179,567 matches
-
a bucurat această doctrină terapeutică la Sibiu, orașul în care a trăit și activat Samuel Hahnemann, fondatorul homeopatiei. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea datează din 1568. A fost restaurată între anii 1968 - 1972. Înainte de înființarea muzeului (1972), aici a funcționat una din cele mai vechi farmacii din oraș, înființată în jurul anului 1600.
Muzeul de Istoria Farmaciei () [Corola-website/Science/331375_a_332704]
-
valențelor sale artistice și istorice, clădirea se înscrie în categoria monumentelor de arhitectură din România. De la punerea pietrei de fundație la 31 mai 1865 și finisare în 1867 și până în 1970, data la care a devenit adăpost al muzeologiei prahovene, aici au funcționat instituții de învățământ de prestigiu, începând cu primul gimnaziu ploieștean - “Sf. Petru și Pavel”, din timpul domniei lui Al. I. Cuza. În decursul timpului clădirea a fost de mai multe ori restaurată, fiecare intervenție fiind marcată de grija
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
ale pictorului Nicolae Grigorescu, arme și nu în ultimul rând două monoxile medievale și momentul dedicat ctitorului muzeelor prahovene prof. Nicolae Simache La exterior, intrarea muzeului este încadrată de Statuile Sfinților “Petru și Pavel”, patroni ai Gimnaziului care a funcționat aici, încă din 1868. În curtea din fața muzeului, pentru crearea unui ambient evocator, au fost plasate busturile domnitorilor: Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul și Aleaxandru Ioan Cuza mari personalități ale istoriei naționale cu activitate strâns legata de istoria Ploieștiului
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
se regăsească nu doar ca spectator, ci și ca parte integrantă a istoriei noastre. Văii Budureasca îi este rezervată o întreagă sală, care valorifică expozițional principalele descoperiri arheologice întreprinse în cei 50 de ani de cercetări sistematice. Cercetările arheologice întreprinse aici s-au axat pe cunoașterea civilizației geților și a perioadei mileniului I d. Chr. Săpăturile au scos la lumină locuințe de suprafață construite din bârne de lemn și pereți din împletituri de nuiele lipite cu lut. Pentru aceasta perioadă, caracteristice sunt
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
romane de la Drajna de Sus și Mălăiești. Pe suprafața castrului de la Drajna a fost descoperită ceramică dacică și romană, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port și podoabă, cărămizi, piese de pavaj ștampilate cu însemnele unităților militare cantonate aici. Cercetările din castrul de la Mălăiești au scos la lumină un bogat material arheologic alcătuit din ceramică, piese de armament, cărămizi, între care și una cu ștampila Legiunii V Macedonica, și monede imperiale romane. În castrul roman de la Drajna de Sus
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
și comunicații al râului Teleajenului au funcționat două cetăți getice la Gura Vitioarei și Homorâciu, de unde s-a recuperat un bogat material ceramic. O altă davă dacică a funcționat la Tinosu pe cursul inferior al râului Prahova, materialul arheologic descoperit aici cuprinzând ceramică autohtonă sau de import, fusaiole, piese de port și podoabe. La Plopu a fost descoperit un depozit de piese de metal, având printre altele în inventar 11 monede bizantine din bronz emise pe parcursul secolului al XI-lea. În
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Istorice”- “Rezervație de interes public național”, ce a scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic și până în secolul al XIX-lea. Epoca romană este una dintre cele mai bine reprezentate în cuprinsul acestei rezervații arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru și ale termelor amplasate extra-muros ale acestuia. Perioada post-romană este foarte bine reprezentată în cadrul obiectivelor arheologice cercetate la Tărgșoru Vechi fiind studiate trei asezări suprapuse, aparținand secolelor al-II-lea- al III-lea, al V-lea - al
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
multe nivele de locuire din paleoliticul superior și până în perioada medievală. Până în prezent au fost cercetate parțial sau sondate siturile arheologice din punctele Budureasca 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 15, 17. Piesele descoperite în urma cercetărilor arheologice întreprinse aici au fost incluse în expoziția permanentă a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, sala “Arheositurile din Valea Budureasca”.Cercetările efectuate în Valea Budureasaca au oferit posibilitatea unei mai bune cunoașteri a perioadei secolelor V-VII p. Chr. De asemenea
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Pe lângă rolul de sediu al Căpităniei Districtului Suceava, clădirea a mai adăpostit Oficiul poștal și telegrafic și pe cel vamal. După Unirea Bucovinei cu România în anul 1918, clădirea a servit ca sediu al Prefecturii județului Suceava, iar după 1944 aici a funcționat Sfatul popular al orașului Suceava. Acum i se adaugă o nouă aripă, pe latura de nord, ocupată în prezent de Arhivele Statului. Începând din anul 1968 adăpostește Secția de Istorie a Muzeului Județean Suceava. Între anii 1976-1979 edificiul
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
astăzi considerat a fi primul muzeograf din Suceava. Între primele spații care adăpostesc exponatele muzeului sunt două săli din cadrul noului hotel de la acea vreme al orașului Suceava, iar apoi, din 1906, câteva încăperi din cazarma orașului. La 6 august 1906 aici se deschide prima expoziție, primul ghid fiind numit Alfred von Peyersfeld. Datorită creșterii exponențiale a patrimoniului muzeal, una dintre cele mai importante probleme cu care s-a confruntat muzeul în primele decenii ale existenței sale a fost lipsa unor spații
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
Muzeului orășenesc. Între exponate se numără violoncelul artistului, portrete, fotografii de epocă, partituri, scrisori, obiecte personale. După Primul Război Mondial colecțiile muzeului sunt mutate în clădirea Liceului de Fete (astăzi Corpul A al Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”). Sunt adăpostite aici timp de zece ani, până în 1928, când sunt din nou mutate, de data aceasta în clădirea Primăriei (astăzi Palatul Administrativ). Se resimte lipsa unor spații corespunzătoare atât pentru "„muzeul nomad”" (după cum l-a numit profesorul Alexandru Leca Morariu), cât și
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
stil clasic după proiectul arhitectului Konrad Bittner, fiind formată din două corpuri, primul ridicat la începutul secolului al XX-lea, cel de-al doilea ridicat între anii 1926-1932. Casa Națională este inaugurată la data de 8 mai 1932. Tot acum, aici se mută Muzeul orașului și Muzeul „Ciprian Porumbescu”, alături de alte instituții culturale locale precum Biblioteca Centrală (astăzi Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”), Școala Română și Însoțirea orășenilor români, Casinoul funcționarilor români. În 1947 titulatura instituției devine Muzeul Regional al Bucovinei, însă
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
Muzeului Bucovinei”". Muzeul Bucovinei include și administrează mai multe obiective medievale, muzee și case memoriale, ce constituie expozițiile permanente: Între expozițiile permanente ale Muzeului Bucovinei există și o secție de artă, ce funcționează în aceeași clădire cu Muzeul de Istorie. Aici sunt expuse lucrări ale unor artiști cunoscuți: Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu, Ion Țuculescu, precum și ale unor artiști locali: Epaminonda Bucevschi, Ilarion Șuhan, Ion Cârdei, Eugen Maximovici, Ion Grigore
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
fost distrusă din vechime. Personajele reprezentate în această cameră sunt: Ștefan cel Mare, Maria Voichița (a treia soție a domnitorului), Bogdan al III-lea cel Orb, fiu și urmașul său la tronul Moldovei, precum și o serie de dregători. Momentul prezentat aici este cel al împroprietăririi unor răzeși ca semn de recunoaștere pentru vitejia arătată în lupte. Hainele și podoabele purtate de personaje sunt lucrate manual, respectând straiele originale. Pentru a apropia manechinele de personajele pe care le reprezintă s-a folosit
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
Ion Bianu, C. Radulescu-Motru, D. Evolceanu și Mihail Dragomirescu). Devine, pe rând: funcționar la Creditul Agricol (1901-1902), corector, reporter, pedagog la liceul particular “Lyautey” (1902-1903), secretar al Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică (1904-1911) și profesor de literatură dramatică tot aici (1911-1917) sustinând conferințe de istorie a literaturii dramatice și a costumelor. Din 1901 activează în presă: corector la “Cronica”, colaborează la diferite periodice, printre care “Paloda” din Bârlad (unde a debutat, în prima clasă de liceu), “Paloda literară” (este unul
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
exercitată asupra întregului teritoriu, inclusiv asupra zonei ocupate, Alsacia și Moselle, dar articolul al treilea al armistițiului stipula că autoritățile franceze din zona ocupată trebuiau să se supună administrației militare și că Germania avea să exercite drepturile unei puteri ocupante aici. În regiunea ocupată a Franței, Reichul Germna exercită toate drepturile unei puteri ocupante. Guvernul francez se angajează să faciliteze în toate felurile posibile implementarea acestor drepturi și să asigure sprijinul serviciilor administrative franceze pentru acest scop. Guvernul francez va ordona
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
Unitatea sa principală, Divizia I blindată franceză, a fost prima unitate aliată care a forțat cursurile Ronului (25 august 1944), Rinului (19 noiembrie 1944) și Dunării (21 aprilie 1945). Pe 22 aprilie 1945, această unitate a cucerit Sigmaringen în Baden-Württemberg. Aici au fost arestați membrii regimului de la Vichy în frunte cu mareșalul Pétain. Colaboratorii regimului de ocupație au fost supuși epurărilor legale (épuration légale), unii dintre ei fiind executați pentru trădare. Printre cei executați s-a numărat Pierre Laval, premierul guvernului
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
activitatea spitalului de boli infecțioase condus de el și a secției psihiatrice a spitalului ținutului Basarabia. Numele lui Toma Ciorbă îl poartă astăzi Spitalul Clinic Republican de Boli Infecțioase din Chișinău, unde este fixată o placă comemorativă cu următoarea inscripție: „"Aici a trăit și a activat în anii 1894-1935 medicul umanist Toma Ciorbă - pioner al vaccinării obligatorii antivariolice, al seroterapiei difteriei și fondator al primului spital de boli infecțioase din Basarabia, care a fost inaugurat în anul 1896"”.
Toma Ciorbă () [Corola-website/Science/334057_a_335386]
-
târziu, în 971, orașul a căzut sub stăpânirea bizantinilor care invadaseră Bulgaria. Împăratul Ioan I Tzimiskes (969-976) l-a redenumit Teodoropol (în onoarea lui Teodor Stratilat - sfântul căruia bizantinii i-au închinat victoria asupra rușilor de la Drâstor) și au amplasat aici o garnizoană. Teodoropol (Pereiaslaveț) a devenit centrul catepanatului (zonă militar-administrativă) Mesopotamia Vestică, condus de un catepan (sau "strategos") bizantin, care apăra noua graniță nord-estică a Bizanțului împotriva rușilor și pecenegilor. Mai târziu, în 991, orașul a fost revenit sub stăpânirea
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
Europei, în special din Franța, de unde veneau cu idei liberale, progresiste. Ansamblul concepțiilor, comportărilor și manifestărilor care îi caracterizează pe bonjuriști au primit, prin derivare, denumirea de bonjurism. Unii dintre tinerii „bonjuriști” recent întorși de la studii în străinătate doar aruncau aici, pe malurile Dâmboviței sau ale Bahluiului, diverse ticuri lingvistice sau de comportament: se îmbrăcau ca la Paris, „uitau” limba maternă și vorbeau într-o păsărească ridicolă iar tot ce întâlneau în țara lor de baștină li se părea că nu
Bonjurist () [Corola-website/Science/334092_a_335421]
-
046.400.000 Mile - între 3.762.146.000 - 3.757.059.000 „Din acest punct distant, de sus, Pământul nu pare de mare interes. Totuși pentru noi este de mare interes. Să ne gândim puțin la acest punct. Înseamnă aici. Înseamnă acasă. Înseamnă noi. Pe el sunt toți cei pe care îi iubești, pe care îi cunoști sau de care ai auzit vreodata, fiecare ființă umană care a existat cândva, care și-a trăit vreodată viața. Amestecul de bucurie și
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
fiecare rege sau țăran umil, fiecare pereche de îndrăgostiți, fiecare mamă sau tata, copil plin de speranță, inventator sau explorator, fiecare moralist, fiecare politician corupt, fiecare superstar, fiecare 'lider suprem', fiecare sfânt sau păcătos din istoria speciei noastre a trăit aici, pe un fir de praf suspendat într-o rază de soare. Pământul e o scenă minusculă într-o vastă arena cosmică. Să reflectăm la râurile de sânge vărsat de toți acei generali și împărați că într-o apoteoza de moment
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
violente, fiind dezamorsată de intervenția pașnică a lui Matei Damian. Tănase solicită sprijinul autorităților, iar țăranii sunt schingiuiți în mod abuziv. Boierul Dinu Murguleț anunță public căsătoria lui Matei cu Sașa, recomandându-le amândurora să nu-și părăsească pământurile deoarece aici au găsit „fericirea cea adevărată”. Însoțirea lui Matei cu Sașa va conduce la realizarea unui cuplu armonios și durabil. Romanul "Viața la țară" este împărțit în 23 de capitole, care nu au titluri. Acțiunea sa se desfășoară în ultimii ani
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
cutremurului, iar alte 9.974 au suferit pagube importante. Circulația pe autostrada care leagă orașul Xigaze de Pasul Zham a fost întreruptă de alunecări de teren. Tot în Xigaze, 24.800 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele, aici fiind, de asemenea, avariate 54 de temple. Un bilanț al centrului regional pentru ajutor în caz de dezastre, publicat pe 27 aprilie, arăta că aproape 80% din casele construite în ținuturile Gyirong, Nyalam și Tingri au fost distruse. 18 districte
Cutremurul din Nepal (2015) () [Corola-website/Science/334079_a_335408]
-
său. Finalizarea lucrărilor de renovare sunt planificate pentru sfârșitul anului 2015. În 1870 la o licitație publică desfășurată de Duma orașului Chișinău, negustorul Alexandru Mimi, tatăl lui Constantin Mimi, achiziționează teritoriul de la intersecția străzilor de astăzi București și S. Lazo. Aici construiește o vilă urbană cu 16 camere pentru familia sa, în stil neobaroc. Ulterior aici locuia familia lui Constantin Mimi pe timp de iarnă. La începutul secolului clădirea a fost închiriată Direcției Accize a Guberniei Basarabia. În anul 1940 este
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]