18,636 matches
-
matematica puțin mai elevată; aceștia sunt cei mai mulți. Alții nu vor avea acest sentiment decât într-un grad scăzut, dar vor fi dotați cu o memorie ieșită din comun și cu o mare capacitate de atenție. Ei vor învăța pe de rost detaliile unele după altele; vor putea înțelege și, uneori, aplica matematica, dar nu vor fi în stare să creeze. În sfârșit, ceilalți vor avea un nivel mai înalt sau mai scăzut din acea intuiție specială despre care tocmai v-am
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Iar noi ca o turmă de tîmpiții sîntem obligați să înghițim fără cîrctire ,,basmele lumești și băbești”, ,,basme meșteșugit alcătuite” și ,,basme evreiești”, toate venite numai din ,,înțelepciunea” și scrisorelele mozaismului satanist, ca unice adevăruri și modele de gîndire pentru rostul nostru pe pământ și refuzăm cu mare turbare filozofia creștină venită de la ,,barbarii” din nordul Istrului! În Levitucul, sau a treia carte a lui Moșe, adică scrisă chiar de fondatorul acestui cult cum pretind ei, pe cînd ivriții încă purtau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
că-tre un ivrit sadea sub ,,îndrumarea” lui Iahwe, pe care le dau în continuare, tot anti-semite sînt? Cînd Saul ajunge la Roma pentru a fi judecat de împăratul Nero în primăvara anului 61, șărpăria mozaică din oraș îl ia la rost pe zurbagiu spunîndu-i la 29,22: ,,Dar vrem să auzim părerea ta, pentru că știm că partida aceasta pretutin- deni stîrnește împotrivire.”, acuzîndu-l la 24,5 că: ,,pune la cale răzvrătiri printre toți iudeii de pe tot pămîntul, este mai marele partidei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
întreg, gîndiri și simțiri de veacuri ale acestuia, și de aceea, fără teamă de exagerare, s-a putut zice că o așa lucrare este patrimoniul omenirii întregi, nu numai a unui neam." De multe decenii știu aceste texte pe de rost și le-am citat aici din memorie; recunosc în ele in nuce tot ce a dezvoltat mai bun cercetarea critică posteminesciană și, mai mult, capacitatea unui geniu de a-l recunoaște pe cel ce îi este asemeni... Și totuși, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
s-a scurtat omului creditul de tot" Craii de Curtea-Veche "De viță sunt însă străin" "treizeci de ani de periple [...] pe toate mările" "chefurile pînă la ziuă s-au ținut lanț" " Cum dam de fund, nenea Scarlat [...] îmi făcea numaidecît rost de împrumut cu dobînzi sălbatice" "înțărcase bălaia" Probatoriul nu reușește, cred, să fie incriminant însă, psihanalitic, ar putea demonstra că intenția de a-și ucide tatăl deja mort nu i-a reușit în totalitate lui Mateiu fiu risipitor terorizat de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
atent și răbdător va descoperi în puținele exemple citate majoritatea mecanismelor lingvistice care produc comicul de limbaj: cuvinte deformate, etimologie populară, hipercorectitudine, lipsa de proprietate a termenilor, polisemia, contradicția, asociațiile incompatibile, nonsensul, truismul, tautologia, construcțiile prolixe, interferența stilurilor... Nu e rostul acestor pagini să ofere explicații la fenomenul ilustrat anterior, însă pe cea mai importantă mă simt obligat să o sugerez prin citarea unui articol semnat de Mircea Cărtărescu probabil cel mai mare scriitor român al începutului de secol și mileniu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Vară vrăjmașă). În Caruselul lumea artiștilor este văzută mai ales cu defectele ei, se descrie viața mondenă, cu șuete, bârfe și intrigi. Naratoarea relatează la persoana întâi, recurgând la autobiografia lui „nenea Mihu”, imperfect sudată cu restul romanului, dar având rostul de a face câteva transparente aluzii la „cercetările” și „reținerile” din anii ’50 ai secolului trecut. Și mai conturate apar asemenea experiențe în Vară vrăjmașă, unde protagonistul, Matei, om drept și bun, devine victimă pentru că se împotrivise colectivizării forțate. Se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
dorințe, interziceri. Dialectica complexelor de sentimente nu cade sub incidența logicii formale. Personajele flaubertiene trăiesc mai mult într-o lume de percepții decât de acțiune. Protagoniștii flaubertieni sunt incapabili de acțiuni propriu-zise, ei nu au voința, actele lor sunt fără rost. În această lume a stabilității mediocre evenimentele sunt rare. Din cauza fragmentarii realului și caracterului contradictoriu al personajelor, acestea din urmă devin incerte. Parizienele mondene-figurante din L'Éducation sentimentale nu sunt lipsite de deficiențe. Astfel apare marchiza d'Amaëgue: C'était
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Zola, La Сurée, p.417]. Jucătoarea de noroc declinata la feminin este un personaj mai nou. Doamna Méchain participa la bătăliile mari și mici ale Bursei, prevede căderile de situații, profitând din belșug 273. Chiar ea este cea care face rost de informații pentru speculatorul Busch 274. În apropierea Bursei se observă cu regularitate și trăsura baroanei Sandorff, examinând clădirea cu nerăbdarea unui jucător înflăcărat. Jocurile de pierzanie dezvăluie capacitățile extreme ale Parizienei 275. Activitatea filantropica este una ocazionala, făcută de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
după ce s-au adunat multe cunoștințe asupra naturii externe, căci atunci ea n-ar mai începe niciodată: cunoștințele asupra naturii sunt sortite să se înmulțească la infinit; adevarata filosofie începe de îndată ce experiența intimă a vieții personale și-a găsit un rost care este în armonie cu cât mai multe cunoștințe asupra naturii"4. Ipoteza personalistă va deveni una dintre coordonatele sistemului. Persoana este unitate microcosmică, univers în miniatură; ea înfăptuiește cunoaștere și tot ea face posibil, prin structura și prin statutul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
final al existenței; b) ideea cu rol de principiu de construcție în sistem, după care realitatea este alcătuită din unități energetice, personalitatea fiind unitatea energetică "finală"; c) ideea evoluției culturii, în acord cu "energiile pământului", către personalitatea energetică; d) ideea rostului cultural al vocației. Aceste premise sunt în acord cu ideile care au rol de postulat în sistemul personalismului energetic, idei introduse prin următoarele concepte: realitatea originară (ca energie); evoluția; finalitatea și personalitatea. 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic Simpla
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sau al personalității, fiindcă noi dăm ambelor denumiri același înțeles) nu poate fi decât un studiu filosofic."; filosofia "urmărește completarea și verificarea rezultatelor fiecărei științe speciale în parte"6. Recondiționările filosofice ale rezultatelor științelor, care iau forma unor generalizări, au rostul de a răspunde la principala problemă a metafizicii: "Care este fondul real al pozițiunii omului față de restul universului?". Dar ele au, în personalismul energetic, în primul rând rostul de a reconstrui locul omului în "structura" lumii. Al doilea tip de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
6. Recondiționările filosofice ale rezultatelor științelor, care iau forma unor generalizări, au rostul de a răspunde la principala problemă a metafizicii: "Care este fondul real al pozițiunii omului față de restul universului?". Dar ele au, în personalismul energetic, în primul rând rostul de a reconstrui locul omului în "structura" lumii. Al doilea tip de interpretare, cel filosofic, trebuie detaliat, pentru că deschiderea (dimensiunea) filosofică a personalismului energetic a fost gândită diferit. Astfel, unii interpreți au încercat să dovedească întemeierea sa antropologică. Spre sfârșitul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
proiecte de discurs asupra omului, antropologia filosofică gândită de Max Scheler și ontologia fundamentală a lui Martin Heidegger, au în vedere omul în determinarea sa esențială (a ființei sale), adică într-un orizont ontologic; dar nici unul dintre ele nu elimină rosturile ontice ale ființării umane. Ambele propuneri de reconstrucție a umanului, având conștiința de sine ca atribut al propriului demers, constată, pe de o parte, prezența "specifică" a omului în lume, iar pe de altă parte, urgența reconstrucției înseși interogației despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
om" diferit de al celuilalt. Potrivit modelului construit de Heidegger, ocultarea "subiectului" discursului, mai bine-zis, a celui care poate pune întrebarea despre ființă (în fond, a Dasein-ului) înseamnă rătăcirea discursului însuși. Acest mesaj heideggerian menține trează reflecția (auto-reflecția), dar neagă rostul oricărui "umanism" care întrupează un model de antropologie filosofică; și aceasta, poate pentru că un asemenea model pornește de la o negare a omului (în termenii de aici, de la concentrarea lui într-o determinație, o însușire specifică) și sfârșește în idolatria "omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interogarea teoretică explicită privitoare la ființa ființării"45; această interogare vizează, în fapt, ființa unei ființări, anume a aceleia care are un raport privilegiat cu ființa însăși: Dasein-ul. Omul apare ca o unitate "existențială", ca o ființare care își dezvăluie rosturile de a fi în lume numai pe temeiul raportului privilegiat cu ființa; iar aceasta, desigur, nu este un lucru: "nicăieri printre lucruri nu găsim Ființa"46. Raportarea la ființă reprezintă, cumva, un act de reflexivitate, de revenire a omului la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ființării umane ca fapt de a fi în lume. Desigur, este vorba aici de "ontologie", pentru că este rostită ființa; dar nu ființa ca atare, ci ființa omului; a rosti ființa omului înseamnă a deschide un orizont în care poate căpăta rost ființa însăși, apoi ființa îngăduită altor ființări: de aici faptul că această ontologie este "fundamentală". Numai ființa omului, odată rostită și adusă, astfel, în adevărul ei, îi îngăduie rostitorului său să se pună pe sine în "ordine", adică să-și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o metafizică, sau, în general, într-o filosofie ale cărei dominante aporetice nu țin direct de ceea-ce-este omul. Prin urmare, discursul prin proiectul antropologic nu este autonom, asemenea modelelor de reconstrucție a umanului, aflându-se în corpul unei construcții metafizice; rostul lui nu poate fi judecat decât în conjuncție cu evaluarea construcției metafizice în ansamblul ei. Este ceea ce vom încerca să întreprindem mai departe pe cazul filosofiei kantiene, fiindcă ipoteza de lucru în această parte a lucrării de față este ideea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestuia la universal, înțeles ca ființa-proprie-umanului) și explicarea ordinii umane prin raportare la "ordinea universală" (lumea determinată prin ființa omului), nu la un element al acesteia sunt reconstruite în personalismul energetic. Astfel, omul este o unitate de existență al cărei rost se exprimă în relație cu totalitatea lumii; el apare în forma universalului, a personalității ca scop final al evoluției energiei. Nici un atribut uman, dintre cele despre care vorbește Rădulescu-Motru, nu este postulat ca "natură", pentru ca celelalte determinări ale omului să
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
adică de la cultură (nu de la "omul natural"). În alt context, Kant susține că antropologia ar trebui să răspundă la întrebarea: Ce este omul?49 Textul care formulează întrebarea este vorba de "Introducere" la Logica nu este suficient de clar în privința rosturilor acestei discipline. S-ar putea înțelege că întregul domeniu al filosofiei se concentrează în antropologie; pe de altă parte, întrebarea este exclusă din câmpul problematic al acestei discipline. Înțelesul termenului de "antropologie" care se impune și strict teoretic, prin definirea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
funcțional, prin urmare, într-un alt plan, cel al "vieții reale" a ființei raționale, ca o condiție a scopului ultim și desăvârșit, Binele Suveran. Ne-am putea gândi, date fiine aceste reveniri ale lui Kant asupra unor concepte "problematice", asupra rostului cărora el se pronunțase în prima Critică, la o anume intenție a filosofului, privind situarea conceptului legii morale în zona condițiilor originare ale conceperii omului ca subiect al cunoașterii și al acțiunii. Oricum, este de regândit problema acestei situări a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de moralitate, iar aceasta este concepută ca fiind desăvârșită în ipostaza Binelui Suprem, atunci acesta nu are nici o "rațiune" în afara Binelui Suveran, ceea ce înseamnă că virtutea trebuie completată cu fericirea, iar personalitatea cu persoana, nici una dintre aceste părți neavând vreun rost dacă este socotită separat de cealaltă. Pe de altă parte, este limpede faptul că, pentru filosoful german, omul poate exista în dependență față de natură ca fenomen și în autonomia sa față de natură ca ființă inteligibilă și că se poate înțelege
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională", căci rostul ei ar fi, potrivit unor interpreți ai filosofiei kantiene, acela de a încheia formal sistemul, am găsi justificat răspunsul afirmativ. Mai mult, finalitatea nu apare în tabela categoriilor (din Critica rațiunii pure), acolo unde sunt așezate, potrivit celor care au
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în tabela categoriilor (din Critica rațiunii pure), acolo unde sunt așezate, potrivit celor care au văzut în "opera critică" doar o teorie a cunoașterii, conceptele "grele" ale acestei filosofii; ceea ce înseamnă că acest concept kantian nu poate avea decât un rost relativ în sistem, fiind întotdeauna asociat cu alte concepte pentru a-și pune la punct propria semantică. Există însă destule motive și pentru a considera conceptul finalității ca fiind purtătorul unor sarcini semnificative în reconstrucția kantiană. Iată câteva astfel de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de motive: a) conceptul în cauză structurează un discurs, care ia forma unei discipline: teleologia; b) apoi, el este methodos-ul unei noi "antropologii". Luând seama doar la aceste două motivații, dobândim un temei suficient pentru a miza pe ideea unui rost "teoretic" și "metodologic" însemnat al conceptului finalității în filosofia kantiană. Vom urma mai departe acest fir, adică vom pune în evidență sensurile posibile ale finalității în contextul teleologiei și antropologiei din sistemul kantian al disciplinelor "critice". Pentru aceasta trebuie indicată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]