20,360 matches
-
Hostel", "Cabin Fever"). Inițial filmul era planificat să apară în 2009, ulterior s-a anunțat că va avea premiera în 2012. La 11 noiembrie 2009, Stephen King a anunțat la o semnare de cărți din Dundalk, Maryland că a terminat scenariul pentru acest film. King a afirmat că a avut plângeri în ceea ce privește finalul cărții astfel că l-a refăcut în cadrul scenariului. În 2016 a apărut limitat un film omonim bazat pe acest roman, regizat de Tod Williams după un scenariu de
Mobilul (roman) () [Corola-website/Science/304310_a_305639]
-
2012. La 11 noiembrie 2009, Stephen King a anunțat la o semnare de cărți din Dundalk, Maryland că a terminat scenariul pentru acest film. King a afirmat că a avut plângeri în ceea ce privește finalul cărții astfel că l-a refăcut în cadrul scenariului. În 2016 a apărut limitat un film omonim bazat pe acest roman, regizat de Tod Williams după un scenariu de King și Adam Alleca, cu actorii: John Cusack, Samuel L. Jackson și Isabelle Fuhrman.
Mobilul (roman) () [Corola-website/Science/304310_a_305639]
-
terminat scenariul pentru acest film. King a afirmat că a avut plângeri în ceea ce privește finalul cărții astfel că l-a refăcut în cadrul scenariului. În 2016 a apărut limitat un film omonim bazat pe acest roman, regizat de Tod Williams după un scenariu de King și Adam Alleca, cu actorii: John Cusack, Samuel L. Jackson și Isabelle Fuhrman.
Mobilul (roman) () [Corola-website/Science/304310_a_305639]
-
Războiul de Șase zile. În cursul masacrului de la München de la Olimpiada de vară din 1972, Meir a cerut salvarea ostaticilor, cetățeni evrei, și pedepsirea criminalilor. Din cauza lipsei de acțiune la nivel global, a ordonat că organizatorii masacrului să fie asasinați. Scenariul filmului "Sword of Gideon" din 1986 este bazat pe aceste evenimente. Între anii 1970, cativa evrei stabiliți în Russia au primit permisiunea de a părăsi Uniunea Sovietică pentru Israel prin Austria. Cand șapte dintre acești imigranți au fost luați ostatici
Golda Meir () [Corola-website/Science/304410_a_305739]
-
Șatra sau O șatră urcă la cer (în ) este un film sovietic din anul 1975, regizat de regizorul moldovean Emil Loteanu. Scenariul filmului are la bază mai multe nuvele ale scriitorului rus Maxim Gorki, acțiunea având loc la începutul secolului al XX-lea în Imperiul Habsburgic, pe cursul Tisei. Filmul prezintă povestea de dragoste dintre frumoasa țigancă Rada și hoțul de cai
Șatra (film) () [Corola-website/Science/312523_a_313852]
-
teoria relativității restrânse (exemplificată prin paradoxul gemenilor), cât și fenomenului de dilatare temporală gravitațională din teoria relativității generale, momentan nu se știe dacă legile fizicii permit călătoria înapoi în timp. Cu toate acestea, călătoria în timp a consituit intriga multor scenarii în ficțiune încă de la începutul secolului al 19-lea. Unele interpretări ale călătoriei în timp demonstrează călătoria înapoi în timp ca fiind o călătorie într-un univers paralel al cărui trecut ar putea fi similar cu cel al universului din
Călătorie în timp () [Corola-website/Science/312531_a_313860]
-
însă pe maior, iar acesta din urmă îl urmărește și îl împușcă, după ce-l somase zadarnic să se oprească. În ultima scenă a filmului, maiorul rănit îi întinde o mână lui Cuceanu, salvându-l de la moartea prin înec în mlaștină. Scenariul filmului a fost scris de Dumitru Carabăț, după o idee a lui Sergiu Nicolaescu. Autorii scenariului au studiat câteva cazuri „mai deosebite” din arhiva Inspectoratului General al Miliției, care ar fi putut reprezenta punct de plecare pentru un film. Sursa
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
să se oprească. În ultima scenă a filmului, maiorul rănit îi întinde o mână lui Cuceanu, salvându-l de la moartea prin înec în mlaștină. Scenariul filmului a fost scris de Dumitru Carabăț, după o idee a lui Sergiu Nicolaescu. Autorii scenariului au studiat câteva cazuri „mai deosebite” din arhiva Inspectoratului General al Miliției, care ar fi putut reprezenta punct de plecare pentru un film. Sursa scenariului a fost un dosar pus la dispoziția cineaștilor de colonelul de miliție Victor Beda. Unii
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
filmului a fost scris de Dumitru Carabăț, după o idee a lui Sergiu Nicolaescu. Autorii scenariului au studiat câteva cazuri „mai deosebite” din arhiva Inspectoratului General al Miliției, care ar fi putut reprezenta punct de plecare pentru un film. Sursa scenariului a fost un dosar pus la dispoziția cineaștilor de colonelul de miliție Victor Beda. Unii critici au acreditat ideea că acest film ar fi o comandă socială a Inspectoratului General al Miliției pentru a îmbunătăți imaginea instituției în rândul publicului
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
de montaj. Copia standard a fost finalizată la 30 decembrie 1976. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 2.765.000 lei. Personajul Andrei Petria (interpretat de Sergiu Nicolaescu) din filmul "Accident" (1977) a fost preluat de autorii scenariului filmului "Viraj periculos" (1983), care l-au „avansat” de la gradul de maior în Direcția Circulație a Miliției la cel de colonel și i-au oferit sarcini noi de rezolvat. Filmul " Accident" a fost vizionat de 2.913.093 de spectatori
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
(în ) este un film româno-vest german din 1984, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu scris de cineastul Ioan Grigorescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Marin Moraru, Sergiu Nicolaescu, Lætitia Gabrielli, Vasile Boghiță, Marian Culiniac, Karl Michael Vogler și Constantin Brînzea. Filmul prezintă drama lui Andrei, un fost deținut român într-un lagăr nazist
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
Acest film nu-l văd făcut decât în coproducție cu țara mea”, i-a replicat însă scriitorul român. Regizorului Sergiu Nicolaescu i-a plăcut nuvela și a vrut să realizeze ecranizarea cinematografică a ei. Ioan Grigorescu a scris astfel un scenariu după care a fost realizat filmul. Filmul a fost realizat în coproducție de studioul românesc Casa de Filme 5 și cel german Cine TV Film Berlin. Sergiu Nicolaescu a declarat că "Ringul" a fost realizat "„numai datorită lui D. Fernoagă
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
de box între bătrânii Tudor Andrei și Adolf Gebauer a avut loc la Sala Polivalentă din București, în prezența a 5.000 de spectatori plătitori. Spectacolul a fost anunțat prin afișul: „Meci de box - Sergiu Nicolaescu contra Vasile Boghiță”. În scenariul lui Ioan Grigorescu apărea un personaj feminin cu numele Destiny, acesta fiind "„întruchiparea soartei care poate să treacă peste destinul muritorilor”". Regizorul a ales pentru acest rol pe frumoasa actriță franceză de origine italiană Lætitia Gabrielli (n. 1966), căreia i-
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
Osînda este un film românesc din 1976, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu inspirat din romanul "Velerim și Veler Doamne" (1933) al scriitorului român Victor Ion Popa. Rolurile principale au fost interpretate de Amza Pellea, Ernest Maftei, Gheorghe Dinică, Ioana Pavelescu, Sergiu Nicolaescu, Emmerich Schäffer, Mihai Mereuță, Aimée Iacobescu și Alexandru Dobrescu. Filmul
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
el este împușcat de la distanță de mai multe ori de către jandarmul Ion, care-l aștepta lângă biserică. Manlache reușește să ajungă cu ultimele puteri până la cruce și cade peste ea, scoțând-o din pământ și rostind: "„Grijania ei de lume!”". Scenariul acestui film este inspirat din romanul "Velerim și Veler Doamne" (1933) al lui Victor Ion Popa și a fost scris de inginerul sunetist Anușavan Salamanian și regizorul Sergiu Nicolaescu. Cei doi coautori au încheiat la 27 august 1975 un contract
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Velerim și Veler Doamne" (1933) al lui Victor Ion Popa și a fost scris de inginerul sunetist Anușavan Salamanian și regizorul Sergiu Nicolaescu. Cei doi coautori au încheiat la 27 august 1975 un contract cu Casa de Filme 5 pentru scenariul viitorului film. Nicolaescu a afirmat că a lucrat intens la scrierea scenariului împreună cu Titus Popovici, fiind modificate unele aspecte din roman. Scenariștii au preluat câteva personaje printre care personajul principal Manlache Pleșa (căruia i-au schimbat numele în cel de
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
fost scris de inginerul sunetist Anușavan Salamanian și regizorul Sergiu Nicolaescu. Cei doi coautori au încheiat la 27 august 1975 un contract cu Casa de Filme 5 pentru scenariul viitorului film. Nicolaescu a afirmat că a lucrat intens la scrierea scenariului împreună cu Titus Popovici, fiind modificate unele aspecte din roman. Scenariștii au preluat câteva personaje printre care personajul principal Manlache Pleșa (căruia i-au schimbat numele în cel de Manlache Preda) și Rusanda (aceasta era în roman un personaj secundar, dar
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
să facă un „film de actualitate”, care să abordeze problemele de viață cu un realism socialist, pentru a-i sensibiliza pe responsabilii cu cenzura să aprobe filmul "Osînda". La propunerea scenaristului Francisc Munteanu, "„un maestru al compromisului”", Nicolaescu a luat scenariul "„Copacii mor în picioare”" și l-a adaptat, realizând apoi filmul "Zile fierbinți" (1975). După premiera filmului, Sorin V. Popa, fiul scriitorului Victor Ion Popa și deținătorul de drepturi asupra romanului, a cerut și obținut blocarea de către Româniafilm a plății
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
a respectat acțiunea romanului și a făcut unele adăugiri. În urma mai multor discuții și a unui proces ce a durat până în 1978, cei trei au ajuns la o înțelegere și au convenit la 10 august 1978 că sunt „coautori” ai scenariului. Sorin V. Popa și Anușavan Salamanian au primit câte 45% din onorariul total și din drepturile de folosință, în timp ce Sergiu Nicolaescu a primit doar 10%. Fiul scriitorului a fost de acord ca numele său să fie omis de pe generic și
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
este un film românesc din 1972, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu inspirat din nuvela "Moartea lui Ipu" (1970) a scriitorului român Titus Popovici. Rolurile principale au fost interpretate de Amza Pellea, Cristian Șofron, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Ioana Bulcă, Octavian Cotescu, Iurie Darie, Maria Clara Sebők și Ștefan Mihăilescu-Brăila. Filmul prezintă
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
fratelui său mai mic care privea din pod. Fratele mai mare poate fi astfel considerat în mod simbolic victima regimurilor politice din acea epocă, în timp ce băiatul este un model al tuturor copiilor care au asistat la uciderea părinților sau apropiaților. Scenariul filmului a fost scris de romancierul Titus Popovici, după nuvela sa intitulată „Moartea lui Ipu” și publicată în 1970. Regizorul Nicolaescu a afirmat însă în cartea sa de memorii că el este autorul adaptării cinematografice a nuvelei, deoarece scriitorul nu
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Popovici, după nuvela sa intitulată „Moartea lui Ipu” și publicată în 1970. Regizorul Nicolaescu a afirmat însă în cartea sa de memorii că el este autorul adaptării cinematografice a nuvelei, deoarece scriitorul nu era interesat de adaptarea cinematografică a nuvelei; scenariul de film ar fi fost scris în șapte zile cu prilejul unei deplasări a regizorului la München. Sergiu Nicolaescu a afirmat că Titus Popovici a auzit de la directoarea Studioului Cinematografic București că și Lucian Pintilie era interesat de realizarea unui
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
artă care a beneficiat de succes de public. La 40 de ani de la realizarea acestui film a fost realizată o altă ecranizare a nuvelei „Moartea lui Ipu”. Filmul intitulat "Condamnat la viață" a fost regizat de Bogdan Dreyer după un scenariu scris de acesta și de inginerul Anușavan Salamanian (colaborator constant al lui Sergiu Nicolaescu). Filmările au fost realizate în perioada 12 septembrie - 25 octombrie 2011 și au avut loc la Sighișoara, satul Saschiz din județul Mureș, București și Mogoșoaia. Bugetul
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
neamț a fost ucis, localnicii sunt amenințați cu decimarea dacă nu-l predau pe terorist. Ipu acceptă sacrificiul propriei vieți de dragul unei parcele de teren pentru familie și unei înmormântări de lux la a cărei repetiție ține morțiș să asiste. Scenariul lui Titus Popovici (după propria nuvelă «Moartea lui Ipu») îi permite lui Sergiu Nicolaescu să-și exercite, pentru prima oară, uneltele analizei în universul psihologic al unei colectivități aflate la răscruce de timp și istorie. Admirabilă banda de sunet a
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
membrii guvernului și de populația locală. Încă din anul 1975 s-a intenționat realizarea unui film care să aniverseze 100 de ani de la cucerirea independenței de stat a României. Inițial, filmul urma să fie realizat de regizorul Dan Pița după scenariul literar „Independența / Aici în eternitate” al scriitorului Mihnea Gheorghiu. Tot în același an, Nicolae Ceaușescu i-ar fi comandat personal scriitorului Titus Popovici, membru al C.C. al P.C.R., să scrie scenariul filmului „Independența”, după cum afirmă acesta din urmă în volumul
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]