18,000 matches
-
În prezent”. Promovarea, În perimetrul societății românești, a unor sărbători ca Sf. Valentin sau Halloween s-ar baza, după opinia autorilor (D. A. Statt, 1997, W. Wosinska, 2005), pe nevoia păturii inferioare de a sărbători diferite ocazii speciale pentru a-și Îmbunătăți starea de spirit. Tipul de consumator contemporan este creat și de influențele socializatoare ale grupurilor de prieteni, colegi, receptive la mesajele mijloacelor mas media și În cadrul cărora se conturează elemente de identitate și de stil de viață a tinerilor. În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manifestă acest tip sunt autonome, caută să devină competente În domeniul lor de activitate, cu voință puternică și permanent orientate spre Înțelegere și cunoaștere. Nu doresc doar să stăpânească anumite situații, ci sunt Înclinați să caute soluții pentru a le Îmbunătăți. Sunt preocupați să pună În practică variante inovative și depășesc blocaje generate de teama de nou și de schimbare. Concepția lor despre viață și lume este definită prin deschidere, ei gândesc că lumea este o rețea flexibilă de posibilități logice
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Obisnuiti sa va cumparati un anumit tip de haine doar pentru imagine? b. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a-și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Am adâncit studiul nostru privind atitudinile și opiniile adolescenților În manifestarea comportamentului de consum prin verificarea ipotezei nr. 4. Verificarea ipotezei nr. 4
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
poate datora așteptărilor privind calitatea pe care le au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Pe ansamblu Însă, adolescenții preferă magazinele care le dau o ofertă bogată, dar și calitate la prețuri acceptabile. Principalul motiv pentru care adolescenții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
orientări o reprezintă pierderea credinței în știință și tehnologie, scepticismului față de beneficiile planificării raționale, față de eficiența organizațiilor raționale birocratice de a satisface nevoile umane. Postmodernismul exprimă pierderea încrederii în credințele și marile teorii politice care pretind că sunt capabile să îmbunătățească societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Schema 1. Dinamica unei probleme sociale. Linia punctată sugerează o tendință posibilă. Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei probleme din poziția de centralitate tinde să atragă în această poziție o altă problemă. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
această Cartă s-au angajat să respecte următoarele principii: dreptul de a munci într-o țară membră a Uniunii Europene conform liberei alegeri; libertatea de a alege o ocupație și dreptul de a fi plătit corect; dreptul de a-și îmbunătăți condițiile de viață și de muncă; dreptul la protecție socială sub prevederile sistemelor naționale; dreptul de a se asocia liber și în afaceri colective; dreptul la pregătire vocațională; dreptul bărbaților și femeilor la tratament egal; dreptul celor care muncesc la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
procesul de descentralizare, proiectele dezvoltate cu sprijinul fondurilor sociale sunt „însușite” de comunitate, determinând trecerea de la proiecte de combatere a sărăciei la proiecte de dezvoltare socială. Într-o amplă analiză a rolurilor fondurilor sociale și a posibilităților acestora de a îmbunătăți situația celor săraci, rezultată în urma seminarului internațional organizat de Banca Mondială în 1997 (Bigio, 1997, p. 6), se arată că trei direcții de acțiune (recomandări) sunt fundamentale. Urmărind aceste recomandări și pe baza celor descrise în acest studiu, putem arăta
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trebuie să creeze așteptări nejustificate referitor la posibilitățile lor de a influența masiv diminuarea sărăciei structurale și nici să nu se suprapună altor programe sociale naționale, ci doar să reprezinte unul dintre instrumentele sistemului de securitate socială care încearcă să îmbunătățească situația grupurilor sociale/comunităților cronic defavorizate; b) fondurile sociale trebuie să acorde o mai mare atenție dezvoltării unor comunități sustenabile, să promoveze dezvoltarea societății civile și a organizațiilor locale, cu accent pe creșterea capacității acestora de intervenție independentă. În îndeplinirea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implică în acțiunile de rezolvare a problemelor comune și se bazează pe ceilalți membri ai „miezului”. Membrii ambelor categorii au dovedit un activism moderat și înalt în tinerețe în cadrul organizațiilor comuniste, ceea ce demonstrează activismul lor latent, dar le-a și îmbunătățit resursele - competențe și identități - de a face față problemelor colective. Cei care au fost membri ai PCR și au deținut funcții de conducere în UTC, dar și la locul de muncă preiau conducerea acțiunii colective. Calitățile de lider pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scăzut și ulterior. În schimb, ajutorul social pentru cei mai săraci dintre săraci, introdus ca sistem la nivel național destul de târziu (de-abia în 1995), practic se dezagregase până în 2001. Venitul Minim Garantat introdus prin Legea nr. 416/2001 a îmbunătățit mult accesul la resurse financiare minimale de trai pentru cei aflați în sărăcie extremă. Deși există încă probleme legate de cofinanțarea programului de către autoritățile locale din comunitățile sărace (care au venituri din taxe locale reduse, având însă mulți beneficiari de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a instituțiilor de asistență socială înainte de 1990 a dus pe perioade mari de timp la condiții de viață improprii, în continuă degradare. Situația s-a agravat și mai mult din cauza dominării personalului necalificat. După 1990, situația din instituții s-a îmbunătățit în ceea ce privește condițiile materiale, dar a continuat să se mențină forma de organizare improprie moștenită. În plus, instituțiile arătau mai degrabă ca niște spitale (medicalizarea instituțiilor), ca niște internate de tip cămine școlare (cu activități exclusiv pedagogice) sau chiar cazarme (unde
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
regionale, precum foruri ale Uniunii Europene, cu obiectivul de a găsi soluții pentru ameliorarea problemelor globale sau comunitare de sănătate și standard de viață. Națiunile Unite au stabilit pentru perioada 1990-2015 un plan de acțiune la nivel mondial, pentru a îmbunătăți unii indicatori globali implicați în dezvoltarea socială. Mă voi referi în continuare doar la unele dintre obiectivele propuse, ce sunt legate de îmbunătățirea indicatorilor de sănătate: • obiectivul nr. 4: se referă la reducerea mortalității infantile la nivel global (ținta este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ratei dobânzii, privatizarea și deregularizarea în economiile naționale, asigurarea disciplinei fiscale, lărgirea bazelor de impozitare și scăderea ratelor marginale de impozitare, asigurarea drepturilor de proprietate și orientarea cheltuielilor publice spre domenii cum sunt educația și sănătatea, considerând că acestea pot îmbunătății distribuția veniturilor (Williamson, 2000). Formarea unei piețe internaționale puternic interconectate prin comerț și investiții deschidea calea spre o distribuție mai egalitaristă a avuției în lume (Wade, 2001), odată ce tot mai mulți - țări și indivizi - aveau să aibă acces la „cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și granturi, susținerea intensificării dialogului și a dezvoltării parteneriatelor. Grupurile-țintă sunt micii agricultori, dar și săracii fără pământ. De la înființare, IFAD a finanțat 653 de proiecte în 115 țări, în valoare totală de 8,1 miliarde dolari. Totalitatea proiectelor au îmbunătățit situația a peste 50 de milioane de familii din mediul rural adică, aproximativ 250 de milioane de locuitori. De-a lungul anilor, deși problematica ruralului s-a diversificat și s-a înrăutățit, fondurile IFAD au fost într-o continuă scădere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
TBC detectate și tratate Asigurarea durabilității mediului Suprafața terenurilor protejate pentru asigurarea biodiversității Emisiile de dioxid de carbon (per capita) Proporția terenurilor acoperite de păduri Subvențiile pentru agricultură la producția internă și exporturi Procentul populației cu acces durabil la surse îmbunătățite de apă Proporția gospodăriilor care nu sunt în risc de a pierde locuința Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare Rata șomajului la categoria de vârstă 15-24 de ani Procentul populației care are acces, într-o perspectivă durabilă, la medicamente de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărăciei. Începând cu 1995, Institutul Național de Statistică a inițiat un program intensiv de estimare a veniturilor și consumului populației. O primă variantă a metodologiei de măsurare a sărăciei utilizate în prezent în România a fost elaborată de Banca Mondială, îmbunătățită cu participarea Comisiei guvernamentale Antisărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale, INS, și asumată apoi la nivel guvernamental, unde evoluția fenomenului este monitorizată anual. Harta sărăciei (Pop et al., 2004), cea mai recentă contribuție în domeniu, analizează distribuția sărăciei gospodăriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indisciplina, etc) până la deportarea în Transnistria împreună cu familia a evreilor acuzați de abateri grave (sustragere de le muncă prin înșelăciune, cumpărare, neprezentare la chemări, relații intime cu româncele, etc)106. Instrucțiunile nr. 55.500 din 27 iunie 1942 nu au îmbunătățit situația, ci, dimpotrivă, au provocat noi suferințe populației evreiești. Chiar și prevederile pozitive precum trimiterea în detașamentele de lucru exterioare doar a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani nu au fost aplicate într-o manieră consecventă, întrucât nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost citați ca martori și aduși în orașele lor cu mandate în procese fictive; Aflând că anumiți meseriași sunt solicitați, pentru ateliere militare (croitori, cizmari, cojocari, etc.) s'au dat drept meseriași ca să scape de lucru; Au căutat să-și îmbunătățească condițiunile de trai, au cumpărat tot ce au găsit, scumpind piața locală, au adus lucruri și din altă parte în cantități mari, pe care apoi le-au vândut populației locale cu câștig bun; Evreii bogați au plătit români, în locul lor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
măsuri pentru verificarea gestiunei ghettoului și să asculte doleanțele evreilor din ghettou, deoarece dacă gospodăria ghettoului nu trebuie condusă de Prefect, trebuie totuși dirijată de Prefect, aceasta, deoarece am constatat că acolo unde autoritatea a intervenit, situația lor s'a îmbunătățit. m/. Dl. Prefect să ia contact cu Dl. General Ionașcu 894, Comandantul Diviziei IX-a, care s'a oferit să dea tot concursul pentru organizarea ghettoului. III. RÂBNIȚA. 1/. Lagărul din oraș are 1471 evrei, dintre care 293 bărbați, 609
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
foarte puțini se ocupă cu comerțul ambulant de alimente. La Moghilev autoritățile au luat măsuri să li se închidă prăvăliile și să li se înființeze o cooperativă centrală de aprovizionare. În general, în ultimul timp, autoritățile se străduiesc să le îmbunătățească situația. Aceasta se poate face foarte greu pentru faptul că alimentele sunt rare, mai întâi trebuind să fie satisfăcute nevoile armatei. 10. Concluziuni. În ghetouri am găsit mari mutilați de război, invalizi, văduve și orfani, fără nici un sprijin. De asemenea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pot influența rezultatele experimentale, deoarece afectează naturalețea și spontaneitatea. Conștienți că sînt parte a unui experiment, subiecții pot iniția comportamente și acțiuni pe care le consideră adecvate situației. În condițiile în care bănuiesc scopul experimentului, ei pot încerca să-și îmbunătățească rezultatele, fără ca acestea să fie efectul variabilei care îl interesează pe cercetător. Dorința subiecților de a se prezenta sau de a fi percepuți „bine” într-un grup social este cît se poate de firească, dar poate invalida rezultatele unui experiment
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mod pozitiv și dezirabil evoluția doar datorită faptului că sînt înștiințați că beneficiază de un tratament special (efectul Howthorne). J.H. McMillan (1992, p. 173) menționează efectul de compensare, ce constă în tendința subiecților din grupul de control de a-și îmbunătăți rezultatele atunci cînd sînt conștienți că vor fi în „competiție” cu persoane care au beneficiat de „tratament special”. De asemenea, s-a constat că motivația și participarea subiecților este mai ridicată în cazul activităților noi, diferite de cele rutiniere (efectul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cît de mult își schimbă valoarea coeficientul de determinare R2 ajustat de la un model la altul și dacă această schimbare este semnificativă statistic; acest lucru ne permite să estimăm dacă introducerea unei noi VI sau a unui bloc de VI îmbunătățește puterea explicativă a modelului; -Descriptives - afișează mediile și deviațiile standard pentru VI și VD; -Part and partial corelation - vor fi calculați coeficienții de corelație parțiali între VI și cei parțiali între fiecare VI și VD, lucru util pentru verificarea multicoliniarității
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
baza morfologiei pieselor chirurgicale și a localizării trombusurilor, pacienții au fost clasificați după cum urmează: tipul I, n=26 (23%); tipul ÎI, n=68 (59%); tipul III, n=15 (13%); tipul IV, n=6 (5%). În postoperator, parametrii hemodinamici s-au îmbunătățit semnificativ în comparație cu valorile preoperatorii (indexul cardiac, 2,84±0,84 versus 2,24±0,59 l/min m2; p=0,0001; rezistență vasculara pulmonară, 425,7±202,3 versus 814,3±362,4 dyn.s.cm-5; p=0,0001 și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
care găinile Încercau să Învețe cum să zboare”. În funcție de copil, aceste scenarii pot fi reprezentate vizual prin cuvinte scrise, imagini, simboluri etc. Aceste dialoguri scrise pot fi folosite atât În activitățile rutiniere, cât și În situații concepute special pentru a Îmbunătăți deprinderile de comunicare socială ale copilului Într-un context structurat. Angajarea În activități rutiniere cu alții: aceste activități au un grad Înalt de familiaritate și predictibilitate și au fost Învățate prin repetiție. Acestea pot include activități de bucătărie (a face
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]