19,336 matches
-
nici o dovad? �n acest sens. Iorga �ncheia declar�nd c? legionarul Codreanu nu era �deloc un nou Hristos�, deoarece �teroristul Zelinschi� era r? spunz? tor de trei asasinate: a lui Manciu, a lui Ducă ? i a lui Stelescu. Exist? mul? i rom�ni care nu s�nt de acord cu Iorga. Care conchidea din nou: �Trebuie uneori s? te bucuri de pl? cerile amare ale lipsei de popularitate�66. Procesul vie? îi lui Iorga ca politician �nceput cu aproape patruzeci de ani �n urm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de politic? dintre Carol ? i el. Antonescu, un om m�ndru ? i de caracter, refuză s? accepte intrigile Magdei Lupescu ? i devenise un ghimpe prin faptul c? �i atr? gea mereu aten? ia regelui asupra lipsei de preg? țîre a armatei rom�ne. Iorga era con? tient de sl? biciunile regelui Carol, astfel c? se ferea din calea lui �că s? nu? l m�nie pe rege�. Atunci c�nd cineva a propus ca Antonescu s? fie f? cut academician (o lingu? eal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
leg? tur?) . Polemică cu istoricii unguri se desf?? ură �n ritm vioi, Iorga într�nd �n conflict ? i cu �London Daily Mail� al Lordului Rothemere datorit? sprijinului acordat revizionismului maghiar de c? tre aceast? publică? ie. Atunci c�nd Societatea Patriotic? a Rom�nilor din Transilvania (ASTRA) a organizat un miting uria? , Iorga a fost principalul orator. Dup? un atac sardonic la adresa �binecunoscutelor inten? îi pa? nice� ale lui Hitler, el a respins preten? iile ungurilor, conținu�ndu?? i atacurile �mpotriva istoricilor unguri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
77. Iorga le? a mai dat un sfat ungurilor, avertiz�ndu? i c? va veni ziua c�nd vor recunoa? te adev? ratele pericole care �i p�ndesc din partea Germaniei ? i a Rusiei ? i c�nd vor avea nevoie de ajutorul Rom�niei78. �Totul se n? ruie, �ntreaga lume postbelic? , tratatele. S? fim preg? ți? i pentru cea mai rea dintre isterii�79, scria Iorga �n toamnă lui 1938. Un alt motiv al chinurilor sale era importan? a tot mai mic? a na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ruie, �ntreaga lume postbelic? , tratatele. S? fim preg? ți? i pentru cea mai rea dintre isterii�79, scria Iorga �n toamnă lui 1938. Un alt motiv al chinurilor sale era importan? a tot mai mic? a na? iunilor mici ? i a Rom�niei. La urma urmei, era un om b? tr�n, din alt secol 80. �n toamna anului 1938, Carol a f? cut o c? l?torie �n Occident, măi �nt�i �n Fran? a ? i Marea Britanie. Apoi, la �ntoarcerea �n ? ar? , a avut o lung
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau suficiente. Trebuia s? se treac? dincolo de legi, societatea trebuia protejat? ? i salvat?. ��n loc s? se prosterneze (societatea) trebuie s? se apere�. Aceast? ap? rare trebuie s? treac? dincolo de prevederile legale, �prin reflexe prompte ? i decisive�. �Va �n? elege oare societatea rom�neasc? acest lucru? � �ntreba apoi Iorga 81. Indiferent de ceea ce scria Iorga, totul indic? faptul c? adev? ratele lui sentimente erau �ntr? un fel foarte diferite. A?a cum men? ioneaz? doamna Liliana �n Jurnalul ei (�nsemnarea poart? datarea simpl? de decembrie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
orice altceva privind familia) a fost tratat? cu cea mai �european? � discre? ie, ceea ce nu diminua durerea iubitorului ei șo? ? i a familiei. Hitler a trecut deocamdat? cu vederea crimele pentru c? �i convenea s? men? în? rela? îi normale cu Rom�nia din motive pe care le ? tim, dar nu l? a iertat niciodat? pe Carol. Restric? iile privind apari? ia presei naziste au fost (temporar) ridicate, iar ziarele naziste au �nceput s?? i atace cu pățim? pe Carol ? i pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a ales praful�, scria �Angriff�82. Prin decembrie 1938, C? linescu a devenit prea egocentric ? i scrupulos fă?? de puterea să. Trebuia s? se �nfrunte cu un individ dualist de talia lui Iorga. Acesta scria c? �aceia care au creat Rom�nia Mare s�nt lega? i prin anumite amintiri ? i idei, �n ciuda anumitor inova? îi� (Iorga f? cuse un calambur la adresa sistemului partidului unic al Frontului Rena? terii Na? ionale). Dup? care C? linescu a ordonat interzicerea apari? iei �Neamului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia Mare s�nt lega? i prin anumite amintiri ? i idei, �n ciuda anumitor inova? îi� (Iorga f? cuse un calambur la adresa sistemului partidului unic al Frontului Rena? terii Na? ionale). Dup? care C? linescu a ordonat interzicerea apari? iei �Neamului rom�nesc�, ca ? i cum ar fi fost vorba despre �un pamflet bol? evic�, cum spunea furios Iorga. Ceea ce nu l? a oprit pe C? linescu. O �nsemnare din Jurnalul doamnei Liliana (din 19 februarie 1939) relateaz? cum Siguran? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
poli?? de asigurare pe via?? , aceasta l? a refuzat. Estimarea celor de la Lloyd�s avea s? se dovedeasc? crud de precis? �n ultim? instan?? 84. La 7 martie 1939, dup? moartea Patriarhului Miron Cristea, Armand C? linescu a devenit prim? ministru al Rom�niei. Adev? rata putere din guvern se impusese �n cele din urm?. Cu toate c? Iorga avea acum opinii diferite fă?? de ceea ce f? cea Mussolini, sesiz? m �nc? �n preș? un salt mortal �n atitudinea lui Iorga fă?? de acesta. Chiar �nainte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga, de la Santi Quaranta. Dar Santi Quaranta va fi cur�nd rebotezat că �Porto Edda�, �n cinstea fiicei ducelui. La mijlocul lunii martie, armata maghiar? , zdrobind rezisten? a na? ionali? tilor ucraineni, a ocupat Rutenia. �Incendiul se apropia! �87, scria Iorga. Rom�nia a decretat mobilizarea, care s? a dovedit a fi un dezastru, demonstr�nd c�ț de corecte erau previziunile generalului Antonescu. �nsemnarea din 17 martie 1939 din Jurnalul doamnei Liliana descrie cel de al ? aselea Consiliu de Coroan? la care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care a participat ? i Iorga. Acesta a prezentat motivele decret? rîi mobiliz? rîi, dar �n cadrul acestui Consiliu de Coroan? au luat cuv�ntul ? i generalii. Ei considerau c? sistemele de ap? rare ? i armamentul de? inut de For? ele Armate Rom�ne s�nt necorespunz? toare. Cu toate acestea, mobilizarea s? a desf?? urat cu surle ? i tr�mbi? e ? i cu lozinci că �Nici o brazd?! �, care avea cur�nd s? devin? un bumerang. �n perioada aceasta, f? r? prea mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a desf?? urat cu surle ? i tr�mbi? e ? i cu lozinci că �Nici o brazd?! �, care avea cur�nd s? devin? un bumerang. �n perioada aceasta, f? r? prea mult? tevatur? , nazi? ții au ocupat portul lituanian Memel. Diplomă? ia rom�n? f? cea ore suplimentare, �ncheind un raport economic cu Germania (�Tratatul Wohltat�). La 24 martie 1939, doamna Liliana notă faptul c? mobilizarea ? i Tratatul Wohltat coincideau �n timp. Că ? i faptul c? Iorga nu era mul? umit de termenii acestui tratat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Germania (�Tratatul Wohltat�). La 24 martie 1939, doamna Liliana notă faptul c? mobilizarea ? i Tratatul Wohltat coincideau �n timp. Că ? i faptul c? Iorga nu era mul? umit de termenii acestui tratat. Dup? cum vedea el lucrurile, petrolul ? i materiile prime rom�ne? ți ar fi trebuit s? fie date �n schimbul armamentului cehoslovac (armata rom�n? era �n mare m? sur? dotat? cu armament ceh, dar fabricile se aflau acum sub control german). A avut o discu? ie cu Gafencu, ministrul Afacerilor Externe, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i Tratatul Wohltat coincideau �n timp. Că ? i faptul c? Iorga nu era mul? umit de termenii acestui tratat. Dup? cum vedea el lucrurile, petrolul ? i materiile prime rom�ne? ți ar fi trebuit s? fie date �n schimbul armamentului cehoslovac (armata rom�n? era �n mare m? sur? dotat? cu armament ceh, dar fabricile se aflau acum sub control german). A avut o discu? ie cu Gafencu, ministrul Afacerilor Externe, dar f? r? nici un rezultat. �Nu vorbim aceea? i limb?! �, conchidea Iorga. Paralel cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dotat? cu armament ceh, dar fabricile se aflau acum sub control german). A avut o discu? ie cu Gafencu, ministrul Afacerilor Externe, dar f? r? nici un rezultat. �Nu vorbim aceea? i limb?! �, conchidea Iorga. Paralel cu deschiderea spre Germania nazist? , Rom�nia ob? inea (al? turi de Grecia) o garan? ie din partea Mării Britanii ? i a Fran? ei privind integritatea ei teritorial?. Iorga �? i d? dea seama c? Rom�nia se află �ntre dou? blocuri imperialiste, Germania nazist? ? i URSS. Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vorbim aceea? i limb?! �, conchidea Iorga. Paralel cu deschiderea spre Germania nazist? , Rom�nia ob? inea (al? turi de Grecia) o garan? ie din partea Mării Britanii ? i a Fran? ei privind integritatea ei teritorial?. Iorga �? i d? dea seama c? Rom�nia se află �ntre dou? blocuri imperialiste, Germania nazist? ? i URSS. Rom�nia nu cerea nimic ? i �? i punea materiile ei prime la dispozi? ia tuturor. Dar, �n momentul �n care Italia a atacat Fran? a, Rom�nia a fost nevoit? s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�nia ob? inea (al? turi de Grecia) o garan? ie din partea Mării Britanii ? i a Fran? ei privind integritatea ei teritorial?. Iorga �? i d? dea seama c? Rom�nia se află �ntre dou? blocuri imperialiste, Germania nazist? ? i URSS. Rom�nia nu cerea nimic ? i �? i punea materiile ei prime la dispozi? ia tuturor. Dar, �n momentul �n care Italia a atacat Fran? a, Rom�nia a fost nevoit? s? trag? c�teva concluzii dureroase. Rom�nia a fost obligat? s? renun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i d? dea seama c? Rom�nia se află �ntre dou? blocuri imperialiste, Germania nazist? ? i URSS. Rom�nia nu cerea nimic ? i �? i punea materiile ei prime la dispozi? ia tuturor. Dar, �n momentul �n care Italia a atacat Fran? a, Rom�nia a fost nevoit? s? trag? c�teva concluzii dureroase. Rom�nia a fost obligat? s? renun? e la neutralitatea ei absolut? pe care o respectase �ntre cele dou? surori latine 88. �n prim? vară lui 1939, Carol, care avea ? ansa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
blocuri imperialiste, Germania nazist? ? i URSS. Rom�nia nu cerea nimic ? i �? i punea materiile ei prime la dispozi? ia tuturor. Dar, �n momentul �n care Italia a atacat Fran? a, Rom�nia a fost nevoit? s? trag? c�teva concluzii dureroase. Rom�nia a fost obligat? s? renun? e la neutralitatea ei absolut? pe care o respectase �ntre cele dou? surori latine 88. �n prim? vară lui 1939, Carol, care avea ? ansa de a deveni un proconsul german �n Rom�nia, a pierdut? o definitiv
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trag? c�teva concluzii dureroase. Rom�nia a fost obligat? s? renun? e la neutralitatea ei absolut? pe care o respectase �ntre cele dou? surori latine 88. �n prim? vară lui 1939, Carol, care avea ? ansa de a deveni un proconsul german �n Rom�nia, a pierdut? o definitiv. Hitler era acum pornit s? distrug? Polonia. Nu mai devreme dec�ț la 2 aprilie, Iorga a considerat c? este de datoria lui s?? i sprijine pe polonezi. �n s? pt? m�nile urm? toare, Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m�nile urm? toare, Iorga a scos �n eviden?? drepturile istorice ? i economice ale polonezilor 89 asupra Danzig? ului, pe care el �l numea �Gdanesk�. El �i amintea colonelului Beck c? �n urm? cu aproape zece ani i se adresase personal, cer�nd că Rom�nia �s? fac? sacrificii pentru pacea Europei� (s? restabileasc? bunele rela? îi cu URSS, f? r? s? ridice problemă Basarabiei). Iorga (? i Rom�nia) nu? i d? dea un sfat similar colonelului Beck, �acum c�nd visele lui se n? ruie�90
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numea �Gdanesk�. El �i amintea colonelului Beck c? �n urm? cu aproape zece ani i se adresase personal, cer�nd că Rom�nia �s? fac? sacrificii pentru pacea Europei� (s? restabileasc? bunele rela? îi cu URSS, f? r? s? ridice problemă Basarabiei). Iorga (? i Rom�nia) nu? i d? dea un sfat similar colonelului Beck, �acum c�nd visele lui se n? ruie�90. �ntre timp, puterile occidentale negociau un eventual tratat de neagresiune cu URSS ? i de cooperare �mpotriva Germaniei naziste. Iorga sesizase dintotdeauna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că jurnalismul s? u s? satisfac? �nevoile zilei� ? i de a asigura calmul �n r�ndul intelectualilor care vedeau �n el o c? l?uz? 92. Marele r? zboi peloponesian al civiliza? iei europene era �n curs de preg? țîre. Pozi? ia oficial? a Rom�niei era practic neutralitatea, cu o nuan?? prooccidental?. Dar Iorga nu a fost niciodat? neutru. ?i? a manifestat puternicul sprijin fă?? de Anglia ? i Fran? a chiar din prima zi. La 15 septembrie, sovieticii le? au c? zut �n spate polonezilor care rezistau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
neutralitatea, cu o nuan?? prooccidental?. Dar Iorga nu a fost niciodat? neutru. ?i? a manifestat puternicul sprijin fă?? de Anglia ? i Fran? a chiar din prima zi. La 15 septembrie, sovieticii le? au c? zut �n spate polonezilor care rezistau �nc? cu disperare. Rom�nia a g? sit de cuviin?? s? abroge un tratat �ncheiat cu Polonia pentru exact o asemenea situa? ie. Iorga nu a f? cut nici un comentariu. �n schimb, date fiind zecile de mii de polonezi care au fugit �n Rom�nia (inclusiv
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]