19,488 matches
-
de ziduri, care susțin drumuri de strajă solide. În biserică se mai află și o frumoasă cristelniță de bronz sub formă de potir, lucrare din 1477 realizată în atelierul maestrului Leonard din Sibiu. Astăzi se mai păstrază din curtina primei incinte doar "Curtea Fântânii" și un mic fragment în partea sud-vestică, astfel încât turnul din nord este complet izolat. Curtina celei de a doua incinte este întreruptă, în vest, de clădirea școlii.
Șeica Mică, Sibiu () [Corola-website/Science/301741_a_303070]
-
lucrare din 1477 realizată în atelierul maestrului Leonard din Sibiu. Astăzi se mai păstrază din curtina primei incinte doar "Curtea Fântânii" și un mic fragment în partea sud-vestică, astfel încât turnul din nord este complet izolat. Curtina celei de a doua incinte este întreruptă, în vest, de clădirea școlii.
Șeica Mică, Sibiu () [Corola-website/Science/301741_a_303070]
-
Sfântului Petru, în stil gotic. La începutul secolului al XVI-lea, biserica a suferit unele modificări fiind fortificată. Alături de actuala biserică exista o capelă dedicată Sf. Cyriacus (Chiriac sau Țiriac), atestată în anul 1446. Biserica este înconjurată de o singură incintă ovală, în care se intra printr-un gang boltit situat în partea de vest, care putea fi închis cu o hersă. Se mai păstrează trei bastioane pe flancuri, în cele patru puncte cardinale. Zidurile ajung la 6-7 metri înălțime și
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
de arhitectură de interes național: beciul domnesc din secolul al XVI-lea; biserică „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”-Cazaclii datând din 1777; ansamblul bisericii „Sfântă Cruce” datând din secolul al XVIII-lea și cuprinzând biserică propriu-zisă, turnul-clopotniță și zidul de incinta; și biserica „Nașterea Maicii Domnului” (ridicată în 1732) din strada Tudor Vladimirescu. În rest, alte cincisprezece monumente sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea că monumente de interes local. Unul este situl arheologic din punctele „Cetățuia” și „Antoniu
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
-al XVI-lea). Monumentele de arhitectură sunt: gară (1893); școală cu două corpuri din strada C. Dobrogeanu-Gherea (sfârșitul secolului al XIX-lea); beciurile Bahamat (secolul al XIX-lea) din strada Fundătura Cetățuia; casă Gaicu (începutul secolului al XX-lea) din incinta fostei ferme IAS; casă Apostu (1901); primăria (1900); casă dr. Georgescu (sfârșitul secolului al XIX-lea, ultimele trei pe strada Libertății); casă Curețeanu (sfârșitul secolului al XIX-lea) din strada Smârdan; casă Pogorevici, casa construită în 1910 de către avocatul Dumitru
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
din 31 iulie 1849. Casă are trei săli, prima cameră expune documente care evocă epoca poetului, a doua cameră cuprinde documente despre viața poetului, iar în ultima cameră sunt expuse machetă bătăliei din Albești, respectiv documente, poze și manuscrise. În incinta se află un parc cu arbori de tuia, cu un obelisc ridicat de frații Bossini, renumiți arhitecți de origine italiană, plachete legate de bătălie și statuia poetului național. În vârful monumentului este așezat vulturul cu sabie executat de sculptorul Miklós
Albești, Mureș () [Corola-website/Science/300568_a_301897]
-
inițial "Seci") care a fost comasat cu satul Slămnești. În comuna Brăduleț se află (secolul al XV-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica „Înălțarea Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea) și zidul de incintă. Un alt monument istoric de interes național, clasificat ca monument memorial sau funerar, este crucea de piatră din curtea bisericii din satul Brăduleț, cruce datând din 1584.
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
alb” (1784-1787) și de „la Achim” (în fața casei lui Achim Iordache; datând din 1744); crucea de hotar a lui Baraghin (1602-1611) din fostul cătun Mănești, lângă casa lui Dumitru Amzicu; și piatra de mormânt din 1564 aflată în zidul de incintă al bisericii „Intrarea în Biserică”. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură aflate în satul Berevoești: biserica
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
satele ei trecând la comună Cepari. În comuna Cepari se află curtea boierilor din Cepari (1752), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu aflat în satul Cepării Pământeni și alcătuit din ruinele caselor, biserica „Înălțarea Domnului” și zidul de incinta. În rest, alte două obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș că monumente de interes local, toate fiind clasificate că monumente de arhitectură: ansamblul vilei Minovici (începutul secolului al XX-lea) din satul Cărpeniș, ansamblu
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit în componența actuală la județul Argeș, reînființat. În comuna Budeasa se află patru monumente istorice de arhitectură de interes național: (dinainte de 1762; ansamblu cuprinzând casa propriu-zisă și zidul de incintă); (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul Budișteanu (1762, refăcut la 1870), ruinele conacului vechi (1598), parcul și anexele (ambele din secolul al XIX-lea); (1796), cu biserica propriu-zisă, două porți, zidul de incintă și mormintele Budiștenilor (secolele
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
propriu-zisă și zidul de incintă); (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul Budișteanu (1762, refăcut la 1870), ruinele conacului vechi (1598), parcul și anexele (ambele din secolul al XIX-lea); (1796), cu biserica propriu-zisă, două porți, zidul de incintă și mormintele Budiștenilor (secolele al XVIII-lea-al XX-lea, clasificat ca monument memorial sau funerar), ultimele trei aflându-se în satul Budeasa Mare; și (1751) din Gălășești. În comună mai există și două cruci de piatră clasificate ca monumente
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
1751) din Gălășești. În comună mai există și două cruci de piatră clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național: una datând din 1647 și aflată în cimitirul din Budeasa Mare; și alta datând din 1676 și aflată în incinta bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din același sat. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1819) din satul Calotești; și conacul Tabacovici (1930
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
pe șoseaua Târgoviștei în „Valea Năcii” în troiță nouă; cea de pe „Dealul Naca” în cimitirul creștin după evanghelie (1674); cea din zidul casei Dumitru Arsu; cea din centru din fața casei nr. 162 (ambele din 1632-1654); și cea de pe zidul de incintă al bisericii „Înălțarea Domnului”-Suseni (1665). În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate aflate în satul Dragoslavele: casa Catrinescu (1848); casa Ologel (1880); școala (1886
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
Vale au fost și ele comasate atunci, formând satul "Cetățeni". În comuna Cetățeni se află schitul Negru-Vodă (secolele al XIV-lea-al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu alcătuit din biserica rupestră, ruinele chiliilor rupestre și incinta. Pe lângă aceasta, ansamblul fortificațiilor și așezărilor dacice și medievale, aflate pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este clasificat ca sit arheologic de interes național, cuprinzând
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1833) din Hârtiești; biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1852) din Lucieni; ansamblul conacului Jean Vlădescu (1926), cu conacul, parcul, incinta și anexele; și ansamblul conacului C.A. Vlădescu (1936), și el cu conacul, parcul și împrejmuirea cu poartă.
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
Clasificate ca monumente de arhitectură sunt biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1837) din Budișteni; biserica „Sfinții Mucenici Gheorghe și Ecaterina” (1864) din Leordeni; și ansamblul conacului Gussi-Lahovary (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul, parcul, anexele și zidul de incintă. Casa memorială Dinu Lipatti (1938-1942) din Ciolcești este clasificată ca monument memorial sau funerar.
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Mihail și Gavriil” (1810) din Dobrogostea; gara (1880); curtea boierească (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea), formată din conac, pavilioane, anexă, grajduri, parc și zid de incintă cu poartă; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1808), ultimele trei din satul Merișani; și biserica „Sfântul Nicolae” (1868) din Vâlcelele.
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Mioarele se află situl arheologic de interes național reprezentat de curțile boierești din punctul „Hobaia”, la 200 m sud de extremitatea estică a satului Suslănești, cuprinzând rămășițele unei biserici și ale unei incinte din secolele al X-lea-al XI-lea. Tot de interes național sunt și trei cruci de piatră din satul Mățău, monumente istorice memoriale sau funerare: cea din cartierul Cocenești, lângă școală (1721); cea din cartierul Chilii din curtea lui
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
Crucii, cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura Sălcuța) și din Epoca Bronzului (cultura Tei). În situl de la „Siliște”, aflat pe proprietatea Stoicescu Miron, pe malul drept al Râului Doamnei, se află urmele unei curți boierești medievale, cu ruinele unei incinte și ale unei biserici din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Tot de interes național sunt și monumentele memoriale sau funerare reprezentate de două cruci de piatră aflate în același sat, una din 1740 aflată pe drumul spre Vărzăroaia
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
de arhitectură de interes național, datând din 1656-1657. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1655-1657), ruinele casei domnești a lui Gheorghe Ștefan (secolul al XVII-lea), ruinele școlii domnești (secolul al XIX-lea), ruinele chiliilor și turnului-clopotniță (1657) și zidul de incintă (1657, refăcut în 1820-1830).
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
în urma emigrării masive a populației tinere. Unul dintre puținele locuri de recreere și sport rămane terenul de fotbal din satul Șesuri care a aparținut înainte de 1989 echipei de fotbal Lumina Măgirești. De asemenea, mai există și terenul de sport din incinta școlii, unde, îndeosebi duminica sau în zilele de sărbătoare, băieții din sat se adună să dispute câte un meci de fotbal. Lectură suplimentară
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
desființate satele Brătoaia (comasat cu Putini), Deleni, Lunca (comasate cu Tochilea), Gura Sohodol, Poteca și Stupeni (comasate cu Burdusaci). În comuna Răchitoasa se află (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu cuprinzând biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1698), zidul de incintă (1704) și clădirile vechi (1739); precum și (1634-1653) și (1750) din satul Oprișești, toate trei monumente de arhitectură de interes național. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
de cantori). Aceste cărți au existat în biserică până în ultimul deceniu. În prezent noile cărți sunt tipărite cu caractere latine. Despre biserica din Livadia de Coastă, asezată sub deal, la marginea satului, pe un teren mai ridicat ( cu cimitirul în incintă ), nu posedăm date. Ea este vizibilă de la distanță, construită posibil tot in secolul XIX, după stilul constructiv folosit. În lucrarea tiparită la Lugoj , Semitism” se fac referiri la prima construcție a bisericii din Livadia de Coastă care a fost ridicată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
trecându-se la patru clase, motiv pentru care elevii erau nevoiți să meargă zilnicla școlile din Pui sau Baru - Pietros. Familiile Groza și Târjoianu ca învățători au locuit chiar în localul școlii, ocupându-se și de partea gospodărească a școlii (incintei și grădinii școlii). Trebuie remarcat că în toate instituțiile de învățământ preuniversitare, era ceva obișnuit ca învățătorii directori să locuiască în clădirea școlii. De asemenea trebuie amintit ca la sfârșitul anilor 1930 în curtea școlii se desfășurau activitățile de „străjerie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
monumente istorice de arhitectură de interes național: (secolul al XV-lea) din satul Negoiești (în zona fostului sat Gârbovana), aflat la kilometrul 24+810 al șoselei DN11A; și (1628) din satul Rădeana ansamblu ce cuprinde biserica propriu-zisă și zidul de incintă. În rest, cinci alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Siliște”, aflat la nord de satul Gutinaș, cuprinde urmele unor așezări
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]