19,447 matches
-
Monde à peu près (1996) se insistă asupra morții tatălui. Penultimele două romane, Pour vos cadeaux (1998) și Sur la scène comme au ciel (1999) se concentrază asupra figurii mamei. Toate aceste cărți vorbesc Însă despre sfârșit și confirmă acutul simț al timpului care se degajă din proza franceză contemporană. Interesant este că Însuși naratorul, a cărui figură asigură unitatea ciclului romanesc, Îmbătrânește, pentru a ajunge, În Precum pe scenă așa și În cer, un “fiu” În vârstă de șaptezeci de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
stabilește între ea și Elisabeta, a cărei prezență nu devine doar dezirabilă, ci absolut necesară. Ceea ce le apropie este echilibrul pe care ambele îl caută permanent, completându-se ca personalitate și mod de gândire. Elisabeta este echilibrată, calmă, cu un simț acut al discernerii și intuirii lucrurilor, în timp ce Maria, cu o sensibilitate exacerbată, niciodată stăpână pe sine, încearcă să-i domine pe ceilalți, determinându-le orice alegere. Sunt două femei care trăiesc din amintiri și iluzii, insinuate continuu într-o existență
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
estetică, prin afirmarea ostentativă a preferinței pentru reperele de valoare și stabilitate ale spațiului rural, pentru formele naturale de viață și de simțire, pentru expresia directă, neaoșă, nesupusă interdicțiilor și normelor limbajului cult (Mărturie). După ce exaltă forța biologică, instinctul constructiv, simțul dreptății, comportamentul primitiv, de ființă ancenstrală, telurică, în Taica, fiul își clamează la rândul său dorința aprigă de a răspunde necesităților vitale (Mi-e foame, mi-e sete!). Spaima organică în fața intemperiilor care opresc rodirea pământului provoacă o viziune terifiantă
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
apărută la Cernăuți, lunar, între decembrie 1943 și septembrie 1944, purtând subtitlul „Îndreptar pentru cultură, literatură și artă”. Prim-redactor: Gh. Noveanu. Articolul-program, Făgăduiala de început, semnat de Gh. Noveanu, arată că revista va fi călăuzită de două comandamente: „bunul simț în atitudine și, în selecția materialului, calitatea”. Cu poezii sunt prezenți Radu Gyr, Emil Zegreanu, Vasile Bradu, George Todoran, A. Bozaci, C. Bivolaru, Gr. Bugarin, G. Antonescu, Nicolae Tăutu, George Popa, Ernest Gavrilovici, iar proza este semnată de Simion Ghinea
CRONICAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286534_a_287863]
-
Municipiul nostru, și asigurând totdeodată și existența însemnatului organ de publicitate cu adânci ramificațiuni în popor, „Cuvântul moldovenesc”. Pentru toate acestea, vă rog domnule profesor, ca în numele Municipiului Chișinău și a miilor Dvs. de admiratori profani - călăuziți doar de bunul simț și de tragere de inimă - să îmi permiteți să vă aduc omagii sincere pentru opera ce ați întruchipat - rugând pe Dumnezeu să vă dea vigoare ca încă mulți ani, în calitate de unul din cei mai apreciați colaboratori ai tronului, să puteți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un poet al spațiului liber, dar și un om de bibliotecă, un profesor, care, ieșit din atmosfera orașului, abandonează ținuta de catedră, preferându-i expresia brută. Sinteză de vitalism frenetic și intelectualism moderat, creatorul Părintelui Ghermănuță face dreaptă măsură bucuriei simțurilor și reveriei intelectuale. În prima perioadă (Amintiri dintr-o călătorie), mai evidentă e latura vitalistă, juvenilitatea călătorului izbucnind în apostrofe, interjecții și exclamații. Metafore și comparații în serie traduc expansiv o neobișnuită acuitate senzorială. Fiorii singurătății „îți răcesc inima”; la
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
consacrate, cu material de inspirație din cele mai canonice surse, H. se impune ca individualitate artistică distinctă prin particularități de meșteșug, prin specificitatea rafinamentului tehnic. De la început se caracterizează printr-o anumită sobrietate a formulărilor, lipsită de rigidități, vădind un simț al cuvântului și al frazei în virtutea căruia vocabulele prea demonetizate, clișeele rudimentare pătrund în texte mai rar decât la numeroși alți producători de versuri din epocă. Adesea, poetul se dedă la mici ghidușii, la ștrengării grațioase, fără nici o finalitate. Nu
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
pentru a ghida comportamentul în noua situație a polisului grec, iar Teofrast s-a inspirat din comediile vremii și din caracterizările făcute în cursul vieții de zi cu zi a oamenilor ce trăiau la Atena și care cooperau pe baza simțului lor comun. Pentru omul real, eroii de literatură, de ficțiune pot fi modele educative, de formare a propriei personalități, uneori prin identificare, alteori prin contrast sau prin meditații asupra destinului în diverse împrejurări. Romanele Europei au subiecte și eroi mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
autoactualizează matur prezintă următoarele caracteristici: are o percepție eficientă a realității; are o bună acceptare a sinelui, a altora și a naturii; are spontaneitate, simplitate și naturalețe; e centrat pe probleme; realizează bine intimanța; are experiență transcendentă; are un crescut simț al comuniunii și reușitei în relații interpersonale; are o structură democratică; face o clară deosebire între mijloace și scop; are un sens filosofic al umorului; este creativ și rezilient la enculturație. Omul care se autoactualizeze reușit - deci cel ce atinge
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Medicul englez James Prichard, depășind neutralitatea morală a lui Pinel, a adoptat o atitudine transparentă, potrivit căreia caracteriopatiile reprezintă defecte structurale condamnabile în orice context de către societate. Pacienții vizați, defectivi moral (moral insanityă au fost descriși ca fiind lipsiți de simțul dreptății, de bunătate și înțelegere empatică și de responsabilitate. Lor le este proprie pervertirea vieții afective, a impulsurilor și a atributelor morale, în absența deficitului intelectual sau a vreunei boli psihice (Prichard, apud Millon et al., 1998Ă. Conceptul de moral
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dimensiuni și a identificat opt tipologii personologice patologice: antisocială, histrionică, pasiv-agresivă, pasiv-dependentă, explozivă, obsesivă, schizoidă și ciclotimică. Trăsăturile caracteriale au fost adăugate corespunzător faptului că studiile care au aplicat sistemul tridimensional nu au avut o relevanță diagnostică așteptată. Astfel, perseverența, simțul responsabilității, sociabilitatea și deschiderea spirituală au devenit reperele caracteriale semnificative ale modelului celor șapte factori, mult mai eficient și mai apreciat în personologia zilelor noastre. În Clasificarea Internațională a bolilor psihice (ICD, din 1987Ă s-a încercat introducerea categoriei personalităților
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
multeă dintre următoarele: 1Ă idei de referință (excluzând ideile delirante de referințăă; 2Ă gândire magică sau credințe stranii care influențează comportamentul și sunt incompatibile cu normele subculturale (de exemplu, superstițiozitate, credință în clarviziune, telepatie ori în cel de-al „șaselea simț”; la copii și adolescenți, fantezii și preocupări bizareă; 3Ă experiențe perceptive insolite, incluzând iluzii corporale; 4Ă gândire și limbaj bizar (de exemplu, limbaj vag, circumstanțial, metaforic, supraelaborat sau stereotipă; 5Ă suspiciozitate sau ideație paranoidă; 6Ă afect inadecvat sau coarctat; 7Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
orgoliul și interpretativitatea manifeste din tinerețe, alături de abilitățile relaționale selective. Suspiciunea și lipsa de încredere în cei din jur sunt întreținute de o stimă de sine exagerată, care cultivă raporturi interpersonale sărace și mereu problematizante. Stima de sine exacerbată inhibă simțul autocritic și poate alimenta uneori o ținută morală superioară și autoritarismul ca fundamente ale rolurilor de lideri sau de formatori de opinie la care pot accede uneori. Pe această cale, apar mereu în prim-plan aroganța și tendințele de a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihice pe Axa I, astfel încât o imagine statistică a acestei corelații este încă greu de apreciat. 3. Tulburările de personalitate în zona medicală Evaluarea populației generale prin studii epidemiologice psihiatrice este foarte greu de structurat astfel încât să fie reprezentativă. Bunul simț sugerează că sunt zone ale societății în care tulburarea de personalitate ar putea fi mai frecventă, așa cum sunt: închisorile, și în general populația infracțională, unele grupuri extremiste - din politică, acțiune socială, religie - unele zone ale armatei, specializate în intervenții deosebite
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ă. Aceasta se angajează impulsiv în acțiuni cu risc pentru sine, nu pentru câștiguri materiale sau reputație, ci pentru a se excita și a resimți sentimentul că trăiește din plin. Comportamentul său riscă să aibe consecințe fizice grave. Nu are simțul autodisciplinei și trăiește în mod hiperactiv prin acțiuni hazardate. Nevoia sa bazală e de stimulare și aventură, de obicei nefiind răzbunător, dar comportându-se iresponsabil. Poate fi plasat intermediar între TP antisocială și histrionică. Psihopatul resentimentar („conventous”Ă. Este un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
morală a psihiatrului, stresat să diagnosticheze și să evaleze tulburările de personalitate cu deficiențe morale și să-și întrețeasă destinul cu al acestora. În același cadru se înscriu și atitudinile morale ale vieții de zi cu zi, cele ale bunului simț, cele promovate și sancționate de cultura în care trăim în mod firesc, pentru că nu putem să izolăm în laboratoare și eprubete oamenii de lângă noi, față de care avem atitudini spontane, variate trăiri și comunicări, girate de „simțul comun” ce călăuzește o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
zi, cele ale bunului simț, cele promovate și sancționate de cultura în care trăim în mod firesc, pentru că nu putem să izolăm în laboratoare și eprubete oamenii de lângă noi, față de care avem atitudini spontane, variate trăiri și comunicări, girate de „simțul comun” ce călăuzește o comunitate. Iar comunitatea fiecăruia e variată, incluzând tinerii ce trebuiesc călăuziți și persoanele mai vârstnice pe care le respectăm sau la care ne raportăm cu recunoștință, ca față de cei care ne-au îndrumat pașii în viață
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să alegi” (33 de ani). Se simte distincția tonului, a frazării, a metaforei, dar și o ușoară schimbare de atitudine. Poetul se află la o vârstă a schimbărilor, indecizia alegerilor se insinuează încet și aduce cu ea o oarecare ambiguitate. Simțurile par obosite de atâta spectacol, un ușor prozaism se infiltrează acum. Întâmplări crepusculare și alte poeme (1984) trădează un poet de expresie modernă, un spirit elegiac, atent la mișcarea din sine și din jurul său. Dramatismul stărilor sugerate răzbate în text
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
Familia” și „Observator” din München, reprezintă transcrierea unei alte călătorii: eul în căutarea propriei identități. Poemele sunt construite în crescendo, cuprinzând călătoria unui solitar aflat într-o căutare fără sfârșit. Carte vie (2003) înseamnă o redescoperire a firescului existenței, a simțurilor eliberate de constrângeri pentru a putea percepe naturalul, iar dialogul cu universul mic sau mare e mediat de tehnica în expansiune. Experiența cotidiană e pretext pentru a admira eternitatea lucrurilor. Tema esențială a volumului pare a fi timpul, străjuit de
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
de salvare. El declară: „Vrem mai multă senzualitate, mai multă pasiune și mai multă emoție de la mașinile Volkswagen. O mașină nu poate exista În viitor dacă nu arată pasiune”. Să fim atenți la noile modele Audi cu o sămânță de simț animalic - capote puternice, aproape sculptate, grile ce amintesc de fălcile unui prădător și faruri amenințătoare. Pe străzile New York-ului se poate vedea puternicul BMW 7 torcând liniștit În trafic - un adevărat prinț teuton impozant turnat În metal, o declarație de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ritmurile sonore, de picturalitatea în sine. Remember (1924) aduce în plan artistic un fantastic al senzațiilor, țesut în jurul enigmaticului și straniului Aubrey de Vere. Figura, vestimentația, comportarea, gusturile, preocupările și gesturile acestuia sunt bizare, misterioase. Prin reliefarea lor, narațiunea incită simțurile, în special pe acelea vizual și olfactiv, provoacă senzații neobișnuite, de ireal și fantastic, aprinde imaginația. Fantasticul se realizează prin selectarea neobișnuitului și a imprecisului, printr-un joc de lumini și umbre, prin subtilul și sugestivul cromatism al imaginilor, precum și
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
asupra operei lui Eminescu. Preocupat în permanență și de folclor, a adoptat ca principiu abordarea literaturii din perspectivă estetică, nu pe bază de impresie (ca E. Lovinescu), ci cu mijloace științifice. Admițând că profesia de critic și istoric literar presupune simțul artisticului și vocația de a-l comunica, el considera tot atât de indispensabilă o solidă pregătire intelectuală, îndeosebi filologică. Interpretarea literară - subliniază C. - nu-i posibilă fără intuiție, dar intuiția trebuie „să aibă controlul garanțiilor științifice”. În opinia lui, „drepturile primordiale ale
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
Un paragraf e acordat poeziei Melița a lui M. Beniuc în studiul De la metaforă la simbol din volumul Expresivitatea limbii române (1942). Se învederează din nou, odată cu o solidă știință de carte și opțiunea fermă pentru metodologia științifică, un deficitar simț al ierarhiei valorilor estetice. Comparat cu Arghezi, Gala Galaction ar fi „un reprezentant neasemănat mai de valoare al aceleiași generații”. Prin coborârea poetului Blestemelor (care nu ar fi decât „o hibridă împerechere de byronism și de verism al ulcerelor”) este
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
ele, poetul Dan Botta afirma că versurile cuprinse aici „sunt numai lirism. Poezie de iubire plină de înduioșare, de sensul viu al naturii”, poezie culeasă de la femei, „poeme de pasiune vie, de iubire și gelozie”, strigături „cari relevă un admirabil simț al umorului, observație pătrunzătoare, subtilitate”. Cele mai semnificative și ample culegeri îi apar în ultimii ani de viață (Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea și Nunta la Paloș, 1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Stat din Chișinău (1974-1979), a fost redactor la Radio Moldova, redactor și redactor-șef la Editura Hyperion. Volumele de poezii Lucrare de control (1987) și Salonul 33 (1989) au impus un poet cultivat, cu umor intelectual și cu un acut simț al perceperii unei lumi desacralizate, așezată sub un destin mioritic, în care există totuși „îngerul” Mihai Eminescu. SCRIERI: Lucrare de control, pref. Grigore Vieru, Chișinău, 1987; Salonul 33. 33 de poeme și o elegie rock, postfață Eugen Chiriac, Chișinău, 1989
CHIRIAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286206_a_287535]