18,249 matches
-
de soare. Ele fac parte dintre cele mai familiare insecte, însoțind animalele și afectând omul încă de la începuturile evoluției sale, atât prin compania lor supărătoare, cât și prin diferite acțiuni exercitate de larvele lor asupra alimentelor și chiar asupra corpului omenesc. În limbajul popular sunt denumite "muște verzi" și "muște albastre". Agresivitatea și pericolul pe care ele le reprezintă pentru om sunt cunoscute din primele relatări ale antichității, unde sunt descrise cu toată veracitatea chinurile oribile ale victimelor, condamnate la un
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
abstractizarea, inductia, deducția, îmbinarea metodei istorice cu cea logică, analiza (cantitativă și calitativă; pozitivă și normativă; statică și dinamică), sinteza și experimentul economic. Procesul de formare a economiei ca știință a avut loc într-o perioadă îndelungată a evoluției societății omenești. Idei și chiar teorii economice au apărut încă din Antichitate, în special în Grecia antică (Xenofon, Platon, Aristotel), apoi, o lungă perioadă de timp, inclusiv în Evul Mediu, a avut loc o evoluție lentă a gândirii economice. O dată cu Epoca modernă
Metoda economiei politice () [Corola-website/Science/309343_a_310672]
-
impresionează precum influență iconoclasta a unui melange mitic de folclor românesc și avangardă a anilor ’20, ’30 și ’40, în special Victor Brauner. Daniel Ionescu este un pictor narativ care are ceva de spus; de exemplu, cănd deschide un craniu omenesc, descoperă un creier conceput din nuduri de femei voluptoase. Don Quijote rătăcește într-un peisaj ce este trupul unei gigante nimfe, si un glob ocular este suspendat între două brațe vânjoase. Toate acestea sunt povești figurativ urbane fantastice venite din arhaicul
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
un sistem de întrajutorare guvernamentală în scădere și a dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile și incapacitatea guvernului de a gestiona proiectele de irigare și de control în mod corespunzător al inundațiilor, au provocat pierderi pe scară largă de vieți omenești. Guvernul central, lipsit de resurse, a putut face foarte puțin pentru a atenua efectele acestor calamități. Pentru a face lucrurile și mai rele, o epidemie pe scară largă s-a răspândit în China, de la Zhejiang la Henan, ucigând un număr
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
turistică cu același nume, vezi Hanul Ancuței." Hanul Ancuței este un volum de nouă povestiri scrise de Mihail Sadoveanu, volum publicat în anul 1928. Prin frumusețea deosebită a limbii și vraja stilistica, observația realistă și pătrunzătoare de a surprinde destinele omenești, candoarea romantică în dezvăluirea sentimentelor și tainelor sufletești, cadrul de legendă și atmosfera poetica, poate fi considerată cea mai strălucită creație lirico-epică a lui Sadoveanu. Comisul Ioniță povestește cum, în tinerețea să, a trebuit să meargă până la Vodă pentru a
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
primul rând în Italia, acolo unde unui pictor străin nu îi era deloc ușor să obțină aprecieri și succese. Cât privește stilul său", van Eyck a ajuns la o perfecțiune incredibilă în desenul formelor", în redarea materialelor, precum și reprezentarea chipurilor omenești. este unul din fondatorii Școlii de artă Renașterea Nordică. Din biografia lui Jan van Eyck lipsesc numeroase date. Nu se cunoaște cu exactitate nici data nașterii sale. Primul document în care se găsesc date referitoare la persoana sa datează din jurul
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroană. De asemenea, ei trebuie sa dea autorităților biruri în natură (găini, lână și lemne). Pe teritoriul târgului Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești. În 1884, o sentință a autorităților austriece pedepsesc formal pe unul dintre opresorii locali cu o „dojană severă”. Locuitorii Dornelor încearcă să pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor prin plângeri repetate la împărat și la autoritățile locale dar ele nu pot
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de Piatră, Strei Săcel și Strei, atestând prezența omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Urmele găsite în cele două peșteri din dealul Măgura, păstrate la Muzeul județean din Deva arată că pe aceste meleaguri au existat așezări omenești încă din neoliticul vechi (5500-3500 i.e.n.). Perioada de tranziție de la neolitic la epocă bronzului (2200-1800 î.e.n.) este atestată de fragmentele de ceramică, vase din lut ars cu ornamente încadrate în cultură Cotofeni. Descoperirile arheologice făcute în localitatea Călan, cum sunt
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
căderea lui a- inițial, ca determinant al unui apelativ de genul lunca sau vale, înlocuit cu baia „mină" Numele vechi a localității este "Baia de Sus". Orașul Baia Sprie are un însemnat trecut istoric. Urme ale unor vetre de așezări omenești se regăsesc încă din secolele unu și doi, după Hristos. Orașul va fi atestat documentar relativ târziu într-o diplomă din 1329, în timpul regelui maghiar Carol Robert care acordă locuitorilor primele privilegii. Denumirea latineasca era Mons Medius ceea ce în traducere
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
îmbinarea șesului cu dealul, cunoaște o notă specifică de dezvoltare al cărei timbru este reliefat rând pe rând atât de peisajul patriarhal cât și de cel urbanistic, căci pe lângă frumusețea naturală a locurilor împrejmuitoare, trebuie amintit faptul că această așezare omenească se remarca de la primele ei începuturi ca un centru industrial. Orașul se află în apropierea paralelei 45. Este înconjurat de dealuri ca Tâlva Mare, Tâlva Mică, Colilia, Prisaca, Dealul Mare, Lup, Rol, Marila, de o înălțime mai mică, relieful înalt
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
românească este unul foarte însemnat. Pe lânga faptul că folclorul românesc, arta plastică, muzica, dansurile, ritmurile, obiceiurile, ceramica românești conțin urme ale civilizației acestui popor al tracilor, lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumesc părți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună (cele mai multe) etc. Pe lângă celelalte moșteniri daco-getice, cuvintele de origine dacică, intrate definitiv în fondul principal lexical al limbii române, arată încă o dată că poporul român este
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
în iulie - 20-30 ° C) cu cantități scăzute de precipitații, iernile cu temperatura medie în ianuarie -5,5 °C. Originea orașului își face obârșia din secole străvechi. Descoperirile arheologice demonstrează că în sec. III-IV e.n. pe teritoriul actualei localități existau așezări omenești datând din epoca antică târzie, făcând parte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Se presupune, că sub presiunea barbarilor, așezările autohtonilor au fost părăsite, ca mai târziu oamenii să se reîntoarcă. În cadrul cercetărilor arheologice întreprinse în contextul efectuării perieghezei s-au
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
pentru că prima locuință aici și-a făcut-o un oarecare Ștefan, deși oamenii îi mai ziceau Copaci, pentru că era aici un pâlc de copaci. Ostrov, de asemenea, în limba vorbită se folosea, deoarece se afla pe locul numit Ostrov. Așezări omenești, însă, au fost pe aceste locuri și mai înainte. În împrejurimile satului se află 8 movile funerare, rămase de la migratorii asiatici. Cea mai înaltă, de 9 m. și cu un diametru de 50 m. se află la marginea de nord
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
și alcătuia 456 persoane, inclusiv 249 bărbați și 207 femei. Școala cu o singură clasă a fost înființată în anul 1878. Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul satului au confirmat că pe aceste meleaguri chiar până la nașterea lui Hristos, existau așezări omenești, populația cărora se ocupa cu agricultura, creșterea animalelor domestice și prelucrarea produselor lor. Primele exemplare de rămășițe animalice au fost descoperite în anii 1842-43. La lucrările de săpare a unui beci și la extragerea pietrei pentru construcție au fost dezgropate
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
masiv în număr de 26 bucăți de oase, care ulterior au fost transmise Muzeului de Arheologie din Odesa. În a doua jumătate a secolului XX săpăturile arheologice au reconfirmat că în împrejurimile satului Cobusca Veche au existat mai multe așezări omenești situate în Valea Pădurii, Valea lui Brigai, în Hîrtop, la Ciumata, la sud-vest și nord-vest de iaz, pe unde este traseul cursei. Despre toate acestea vorbesc rămășițele unei pietre de moară manuală, o săgeata în forma de trei palete cu
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
anticomuniste. Zidirea sfanțului lăcaș înveșnicește memoria celor 26 mii de ostași ai Armatei Române căzuți în vara lui 1941, în bătălia de la Țiganca, Cahul. În bătălia de la Țiganca, Armata Română a înregistrat una din cele mai mari pierderi de vieți omenești din istoria sa. Cei 26 mii de eroi ai neamului au fost înhumați, unul peste altul, în trei gropi comune: de la Cania, Iepureni și Stoianovca. În perioada regimului comunist, gropile din Iepureni și Stoianovca au fost profanate. Pentru credincioșii din
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
zeci de kilometri unele de altele. Savanții arheologi atribuie localității o vîrstă de mare vechime, purtîndu-ne undeva prin sec.II-IV e.n. Anume de pe atunci pe malurile rîului Camenca, în partea de sud a satului, ar fi existat vatra unei așezări omenești timpurii. Cioburile de oale strînse aici ar pute fi chiar de proveniență locală, dat fiind faptul că tot din acea epocă s-au păstrat rămășițele a două cuptoare de ars vase de lut, ceea ce ar confirma că ocupația nu le
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
septembrie), unde este paroh părintele Octavian Cocu. Spre deosebire de alte localități orheiene ca, spre exemplu, Butuceni, Trebujeni, Ivancea, Seliște, Lucășeuca, Lopatna, Jorile, Mârzești ș.a., unde în rezultatul investigațiilor arheologice de mai mulți ani au fost depistate numeroase urme de vechi așezări omenești, satul Susleni și împrejurimile lui nu s-au bucurat încă de cercetări sistematice și minuițioase. Aceasta, însă, nu înseamnă nicidecum că locurile acestea, cu condiții naturale deosebit de prielnice vieții omului, n-au fost valorificate. Conform unui sondaj arheologic efectuat de
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
fost înregistrate 833 de gospodării casnice în anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 2284 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Satul Bulboci este așezat pe valea rîului Căinar. Existența unei vieți sedentare omenești în acest loc cu mult înainte de era noastră o probează vestigiile arheologice, descoperite în cuprinsul și în preajma localității: străvechile unelte de lucru și obiecte de uz casnic, fragmentele unor vase de lut și de arama, produsele de meșteșugărit, cenușarele pe
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
Rublenița este o localitate-centru de comună în raionul Soroca, Republica Moldova. Istoria satului Rublenita. „Istoria este ecoul a tot ce cade pe drumul neamului omenesc. Viața omenească pe acest meleag a existat din timpuri preistorice . Ion Hîncu scria, ca „specialiști au descoperit aici” (la Rublenita) „vatra unui sat, format după cucerirea Daciei de Imperiul Român”.Satul a existat deci pîn la invazia hunilor din anul
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
Rublenița este o localitate-centru de comună în raionul Soroca, Republica Moldova. Istoria satului Rublenita. „Istoria este ecoul a tot ce cade pe drumul neamului omenesc. Viața omenească pe acest meleag a existat din timpuri preistorice . Ion Hîncu scria, ca „specialiști au descoperit aici” (la Rublenita) „vatra unui sat, format după cucerirea Daciei de Imperiul Român”.Satul a existat deci pîn la invazia hunilor din anul 376 , cînd
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
în timp ce sătenii au dus-o greu. După război în sat s-au întors 43 de bărbați dintre care 13 invalizi. În anii 1946-1947 a fost seceta mare urmata de foametea organizata de către autoritățile sovietice, care a secerat mii de veți omenești. În toamna anului 1947 a fost înființată prima gospodărie colectivă în mahalaua Răzeși. Avându-l ca prim-președinte pe Livițchi Panteleimon Gavril. În același an au mai fost înființate ulterior încă două colhozuri în mahalaua Pohoarna, avându-l ca președinte
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
satul rămîne retras de lume și-și duce viața în tihnă și voie bună. Se pare, așa și-o duce nu de azi și nu de ieri, ci de secole. Încă de pe cînd Alexandru Voievod îl întărește cu alte așezări omenești vornicului Cupcici. Adică de la 15 iunie 1431, cînd a fost semnat acest uric domnesc. Cu toate că, evident, el deja exista. Dar alte știri despre el, care ar tine de sec. XV, nu avem. Mai intervine o informație de la 1 ian. 1574
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
10 mai cu denumirea Mocșia. Istoria povestește că, cu multe secole în urmă, pe cînd oamenii duceau o viață nomadă în căutarea pământurilor mai fertile, pe unde erau condiții mai favorabile de viață: adică apă, pășuni, păduri, astfel apăreau așezări omenești mai întâi în triburi de rudenie pînă la apariția localităților cu sistem de familie. Într-așa mod povestește legenda, că ar fi apărut localitatea Jorile. Legenda povestește că primul localnic, care și-a întemeiat familia pe malul rîului Tiras (actual
Jora de Sus, Orhei () [Corola-website/Science/305236_a_306565]
-
s-au și stabilit cu traiul, iar numele pe care îl vor purta mai multe secole în rînd provenea de la florile numite Alce - ulterior - Alcedar. Pe parcursul sec. XX în perimetrul moșiei satului Alcedar s-au descoperit vestigii ale unor așezări omenești deosebit de vechi. Arheologii care au efectuat săpături lîngă această vatră strămoșească au confirmat vechimea activității multiseculare pe aceste locuri. Aici s-au găsit monede bizantine din sec. VI-VII. Faptul este o mărturie a legăturilor economice cu țările civilizate ale
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]