17,991 matches
-
fără drept de apel de Comisia ideologică a Consiliului Culturii și Educației Socialiste. După douăzecișidoi ani de tentative repetate și eșuate, în 1990 Ziditorul intră în producție; filmările sunt oprite și abandonate după ce toată cheresteaua adusă pentru construcția decorului este furată. În 2005, scrie o nouă variantă a scenariului. În 2007, publică, cu sprijinul C.N.C., cele două scenarii într-o carte: De la Ziditorul la Zidirea, editura "Universalia". Ana, o nouă variantă a scenariului, câștigă în 2008 concursul organizat de C.N.C., dar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ăsta e un film pe care trebuie să-l faci...E filmul tău." Bun, au venit evenimentele din decembrie și în ′90 am intrat în producție cu Ziditorul, am făcut și prospecții. Am intrat în producție deci, dar s-a furat trenul... S-a furat întreg trenul în care erau și vagoanele cu scânduri pentru schela zidirii, pentru decorul ce urma să fie construit de Cristian Niculescu. Nu mai erau bani, deci și costumele Doinei Levintza au căzut. S-a renunțat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe care trebuie să-l faci...E filmul tău." Bun, au venit evenimentele din decembrie și în ′90 am intrat în producție cu Ziditorul, am făcut și prospecții. Am intrat în producție deci, dar s-a furat trenul... S-a furat întreg trenul în care erau și vagoanele cu scânduri pentru schela zidirii, pentru decorul ce urma să fie construit de Cristian Niculescu. Nu mai erau bani, deci și costumele Doinei Levintza au căzut. S-a renunțat la film. Mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ministru; în prezent este membru al Parlamentului (deputat). 1 v., pe larg, A. Năstase, The Influence of Legal Doctrine on the Development of International Law, The Case of Natural Law, în R.R.S.J., nr. 2, 1989, p. 167-171. 2 L. Le Fur, La théorie du droit naturel depuis le XVIII-e siècle et la doctrine moderne, R.CA.D.I., 1927 III, vol. 18, p. 263-439. 3 M. Borucka-Aretowa, Historical Development of the Principles of Equality and Freedom and the Conception of Man, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Mai exist] și un alt aspect privitor la consecințele faptelor bune sau rele. Legea cauzalit]ții etice afirm] c] o persoan] realizeaz] acte de caritate în speranța obținerii unei recompense sau a unor avantaje într-o viat] viitoare; cel care fur] sau comite fapte reprobabile va fi pedepsit prin s]r]cie. S] urm]rim dou] aspecte ale consecințelor morale ale acțiunii umane: primul aspect privind formarea caracterului constituie modelul constructiv de acțiune, în timp ce al doilea aspect, bazat pe recompense și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constituie aspectele sale esențiale. vii. Perspectiva budist] asupra aspectului practic al eticii Esență valorilor etice budiste se reg]sește în urm]toarele cinci norme de conduit]: a nu ucide și a nu face nici un r]u vreunei ființe; a nu fură; a nu tolera în mod greșit pl]cerile simțurilor; a nu minți; a renunța la b]utur]. Aceste norme constituie condițiile indispensabile unei vieți decente și ale form]rii unei comunit]ți solide. Respectul pentru viat] și proprietate, adoptarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiile noastre fundamentale s] poat] fi adoptate de toat] lumea. Condiția poate p]rea f]r] sens: nu este oare posibil ca orice descriere a unei acțiuni bine formulate s] fie impus] ca principiu universal? Pot fi universale principii precum „fur] cât poți de mult” sau „ucide atunci când nu exist] riscuri”? Aceast] reducere la absurd a universalit]ții este realizat] prin înlocuirea imperativului categoric kantian cu un alt principiu. Legea Universal] nu ne cere numai formularea unui principiu universal care s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
social”. Și, cu toate c] acest contract social nu își propune drept obiectiv ap]rărea noțiunilor tradiționale ale obligației morale, el va include unele dintre constrângerile considerate de c]tre teoreticienii clasici datorii naturale - de exemplu, datoria de a nu fură sau datoria de a împ]rți corect beneficiile cooper]rii. Convențiile reciproc avantajoase înlocuiesc într-un fel morală tradițional] și sunt considerate, din aceast] cauz], un cod „moral”, deși este „generat în calitate de constrângere rațional] începând cu premisele amorale ale alegerii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
list] (relativ]) a acestora, o list] în care se reg]sesc lucrurile care sunt importante din punct de vedere moral, o important] pe care noi trebuie s] o percepem. Ce ne spun aceste principii morale? De pild], principiul „s] nu furi” ne sugereaz] c] toate acțiunile care au ca rezultat furtul sunt greșite. Principiul este fals dac] este vorba de o singur] acțiune de furt care nu este deloc greșit]. Un exemplu opus unui presupus principiu moral ar consta doar într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acțiune greșit], dar care este cerut] de principiu. Dar, probabil, în acest caz toate principiile morale sunt false. Pentru fiecare principiu menționat se poate construi o situație care poate fi inc]lcat]. De exemplu, poate c] nu ar trebui s] furi, dar cineva a c]rui unic] surs] de hran] pentru familie este furtul ar trebui s] fure, mai ales dac] ar fură de la oameni bogați care tr]iesc în lux. Ar fi greșit că acea persoan] s] nu fure; cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
false. Pentru fiecare principiu menționat se poate construi o situație care poate fi inc]lcat]. De exemplu, poate c] nu ar trebui s] furi, dar cineva a c]rui unic] surs] de hran] pentru familie este furtul ar trebui s] fure, mai ales dac] ar fură de la oameni bogați care tr]iesc în lux. Ar fi greșit că acea persoan] s] nu fure; cum ar putea acel om s] își văd] familia murind de foame în timp ce el își repet]: „Le-aș
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se poate construi o situație care poate fi inc]lcat]. De exemplu, poate c] nu ar trebui s] furi, dar cineva a c]rui unic] surs] de hran] pentru familie este furtul ar trebui s] fure, mai ales dac] ar fură de la oameni bogați care tr]iesc în lux. Ar fi greșit că acea persoan] s] nu fure; cum ar putea acel om s] își văd] familia murind de foame în timp ce el își repet]: „Le-aș putea procura hran] dac] aș
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] furi, dar cineva a c]rui unic] surs] de hran] pentru familie este furtul ar trebui s] fure, mai ales dac] ar fură de la oameni bogați care tr]iesc în lux. Ar fi greșit că acea persoan] s] nu fure; cum ar putea acel om s] își văd] familia murind de foame în timp ce el își repet]: „Le-aș putea procura hran] dac] aș fură, dar nu este bine s] furi”. La fel, nu exist] dou] principii care s] fac] fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la oameni bogați care tr]iesc în lux. Ar fi greșit că acea persoan] s] nu fure; cum ar putea acel om s] își văd] familia murind de foame în timp ce el își repet]: „Le-aș putea procura hran] dac] aș fură, dar nu este bine s] furi”. La fel, nu exist] dou] principii care s] fac] fâț] concomitent unui conflict. Dac] eu cred c] numai peștii respir] sub ap] și c] nici un pește nu are picioare, iar apoi întâlnesc o creatur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în lux. Ar fi greșit că acea persoan] s] nu fure; cum ar putea acel om s] își văd] familia murind de foame în timp ce el își repet]: „Le-aș putea procura hran] dac] aș fură, dar nu este bine s] furi”. La fel, nu exist] dou] principii care s] fac] fâț] concomitent unui conflict. Dac] eu cred c] numai peștii respir] sub ap] și c] nici un pește nu are picioare, iar apoi întâlnesc o creatur] care respir] sub ap] și are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiec]rei acțiuni. Prin această, perspectiva unui exemplu opus unui principiu moral este schimbat]. În loc s] fie un exemplu în care principiul ne spune s] facem un lucru, iar noi credem c] ar trebui s] proced]m invers („S] nu furi”), ar deveni un exemplu în care, desi principiul ne spune c] unele aspecte sunt în favoarea oric]rei acțiuni care se bazeaz] pe aceast] premis], credem c] acest principiu ori nu face nici o diferenț] în cazul de fâț], ori face o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-se pe acțiunile greșite deja înf]ptuite ale persoanei, gradul de pedepsire variaz] în funcție de gravitatea pedepsei. O persoan] care omoar] intenționat o alt] persoan] este, în mod evident, măi vinovat] într-o m]sur] mult mai mare decât cineva care fur] o c]mas]; prin urmare, crima ar trebui pedepsit] mai drastic, iar hoțul m]runt nu ar trebui s] fie pedepsit. În toate aceste aspecte, teoria retributiv] pare a fi superioar] celei utilitariste. Totuși, dac] accept]m teoria retributiv], cazurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unele limit]ri ale libert]ții lor, pe care infractorii nu le accept], presupune c] cei dintâi au dorința de a inc]lca legea. Dar mulți cet]țeni care respect] legea nu au nici o dorinț] de a ucide, atacă sau fură. Prin urmare, în multe cazuri, legea nu impune limit]ri în ceea ce îi privește. Este îndoielnic faptul c] beneficiile și limit]rile sunt distribuite în mod egal. Circumstanțele sociale ale unor persoane le fac pe acestea s] fie victime ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Machiavelienii moderni pornesc de la câteva considerații. Exist] un mesaj în majoritatea intervențiilor lor, dar, de obicei, ei nu aprofundeaz] lucrurile. Iat] câteva considerații adunate din scrierile lor. „Necesitatea” de a manipula, de a minți, de a tr]da, de a fura sau de a ucide poate ap]rea ocazional în viață privat], dar este mult mai frecvent] în politic]. Arena politic] implic] alegeri și consecințe mult mai importante decât cele din viața privat]. Actorii din viața politic] sunt reprezentantivi și, deci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la impozitare și recrutarea pentru serviciul militar. Iat] ce spune el despre sistemul de impozitare: „Dac] o persoan] cu venitul de 2.000 dolari pe an împușc] o altă cu un venit de 100.000 dolari pe an și-i fur] portofelul, aceast] acțiune se numește jaf. Dac] guvernul federal reține un procentaj din salariul unei persoane (prin aplicarea legilor împotriva evaziunii fiscale cu ameninț]ri cu închisoarea sub supraveghere armat]) și d] o parte din ea unei alte persoane sub
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a greut]ților chiar și pe seama celor suficient de bogați încât s]-și permit] g]rzi de corp și alarm] la cas], iar veniturile se împart egal și echitabil și la cei care sunt prea timizi sau corecți pentru a fura. Este, de asemenea, mai bine ca cet]tenii s] nu fie judec]torii propriilor cazuri în aceste chestiuni, mai ales acolo unde poate fi invocat] violență. Conceptele de corectitudine, dreptate și bine, evocate aici, sunt cu sigurant] aceleași care opereaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Amy au fost rugați s] r]spund] urm]toarei dileme: un b]rbat pe nume Heinz are o soție care este pe moarte, dar el nu își poate permite achiziționarea medicamentului de care ea are nevoie. Ar trebui s] fure el medicamentul pentru a salva viața soției sale? Jake crede c] Heinz ar trebui s] fure medicamentul; și r]spunsul s]u graviteaz] în jurul regulilor care guverneaz] viață și proprietatea. Amy a r]spuns totuși diferit. Ea a sugerat c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Heinz are o soție care este pe moarte, dar el nu își poate permite achiziționarea medicamentului de care ea are nevoie. Ar trebui s] fure el medicamentul pentru a salva viața soției sale? Jake crede c] Heinz ar trebui s] fure medicamentul; și r]spunsul s]u graviteaz] în jurul regulilor care guverneaz] viață și proprietatea. Amy a r]spuns totuși diferit. Ea a sugerat c] Heinz ar trebui s] vorbeasc] cu farmacistul și s] văd] dac] nu pot g]și împreun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relația într-o manier] moral]. (Evident, nimeni nu pretinde c] suntem întotdeauna morali. Ideea este c] putem alege s] fim său s] nu fim morali. În ceea ce privește credințele pe care le avem, nu se pune problema de alegere. Pot decide s] fur sau nu fur. Ins] nu pot decide dac] este corect sau nu s] furi.) Pe scurt, atunci când persoane precum G.E. Moore susțineau c] morală nu este un fenomen natural, ele identificau în mod corect un aspect important din experiența noastr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
manier] moral]. (Evident, nimeni nu pretinde c] suntem întotdeauna morali. Ideea este c] putem alege s] fim său s] nu fim morali. În ceea ce privește credințele pe care le avem, nu se pune problema de alegere. Pot decide s] fur sau nu fur. Ins] nu pot decide dac] este corect sau nu s] furi.) Pe scurt, atunci când persoane precum G.E. Moore susțineau c] morală nu este un fenomen natural, ele identificau în mod corect un aspect important din experiența noastr] în ceea ce privește morală. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]