. Alte obiecte nocturne strălucitoare sunt planetele sistemului solar, cometele, nebuloasele, galaxiile, supernovele. În secolul 2 d.Hr. Ptolomeu a identificat 48 de constelații, multe alte fiind identificate încă din
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
mai precis în iulie, experimentele erau aproape de succes. Aparatura instalată la bordul lui USS Eldridge a funcționat perfect, astfel încât vasul a devenit invizibil pe radare. Problema care a apărut a fost că uriașul vapor era învăluit, în timpul experimentelor, într-un nor cenușiu, puternic încărcat electrostatic. Martorii de pe vas spuneau că echipamentele metalice scoteau scântei ciudate, albastru-verzui. Apoi, la 28 octombrie 1943, s-a reluat experimentul, se pare pentru a face vasul invizibil pentru ochi, la fel cum dispare o mărgea de
Experimentul Philadelphia () [Corola-website/Science/305616_a_306945]
-
la 28 octombrie 1943, s-a reluat experimentul, se pare pentru a face vasul invizibil pentru ochi, la fel cum dispare o mărgea de sticlă într-un pahar cu apă. Dimineața a pornit experimentul, vaporul a fost înconjurat de faimosul nor cenușiu, apoi energia pulsată în echipamente a fost intensificată treptat. Marinarii au auzit zbârnâitul echipamentului iar martorii au văzut, de pe chei, cum vasul dispare, împreună cu ceața cenușie. Interesant a fost că urma vasului era vizibilă în apă, ca o impresiune
Experimentul Philadelphia () [Corola-website/Science/305616_a_306945]
-
ul este o descărcare electrică disruptivă care se produc între nor și pământ si pot fi "negative" sau "pozitive" (vedeți figura). Protecția împotriva trăsnetului este dată de paratrăsnet, un dispozitiv inventat la jumătatea secolului al 18-lea de către Benjamin Franklin. Majoritatea oamenilor loviți de trăsnet sunt surprinși de furtună într-un
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
și auzirea tunetului la 3. De exemplu, dacă sunt 9 secunde între fulger și tunet, trăsnetul a lovit la aproximativ 3 km depărtare. Benjamin Franklin a demonstrat în anul 1752 cu ajutorul unui zmeu de hârtie prezența unei sarcini electrice în nori de furtună (acesta a observat încărcătura electrică a funiei umede cu care ținea zmeul dar, din fericire, "nu a declanșat" trăsnetul). Cercetări ulterioare au stabilit că, în nori de furtună numiți "Cumulonimbus" (nimbus cumulus), nori în care cu o probabilitate
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
anul 1752 cu ajutorul unui zmeu de hârtie prezența unei sarcini electrice în nori de furtună (acesta a observat încărcătura electrică a funiei umede cu care ținea zmeul dar, din fericire, "nu a declanșat" trăsnetul). Cercetări ulterioare au stabilit că, în nori de furtună numiți "Cumulonimbus" (nimbus cumulus), nori în care cu o probabilitate mare vor lua naștere trăsnete, curenții de aer repartizează inegal gheața și apa în interior. Prin frecarea straturilor norului se formează spații cu încărcătură (ionică) electrostatică negativă și
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
prezența unei sarcini electrice în nori de furtună (acesta a observat încărcătura electrică a funiei umede cu care ținea zmeul dar, din fericire, "nu a declanșat" trăsnetul). Cercetări ulterioare au stabilit că, în nori de furtună numiți "Cumulonimbus" (nimbus cumulus), nori în care cu o probabilitate mare vor lua naștere trăsnete, curenții de aer repartizează inegal gheața și apa în interior. Prin frecarea straturilor norului se formează spații cu încărcătură (ionică) electrostatică negativă și pozitivă. Zona de trecere dintre regiunile cu
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
a declanșat" trăsnetul). Cercetări ulterioare au stabilit că, în nori de furtună numiți "Cumulonimbus" (nimbus cumulus), nori în care cu o probabilitate mare vor lua naștere trăsnete, curenții de aer repartizează inegal gheața și apa în interior. Prin frecarea straturilor norului se formează spații cu încărcătură (ionică) electrostatică negativă și pozitivă. Zona de trecere dintre regiunile cu sarcini pozitive și negative au loc la înălțime mare și temperaturi între −10°C și −15°C, aici picăturile de apă din nor transformându
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
straturilor norului se formează spații cu încărcătură (ionică) electrostatică negativă și pozitivă. Zona de trecere dintre regiunile cu sarcini pozitive și negative au loc la înălțime mare și temperaturi între −10°C și −15°C, aici picăturile de apă din nor transformându-se în cristale de gheață. Stratul superior (de sus) al norului este în mod normal încărcat pozitiv, iar stratul inferior (de jos) negativ. Aceste sarcini induc la rândul lor sarcini de semn opus la suprafața pămantului (vedeți figura). ul
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
Zona de trecere dintre regiunile cu sarcini pozitive și negative au loc la înălțime mare și temperaturi între −10°C și −15°C, aici picăturile de apă din nor transformându-se în cristale de gheață. Stratul superior (de sus) al norului este în mod normal încărcat pozitiv, iar stratul inferior (de jos) negativ. Aceste sarcini induc la rândul lor sarcini de semn opus la suprafața pămantului (vedeți figura). ul este o descărcare electrică care restabilește echilibrul electric între nor și pământ
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
sus) al norului este în mod normal încărcat pozitiv, iar stratul inferior (de jos) negativ. Aceste sarcini induc la rândul lor sarcini de semn opus la suprafața pămantului (vedeți figura). ul este o descărcare electrică care restabilește echilibrul electric între nor și pământ (vedeți figura). Tensiunea între un nor și pământ a fost măsurată la câteva zeci de milioane de volți. Aerul uscat are o "putere de străpungere" de cca. 3 milioane de volți/metru care ar duce (considerând lungimea trăsnetului
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
pozitiv, iar stratul inferior (de jos) negativ. Aceste sarcini induc la rândul lor sarcini de semn opus la suprafața pămantului (vedeți figura). ul este o descărcare electrică care restabilește echilibrul electric între nor și pământ (vedeți figura). Tensiunea între un nor și pământ a fost măsurată la câteva zeci de milioane de volți. Aerul uscat are o "putere de străpungere" de cca. 3 milioane de volți/metru care ar duce (considerând lungimea trăsnetului de 1-2 km) la o tensiune mult mai
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
1400 mm, nebulozitatea medie depășind 6 zecimi. Climatul munților mijlocii se caracterizează prin variații moderate ale temperaturii aerului, cea anuală menținîndu-se pozitivă, iar în luna iulie oscilînd între 18-20°C. Versanții orientați spre nord-vest, vest, sud-vest sînt frecvent acoperiți de nori. Versanții adăpostiți (estici) se caracterizează prin predominarea timpului senin. In partea inferioară a versanților abrupți și mai ales către sud-est se accentuează fenomenul de fohn. Versanții sudici se remarcă prin timp senin noaptea și dimineața și prin nori cumulus care
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
acoperiți de nori. Versanții adăpostiți (estici) se caracterizează prin predominarea timpului senin. In partea inferioară a versanților abrupți și mai ales către sud-est se accentuează fenomenul de fohn. Versanții sudici se remarcă prin timp senin noaptea și dimineața și prin nori cumulus care, uneori, dau precipitații abundente după-amiază. In partea lor superioară se înregistrează precipitații abundente (peste 1200 mm anual). Versanții nordici prezintă temperaturi ale solului și aerului moderate. Apele de suprafață sînt reprezentate prin rîuri și lacul de baraj al
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
sudice care înaintează din Câmpia Română, peste dealurile subcarpatice, pe văi, și ajung uneori până dincolo de Muntele Cumpătu, determinând aspecte diferite ale vremii între nordul și sudul acestor munți. Nu rareori, vara, în timp ce culmile din jumătatea nordică sunt acoperite de nori, iar ploaia își face simțită prezența, în sud soarele luminează încă. Valurile de ceață frecvente la sfârșitul toamnei și iarna în Câmpia Română sunt împinse pe Prahova și pe Doftana și urcă pe o mare parte a Munților Baiului. Fenomenul
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
vremii se deosebesc mai cu seamă în privința umidității și nebulozității atmosferei. Este important faptul că masele de aer oceanic, o dată ce depășesc la est aliniamentul culmilor înalte, devin mai sărace în precipitațiile ce le sînt specifice, înregistrîndu-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar, fronturile atmosferice răsăritene, în înaintarea și ascensiunea lor, se răcesc, sporesc în umiditate, dau precipitații destul de însemnate și măresc gradul de nebulozitate. De altfel, numărul mediu anual de zile cu cer acoperit este de 180 în
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]