19,627 matches
-
lui Oană Vornicul, efectuată până la moartea sa în 1425. Probabil în baza acestui document, Enciclopedia Sovietică Moldovenească atestează satul Cârlani cu anul 1470. Cităm: „Stejăreni (până in 1965 Cârlani ). Sat in s/s Lozova, r-nul Nisporeni, RSSM. Situat în nord-estul raionului, la 32 km de centrul raional și la 8 km de stația de cale ferată Bucovăț. Menționat documentar în 1470. La Stejăreni se află o brigadă complexă a sovhozului-fabrică „Lozova”, școala de 8 ani, club cu instalație cinematografică, bibliotecă, punct
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
(n. 3 decembrie 1950, Ghelăuza, raionul Strășeni, Republica Moldova) este un poet, prozator, traducător și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România, de asemenea membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova. este un scriitor de la Chișinău, care face parte, conform aprecierilor formulate
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
1960 (când au fost reorganizate regiunile Autonomă Maghiară și Stalin) și care a existat până în anul 1968, atunci când regiunile au fost desființate. În urma reorganizării administrative din 1960, a preluat o mare parte din suprafața Regiunii Autonome Maghiare, dar a pierdut raioanele de pe teritoriul de astăzi al județului Covasna ce au fost încorporate regiunii Brașov. Reședința regiunii a fost la Târgu Mureș, iar teritoriul său cuprindea o suprafață similară cu cea a actualelor județe Harghita și Mureș. Două raioane, care până în 1952
Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară () [Corola-website/Science/314079_a_315408]
-
dar a pierdut raioanele de pe teritoriul de astăzi al județului Covasna ce au fost încorporate regiunii Brașov. Reședința regiunii a fost la Târgu Mureș, iar teritoriul său cuprindea o suprafață similară cu cea a actualelor județe Harghita și Mureș. Două raioane, care până în 1952 aparținuseră regiunii Mureș, locuite în majoritate de români (Luduș și Târnăveni), trec de la regiunea Cluj la Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, iar două raioane, cu populație majoritar maghiară, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cu 85,3% și respectiv 90
Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară () [Corola-website/Science/314079_a_315408]
-
teritoriul său cuprindea o suprafață similară cu cea a actualelor județe Harghita și Mureș. Două raioane, care până în 1952 aparținuseră regiunii Mureș, locuite în majoritate de români (Luduș și Târnăveni), trec de la regiunea Cluj la Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, iar două raioane, cu populație majoritar maghiară, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cu 85,3% și respectiv 90,2% maghiari conform recensământului din 1956, care între 1950-1952 aparținuseră regiunii Stalin, trec la regiunea Brașov (succesoarea regiunii Stalin). Odată cu aceste modificări proporția populației maghiare
Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară () [Corola-website/Science/314079_a_315408]
-
recensământului din 1956, care între 1950-1952 aparținuseră regiunii Stalin, trec la regiunea Brașov (succesoarea regiunii Stalin). Odată cu aceste modificări proporția populației maghiare scade de la 77,3% la 62,2%. Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară se învecina: Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a cuprins următoarele raioane:
Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară () [Corola-website/Science/314079_a_315408]
-
a lui Dimitrie Cantemir din "„Descriptio Moldaviae”", apare sub numele de „Răsuna”, probabil în relație cu larma broaștelor, numeroase în zonă. se află în regiunea Odesa din sud-vestul Ucrainei, în apropiere de hotarul sudic al Republicii Moldova, pe teritoriul a trei raioane: Bolgrad (partea de nord), Ismail (partea de sud-est) și Reni (partea de sud-vest). Cea mai mare localitate aflată pe malul lacului este orașul Bolgrad (aflat la extremitatea nordică). Este cel mai mare lac natural din Ucraina, având o suprafață de
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
cu aceeași poezie. Pe când era student la scoala pedagogica nr. 15 la Akerman (azi Belgorod-Dnestrovskii) participa la cercul dramatic, cântă la pian și acordeon, editează gazeta școlii. În anul 1952 a absolvit școală pedagogica cu eminenta. Face practică în Cojușna, raionul Strășeni. Este pedagog de limbă și literatura română în aceeași localitate. Este admis la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de istorie și Filologie. După absolvirea institutului, scrie și publică primele versuri. Pe când face practică în Cojușna, raionul Strășeni
Pavel Boțu () [Corola-website/Science/314365_a_315694]
-
Cojușna, raionul Strășeni. Este pedagog de limbă și literatura română în aceeași localitate. Este admis la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de istorie și Filologie. După absolvirea institutului, scrie și publică primele versuri. Pe când face practică în Cojușna, raionul Strășeni, se întâlnește cu viitoarea lui soție, Veronica Modârcă, cu care învață în continuare la Institutul Pedagogic Ion Creangă din Chișinău. Ea devine profesoară de limbă și literatura română la liceul de muzică "Eugen Coca". În 1957 se căsătoresc și
Pavel Boțu () [Corola-website/Science/314365_a_315694]
-
Mihail Porfirovici Burla (n. 22 noiembrie 1957, satul Mejdurechie (Ciudei), raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, RSS Ucraineană) este un om politic din Transnistria, deputat în Parlamentul regiunii separatiste. El îndeplinește în prezent funcția de președinte al Partidului "Obnovlenie" (Reînnoirea). s-a născut la data de 22 noiembrie 1957, în satul Mejdurechie (Ciudei
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
regiunea Cernăuți, RSS Ucraineană) este un om politic din Transnistria, deputat în Parlamentul regiunii separatiste. El îndeplinește în prezent funcția de președinte al Partidului "Obnovlenie" (Reînnoirea). s-a născut la data de 22 noiembrie 1957, în satul Mejdurechie (Ciudei) din raionul Storojineț, regiunea Cernăuți (RSS Ucraineană). A urmat cursurile Facultății de Geografie din cadrul Institutului Pedagogic de Stat "Taras G. Șevcenko" din Tiraspol (1974-1979), obținând calificarea de profesor de geografie și biologie. După absolvirea facultății, a lucrat ca asistent de laborator la
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
(n. 26 decembrie 1916, comuna Carapciu, Adâncata, raionul Storojineț, Bucovina - d. 16 august 1969, Iași) a fost un inginer și profesor român. s-a născut la data de 26 decembrie 1916, în comuna Carapciu, Adâncata din raionul Storojineț, aflat pe atunci în Ducatul Bucovina, într-o familie de
Anton Șesan () [Corola-website/Science/313421_a_314750]
-
(n. 26 decembrie 1916, comuna Carapciu, Adâncata, raionul Storojineț, Bucovina - d. 16 august 1969, Iași) a fost un inginer și profesor român. s-a născut la data de 26 decembrie 1916, în comuna Carapciu, Adâncata din raionul Storojineț, aflat pe atunci în Ducatul Bucovina, într-o familie de modești cărturari. După absolvirea cursurilor liceale le-a urmat la Liceul "Eudoxiu Hurmuzaki" din Rădăuți, a urmat Școala Politehnică din București, Secția construcții, obținând în anul 1940 diploma de
Anton Șesan () [Corola-website/Science/313421_a_314750]
-
școli, iar principalii proprietari de pământ erau statul, Elena Ștefănescu, D.H. Vasile și A. Stolojan. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, având 3762 de locuitori în aceleași sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București. Satul Ciumați (pe atunci aflat temporar în comuna Mironești) a primit în 1964 denumirea de "Teiușu". În 1968, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Hotarele
Comuna Isvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/313432_a_314761]
-
(în ucraineană "Тячівський район") este cel mai mare raion rural din Ucraina cu o populație de 171,9 mii de locuitori. Raionul reprezintă un areal românesc din Ucraina, formând o majoritate din 9 localități - orășelul Slatina și satele Apșa de Jos, Strâmtura, Teteș, Podișor, Bascău, Cărbunești, Bouțul Mare și
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
(în ucraineană "Тячівський район") este cel mai mare raion rural din Ucraina cu o populație de 171,9 mii de locuitori. Raionul reprezintă un areal românesc din Ucraina, formând o majoritate din 9 localități - orășelul Slatina și satele Apșa de Jos, Strâmtura, Teteș, Podișor, Bascău, Cărbunești, Bouțul Mare și Bouțul Mic. Suprafață 1818 km². Râul principal care traversează raionul este Tisa (42
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
mii de locuitori. Raionul reprezintă un areal românesc din Ucraina, formând o majoritate din 9 localități - orășelul Slatina și satele Apșa de Jos, Strâmtura, Teteș, Podișor, Bascău, Cărbunești, Bouțul Mare și Bouțul Mic. Suprafață 1818 km². Râul principal care traversează raionul este Tisa (42 km pe teritoriul raionului). Raionul se învecinează cu România în sud, cu regiunea Ivano-Frankovsk în nord-est, raioanele Mizhhiria și Hust în vest, iar cu raionul Rahău în est. Este situat într-o regiune înaltă a Carpaților ucraineni
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
românesc din Ucraina, formând o majoritate din 9 localități - orășelul Slatina și satele Apșa de Jos, Strâmtura, Teteș, Podișor, Bascău, Cărbunești, Bouțul Mare și Bouțul Mic. Suprafață 1818 km². Râul principal care traversează raionul este Tisa (42 km pe teritoriul raionului). Raionul se învecinează cu România în sud, cu regiunea Ivano-Frankovsk în nord-est, raioanele Mizhhiria și Hust în vest, iar cu raionul Rahău în est. Este situat într-o regiune înaltă a Carpaților ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
din Ucraina, formând o majoritate din 9 localități - orășelul Slatina și satele Apșa de Jos, Strâmtura, Teteș, Podișor, Bascău, Cărbunești, Bouțul Mare și Bouțul Mic. Suprafață 1818 km². Râul principal care traversează raionul este Tisa (42 km pe teritoriul raionului). Raionul se învecinează cu România în sud, cu regiunea Ivano-Frankovsk în nord-est, raioanele Mizhhiria și Hust în vest, iar cu raionul Rahău în est. Este situat într-o regiune înaltă a Carpaților ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Teceu
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
Apșa de Jos, Strâmtura, Teteș, Podișor, Bascău, Cărbunești, Bouțul Mare și Bouțul Mic. Suprafață 1818 km². Râul principal care traversează raionul este Tisa (42 km pe teritoriul raionului). Raionul se învecinează cu România în sud, cu regiunea Ivano-Frankovsk în nord-est, raioanele Mizhhiria și Hust în vest, iar cu raionul Rahău în est. Este situat într-o regiune înaltă a Carpaților ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Teceu era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%), maghiară
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
Bouțul Mare și Bouțul Mic. Suprafață 1818 km². Râul principal care traversează raionul este Tisa (42 km pe teritoriul raionului). Raionul se învecinează cu România în sud, cu regiunea Ivano-Frankovsk în nord-est, raioanele Mizhhiria și Hust în vest, iar cu raionul Rahău în est. Este situat într-o regiune înaltă a Carpaților ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Teceu era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%), maghiară (%) și rusă (%). În 2006 populația raionului constituia 171
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
raionului). Raionul se învecinează cu România în sud, cu regiunea Ivano-Frankovsk în nord-est, raioanele Mizhhiria și Hust în vest, iar cu raionul Rahău în est. Este situat într-o regiune înaltă a Carpaților ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Teceu era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%), maghiară (%) și rusă (%). În 2006 populația raionului constituia 171,850 persoane, inclusiv o populație urbană de aproximativ 45,252 (26.3%) de locuitori. În total există 62 de
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
iar cu raionul Rahău în est. Este situat într-o regiune înaltă a Carpaților ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Teceu era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%), maghiară (%) și rusă (%). În 2006 populația raionului constituia 171,850 persoane, inclusiv o populație urbană de aproximativ 45,252 (26.3%) de locuitori. În total există 62 de așezări. Potrivit recensământului ucrainean din 2001, populația raionului era de 172,389 locuitori. Structura etnică:
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
minoritate și vorbitori de română (%), maghiară (%) și rusă (%). În 2006 populația raionului constituia 171,850 persoane, inclusiv o populație urbană de aproximativ 45,252 (26.3%) de locuitori. În total există 62 de așezări. Potrivit recensământului ucrainean din 2001, populația raionului era de 172,389 locuitori. Structura etnică:
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
Catapeteasma provine de la Biserica din Răpciuni, astăzi scufundată în apele Barajului de la Bicaz, sculptura ei fiind realizată de Filip Bocic, iar pictura de Nicolae Popovici-Lespezi, ambii din Iași. Biserica are un policandru de 420 kg, realizat prin contribuția preoților din raion de către meșterul argintar Gh. Damian din Târgu Neamț și unul mai mic realizat în Atelierele Patriarhiei și donat de către membrii Consiliului Parohial. Biserica a fost pictată în frescă după proiectul prof. univ. Victor Brătulescu, lucrările fiind executate între anii 1959-1960
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]