21,524 matches
-
imaginat. Nu înțelegeam cum de ajungeau la mal. Probabil purtate de valuri, dar pentru că-mi plăcea să cotrobăi prin ele, așteptam cu nerăbdare următorul taifun. Am stins țigara în scrumieră și am pus paharul gol pe masă. — Sunt ciudat de curate lucrurile aduse de valuri, chiar dacă nu neapărat folositoare. N-am găsit nici măcar o dată vreunul murdar, pe care să nu-l pot atinge. Marea e extraordinară! Când privesc în urmă, îmi amintesc mereu de obiectele găsite pe țărm. Așa am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fost toată viața. Am adunat lucruri, le-am sortat și le-am aruncat iar, în altă parte, deoarece nu-mi foloseau la nimic. Și-acolo putrezeau... — Ca să poți face așa ceva ai nevoie de calități aparte. Adică să le poți întreține curate. Nu-i nevoie de cine știe ce calități. Așa ceva are melcul, dar eu nu. N-am făcut decât să umblu din plajă-n plajă. Bineînțeles că-mi amintesc ce s-a petrecut între timp, dar asta-i tot. Nu m-am sinchisit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nu. N-am făcut decât să umblu din plajă-n plajă. Bineînțeles că-mi amintesc ce s-a petrecut între timp, dar asta-i tot. Nu m-am sinchisit nici măcar o dată să fac legătura între lucruri. Există tare multe... Sunt curate, dar nefolositoare. M-a bătut pe umăr, s-a ridicat de pe canapea și s-a dus la bucătărie. A deschis frigiderul, a umplut un pahar cu vin pentru ea și mie mi-a adus o bere. — Îmi place foarte mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
umăr, s-a ridicat de pe canapea și s-a dus la bucătărie. A deschis frigiderul, a umplut un pahar cu vin pentru ea și mie mi-a adus o bere. — Îmi place foarte mult întunericul dinaintea zorilor, zise ea. E curat, dar nefolositor. — Și durează foarte puțin. Începe distribuirea ziarelor, a laptelui... pornesc primele trenuri. S-a așezat lângă mine și și-a tras pătura până peste sâni. A luat o gură de vin. Mi-am turnat și eu niște bere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Avea o mulțime de cuțite, aliniate după mărime, dar lamele lor lăsau de dorit. Sunt foarte puține femeile care au grijă să le taie cuțitele bine. Existau, în schimb, pe plită tot felul de boluri din pyrex. Tigăile erau toate curate, fără urmă de grăsime pe ele. Chiuveta sclipea și ea. Nu știu de ce-mi băgam nasul în bucătăria altuia. De obicei nu sunt curios, dar pur și simplu mi-au atras atenția lucrurile de-acolo. După ce s-a terminat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
asemenea familie m-am născut, am crescut și am învățat să resping cu orice preț flagelul tumoral crescut din balta carnală a urii și prostiei. Sărut în genunchi lumina aprinsă perputuu în sufletul părinților mei, Niculina și Ghiță Tacu, izvoare curate în care Dumnezeu își spală fruntea în fiecare dimineață. Domnul Casian Maria Spiridon figura în anturajul meu și cunoștea că echipaje ale securității îmi filau minuțios viața spontană, cu prioritate atitudinea civică, sprijinite de voluntari mai zeloși decât gorilele operative
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
la simbolism). Spiritul democratic al publicației rezidă și în refuzul oricărei dogme, fapt ce permite prezența în paginile sale a unor nume deosebit de prestigioase, dar și a unora cu rezonanță modestă. Colaboratorii erau îndemnați doar să vizeze „un ideal mai curat și mai înalt” (I.G. Duca), să profeseze o „artă democratică”, aprinzând „o flacără pentru luminarea și încălzirea marii mulțimi” (C. Banu). La împlinirea a cinci ani de la înființarea revistei, C. Banu își exprimă încrederea în acest ecumenism estetic: „Între revistele
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
de până atunci. Bun cunoscător al high-life-ului bucureștean, F. privește critic, cu o tentă satirică, un asemenea mediu pervertit, de „vecinică desfătare”, în care inși cu ifose, nepăsători și ușurateci, se țin de intrigi, bârfe și amantlâcuri. Cu sufletul ei curat, tânăra Sanda, crescută într-un institut catolic din Franța, pare aici o rătăcită, mai ales că-i lipsește, ca dintotdeauna, afecțiunea maternă. Elena Rodan, mama austerei și sfioasei făpturi, este o mondenă, frivolitatea-i de femeie dedată plăcerii simțurilor atingând
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
evenimente favorabile.Nu. Supraviețuiesc instantanee lipsite de orice semnificație. Mie, de pildă, ca izvor nesecat al senzației de fericire inefabilă, îmi rămân imaginile plimbărilor pe care le făceam cu mama, pe jos, până la șosea, după sfârșitul iernii. Trotuarele din nou curate. Aerul iute, cerul îndeobște albastru“. (Nicolae Steinhardt) ,, Condiția dragostei e să caute, nu să descopere, să vrea să știe, fără să afle, să fie ritmul unei continue mișcări spre un orizont mereu văzut, dar mereu îndepărtat, mai mult decât curiozitate
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
evenimente favorabile.Nu. Supraviețuiesc instantanee lipsite de orice semnificație. Mie, de pildă, ca izvor nesecat al senzației de fericire inefabilă, îmi rămân imaginile plimbărilor pe care le făceam cu mama, pe jos, până la șosea, după sfârșitul iernii. Trotuarele din nou curate. Aerul iute, cerul îndeobște albastru“. (Nicolae Steinhardt) ,, Condiția dragostei e să caute, nu să descopere, să vrea să știe, fără să afle, să fie ritmul unei continue mișcări spre un orizont mereu văzut, dar mereu îndepărtat, mai mult decât curiozitate
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
glucozei de către O2 la D-glucono-1,5lactonă cu formare de apă oxigenată (în medicină această reacție este utilizată pentru determinarea concentrației glucozei) [1]. Colinesteraza [1496,2497, 3498,4499]: grecescul khole - bilă, -ină, germanul Essigäther -eter acetic, latinescul aether, grecescul aither - aer curat, boltă cerească, -ază [3.4], EC 3.1.1.8 [1], sinonim: acetilcolinesterază [3.4], alte denumiri: colin esterază II, pseudocolinesterază [1], enzimă cu slabă specificitate care hidrolizează acetilcolina, ca și atropina, derivații de cocaină, aspirina și alți esteri [3
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
veche, 16/1922), G. M. Zamfirescu (Între scenă și arta dramatică, 9-10/1927). În numărul 18/1922 se publică poezia Din adâncuri de George Lesnea, însoțită de o notă: „Tânăr tipograf; elementul social din poezii se îmbină cu muzicalitatea versului curat.” Alți colaboratori: Paul I.Papadopol, Mircea Mancaș, Leca Morariu, Al. Leontescu, A. Pop Marțian, M. Cosma, Titus Hotnog, , Ioan I. Ciorănescu. Î.H.
GANDUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
Biblie. G. a lucrat la această scriere timp îndelungat și a reușit, respectând totuși textul biblic, să înfățișeze un Iov modern, în zbatere tragică între credință și chinul pe care i-l provoacă aparenta ascundere („Dar cin’ să scoată lucru curat din tină? - Nimeni!”) și înverșunare a Creatorului împotriva lui („Ce sunt eu, Doamne: fiară ori mare-ntărâtată,/ De-ai pus tu împrejuru-mi atâtea îngrădiri?”). Capacitatea de a transpune un conflict interior în simboluri și imagini sugestive („De-a rănilor dogoare și
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
a comediei Louison de Alfred de Musset. A semnat și Ion M. Ganea, I. Râmniceanu și Mihai Longhin. G. a fost un poet al năzuinței către liniștea spirituală (Luminișuri), al amintirii și nostalgiei copilăriei, în formula de „cântec senin și curat”, inaugurată de St. O. Iosif (Doinește Făt-Frumos, Dimineața pe câmp). În Ritmuri franceze (1937) alcătuiește aproape o antologie a poeziei franceze, traducând pe un fir istoric, de la Charles d’Orléans până la Mallarmé și Paul Valéry, cu o preferință marcată pentru
GANE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
liber peste gazon. După o săptămână sau două, el va urmări pe unde s-au stabilizat cărările și traseele trecătorilor și le va betona, ridicându-le la „rangul” de alei oficiale. Rezultatul acestei a treia alegeri va fi un parc curat, cu gazonul intact și În care oamenii au pe unde merge fără să treacă prin noroi. Logica descrisă de acest exemplu este universală pentru modul În care poate fi gândit orice design instituțional. Mulți pot Încerca să argumenteze că, uneori
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ghicite sau personaje ale unor opere artistice se învecinează fără să respecte vreun desen prestabilit, încercând să evoce atmosfera fiecărei civilizații. Izbutite bucăți parnasiene, în genul unui J.-M. Heredia, îndeosebi în Helada și Roma, multe piese de un lirism curat stau lângă altele ce alunecă în livresc și prozaic, alunecare potențată de multiple experimente în versificație și dislocări în topica frazei. Ultimul ciclu, Țara Românească (1944), diferă de cele precedente prin recursul masiv la folclorul național. Însă o parte din
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
directorii Consiliului de administrație); oamenii trecuți de 40 de ani ce au poziții financiare stabile și aceia din sectorul public au o abordare bazată pe judecată atunci când vine vorba despre conduita etică; un membru necinstit al personalului poate primi referințe „curate” de la trei din zece manageri; cauze pentru neraportarea unei fraude includ motive precum înstrăinarea, nu reprezintă problema mea, punerea în pericol a locului de muncă, toată lumea practică aceasta; aproximativ 10% dintre directorii Consiliului de administrație spun că este acceptabil să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Udriște-Năsturel” al Academiei Române), Perpessicius credea că ele „sunt cele mai aproape de litera și spiritul originalelor goetheene, precum și cele mai artistice și poetice”. Mai târziu, examinând întregul demers al traducătoarei, Ion Roman era de părere că D. „traduce, totuși, în genere curat, atentă la sensul textului original, dar tocmai datorită unei insuficiente stăpâniri a limbii poetice nu obține decât rareori plasticitatea corespunzătoare”. Traduceri: H. Ibsen, Rața sălbatecă, București, 1921, Hedda Gabler, București, 1922, Femeia mării, București, 1922, Rosmersholm, București, 1923; J.W
DRAGOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286858_a_288187]
-
în structurile unor teme și în expresia prozodică (Ritual). D. scrie, de asemenea în spiritul vremii, poezie patriotică, civică și militantă, larg cunoscută și recunoscută în epocă. În afara volumelor axate exclusiv pe această temă, La stema țării (1977), Cu inima curată (1977) și Pentru eterna vatră românească (1983), poezii patriotice conțin majoritatea cărților lui D., vorbind emfatic de istorie și strămoși. SCRIERI: Moartea calului troian, București, 1968; Coloană de-a lungul, București, 1971; Zăpezi fără întoarcere, București, 1973; Scut de etern
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
vorbind emfatic de istorie și strămoși. SCRIERI: Moartea calului troian, București, 1968; Coloană de-a lungul, București, 1971; Zăpezi fără întoarcere, București, 1973; Scut de etern, București, 1974; Scrisoare în sat, București, 1975; La stema țării, București, 1977; Cu inima curată, București, 1977; Ritualuri intime, București, 1978; Îngândurat ca pietrele munților, București, 1979; Scutier la umbra clipei, București, 1982; Pentru eterna vatră românească, București, 1983; Fabule cu sau fără morală, București, 1984; De veghe la anotimpuri, București, 1985; Drumeț în calea
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
troian”, R, 1968, 7; Piru, Poezia, II, 310-314; Barbu, O ist., 148-151; Ungheanu, Arhipelag, 258-260; Mincu, Poezie, 62-65; Nicolae Balotă, „Scrisoare în sat”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8313; M. N. Rusu, „Scrisoare în sat”, AFT, 1976, 3; Cornel Moraru, „Cu inima curată”, FLC, 1977, 30; Voicu Bugariu, Expresivitate și elocință, RL, 1977, 47; Iorgulescu, Scriitori, 57-58; Baltag, Polemos, 243-247; Cornel Moraru, „Ritualuri intime”, FLC, 1978, 50; Ioan Adam, Ritualul confesiunii, T, 1979, 4; Laurențiu Ulici, Sentimentul locului, CNT, 1979, 32; Mircea Popa
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
științifici, de cuvinte, în general, cu o sonoritate aparte: fie neologisme „proaspete”, încă uimite de limba în care au intrat („cerulee”, „bolemniți”, „proceleusmatic”), fie regionalisme verzi, pline de sevă („răvac”, „a sgârma”, „băsnaș”). Numeroase mostre din poezia lui D. par curat barbiene: „Elipse descrescând urmez în zbor / Încet, spre centru, desfăcut în cete: / Stau zile grămădite-n coridor / De vizitiul dus ca să se-mbete. Așteaptă-n radă veselul vapor / Feeric, sub presiune, mugitor, / Cu ochi de căpitan țintind lunetă. // Ci eu
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Dobrescu și I. Niculescu-Vătășoiu. Așa cum se precizează în Cuvinte pentru cititori, revista se adresează în primul rând sătenilor, propunându-și să acorde atenție trecutului „bogat în atâtea obiceiuri, datini și credințe”, să contribuie la „păstrarea prin scris a graiului românesc curat” și la „răspândirea culturii și îndrumarea pe calea cea bună, dreaptă și sănătoasă a poporului”. Urmându-și programul, G.s. publică versuri, proză, articole privind lumea satului, scrise într-un stil adecvat, accesibil. În ce privește poezia, în afara reproducerii unui text de Ion
GRAIUL SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
ce realizează portretul unui adult poate surprinde aspecte esențiale nu doar ale formei feței, ci și ale firii acestuia. În portretul bine pictat putem vedea dacă eroul e naiv sau intransigent, nehotărât, fricos, mândru, alunecos, stăpân pe sine, perfid, resemnat, curat sufletește, naiv. Aceasta pentru că, până la vârsta respectivă, experiențele vieții au sedimentat în om esențialul modului în care el s-a manifestat în variate situații și evenimente, iar portretistul, contemplând chipul acestuia, îl poate surprinde caracterial în toată complexitatea sa. Pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de mentalități - temerea de reforme raportată la ideile democratice ale timpului - susține corespondența, imaginată, între bătrânul boier Cinci Țânțari și tânărul Hafiz Țânțar, o alegorie căreia nu îi lipsește darul dizertației agreabile. Dincolo de locul comun, abilitatea în versificație și exprimarea curată au fost apreciate de Al. Russo. SCRIERI: Ziorile, Iași, 1854; Scrisori din Țara Țânțărească și Poezii noue, Iași, 1856. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 245-247, Ist. lit. (1982), 262-264; Ist. lit., II, 744-745; Dicț. lit. 1900, 262-263; Scarlat, Ist.
DASCALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286693_a_288022]