18,160 matches
-
Se utilizează numai în logica simbolică fiind un criteriu eficace de deosebire între logica generală și logica simbolică. În contemporaneitate logicienii dispun de mai multe clase de metode de cunoaștere logică datorită potențialului generalizator al metodelor matematice moderne pe care logica le-a preluat foarte productiv în planul cunoașterii. Clase de metode Aplicațiile logicii sunt mult mai complexe decât aplicațiile altor științe constând în următoarele: 1. Verificarea proceselor de gândire și cale de construcție a teoriilor Este cea mai importantă aplicație
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logica generală și logica simbolică. În contemporaneitate logicienii dispun de mai multe clase de metode de cunoaștere logică datorită potențialului generalizator al metodelor matematice moderne pe care logica le-a preluat foarte productiv în planul cunoașterii. Clase de metode Aplicațiile logicii sunt mult mai complexe decât aplicațiile altor științe constând în următoarele: 1. Verificarea proceselor de gândire și cale de construcție a teoriilor Este cea mai importantă aplicație a logicii și totodată cea mai dificilă. Sub aspect praxiologic logica poate converti
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a preluat foarte productiv în planul cunoașterii. Clase de metode Aplicațiile logicii sunt mult mai complexe decât aplicațiile altor științe constând în următoarele: 1. Verificarea proceselor de gândire și cale de construcție a teoriilor Este cea mai importantă aplicație a logicii și totodată cea mai dificilă. Sub aspect praxiologic logica poate converti adevărurile achiziționate în norme de acțiune aplicabile asupra gândirii individuale sau colective modificând eficacitatea gândirii și indirect a acțiunii individului sau grupului. Logica este totodată și o specie a
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
metode Aplicațiile logicii sunt mult mai complexe decât aplicațiile altor științe constând în următoarele: 1. Verificarea proceselor de gândire și cale de construcție a teoriilor Este cea mai importantă aplicație a logicii și totodată cea mai dificilă. Sub aspect praxiologic logica poate converti adevărurile achiziționate în norme de acțiune aplicabile asupra gândirii individuale sau colective modificând eficacitatea gândirii și indirect a acțiunii individului sau grupului. Logica este totodată și o specie a acțiunii. Rezultatele distincției între formele corecte și cele incorecte
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Este cea mai importantă aplicație a logicii și totodată cea mai dificilă. Sub aspect praxiologic logica poate converti adevărurile achiziționate în norme de acțiune aplicabile asupra gândirii individuale sau colective modificând eficacitatea gândirii și indirect a acțiunii individului sau grupului. Logica este totodată și o specie a acțiunii. Rezultatele distincției între formele corecte și cele incorecte ale gândirii se convertesc în reguli după care alți oameni pot să gândească eficient adică având randament maxim în obținerea de cunoștințe adevărate și de
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
cât mai devreme.Ea trebuie să înceapă în limbaj natural prin expunere și aplicații,să utilizeze limbajul de masă, trecându-se prin gândirea comună spre gândirea științifică în general.În educația gândirii logice nu este bine să se înceapă prin logica modernă, la aceasta ajungându-se abia ulterior după educarea prin logica tradițională.Motivele sunt următoarele:accesul la gândirea logică este posibil numai prin limbajul natural,în majoritatea domeniilor de activitate se utlizează logica exprimată în limbaj natural, gândirea comună nu
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
expunere și aplicații,să utilizeze limbajul de masă, trecându-se prin gândirea comună spre gândirea științifică în general.În educația gândirii logice nu este bine să se înceapă prin logica modernă, la aceasta ajungându-se abia ulterior după educarea prin logica tradițională.Motivele sunt următoarele:accesul la gândirea logică este posibil numai prin limbajul natural,în majoritatea domeniilor de activitate se utlizează logica exprimată în limbaj natural, gândirea comună nu utilizează limbajul simbolic.Logica simbolică prin forma ei s-a îndepărtat
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
nu este bine să se înceapă prin logica modernă, la aceasta ajungându-se abia ulterior după educarea prin logica tradițională.Motivele sunt următoarele:accesul la gândirea logică este posibil numai prin limbajul natural,în majoritatea domeniilor de activitate se utlizează logica exprimată în limbaj natural, gândirea comună nu utilizează limbajul simbolic.Logica simbolică prin forma ei s-a îndepărtat de mase devenind un bun al elitei.Chiar și cei care reușesc să o învețe nu totdeauna reușesc să o aplice în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
ajungându-se abia ulterior după educarea prin logica tradițională.Motivele sunt următoarele:accesul la gândirea logică este posibil numai prin limbajul natural,în majoritatea domeniilor de activitate se utlizează logica exprimată în limbaj natural, gândirea comună nu utilizează limbajul simbolic.Logica simbolică prin forma ei s-a îndepărtat de mase devenind un bun al elitei.Chiar și cei care reușesc să o învețe nu totdeauna reușesc să o aplice în corectarea gândirii.În logica simbolică există pericolul de a face combinatorică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
natural, gândirea comună nu utilizează limbajul simbolic.Logica simbolică prin forma ei s-a îndepărtat de mase devenind un bun al elitei.Chiar și cei care reușesc să o învețe nu totdeauna reușesc să o aplice în corectarea gândirii.În logica simbolică există pericolul de a face combinatorică sterilă (sau "calcule logoide" cu cuvintele lui Grigore Moisil) deci fără efect practic asupra evoluției efective a gândirii individului supus educației.În formarea și dezvoltarea gândirii logice o altă activitate necesară este disputa
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
prea târziu se pot învăța reguli de gândire dar nu și abiliatea de a le aplica. 2. Trecerea de la variabilele ei la un sistem de constante; Această aplicație este o rezolvare relativ mecanică a unor probleme tratabile logic. 3. Aplicarea logicii la tehnică prin interpretarea adecvată a formalismelor ei; 4. Modelarea proceselor logice. Rezultatele reflecției logice asupra formelor corecte ale gândirii se concretizează în reguli sau principii logice menite să asigure corectitudinea noțiunilor, judecăților, raționamentelor. Prin urmare logicianul dă norme generale
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Nici unul din enunțurile componente ale bazei axiomatice nu trebuie să fie deductibil din celelalte. Proba independenței se face ori prin scoaterea axiomei vizate ori prin substituirea ei cu contradictoria sa cu condiția ca sistemul să nu devină inconsistent. Istoric Geneza logicii s-a produs în antichitate în lumea Greciei sclavagiste. Necesitatea studierii raționale a gândirii a fost determinată de intensificarea preocupărilor de cunoaștere științifică a lumii făptuite de învățații elini. Astfel Democrit aproximativ între anii 460-370 î.e.n. pornind de la cercetările naturii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
intensificarea preocupărilor de cunoaștere științifică a lumii făptuite de învățații elini. Astfel Democrit aproximativ între anii 460-370 î.e.n. pornind de la cercetările naturii a fost determinat să studieze inducția, analogia, ipoteza și a formulat legea rațiunii suficiente. În continuare la constituirea logicii și-au adus contribuția filosofii sofiști prin practica demonstrației. Gânditorul Socrate aproximativ între 469-399 î.e.n. prin centrarea reflecției pe suflet a adâncit preocuparea pentru modurile de gândire. Discipolul lui Socrate, Platon aproximativ între anii 427-347 î.e.n. ocupându-se de studiul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
prin centrarea reflecției pe suflet a adâncit preocuparea pentru modurile de gândire. Discipolul lui Socrate, Platon aproximativ între anii 427-347 î.e.n. ocupându-se de studiul genurilor supreme ale ideilor a încercat o clasificare a categoriilor și formularea unor legi ale logicii. Logica a fost structurată, sintetizată și expusă într-o formă durabilă de către filozoful Aristotel (circa 384-322 î.e.n.). Aristotel a revizuit și generalizat cunoștințele de până la el despre formele gândirii fiind primul gânditor care a scris o operă centrată special pe
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
centrarea reflecției pe suflet a adâncit preocuparea pentru modurile de gândire. Discipolul lui Socrate, Platon aproximativ între anii 427-347 î.e.n. ocupându-se de studiul genurilor supreme ale ideilor a încercat o clasificare a categoriilor și formularea unor legi ale logicii. Logica a fost structurată, sintetizată și expusă într-o formă durabilă de către filozoful Aristotel (circa 384-322 î.e.n.). Aristotel a revizuit și generalizat cunoștințele de până la el despre formele gândirii fiind primul gânditor care a scris o operă centrată special pe studiul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
generalizat cunoștințele de până la el despre formele gândirii fiind primul gânditor care a scris o operă centrată special pe studiul gândirii omului. A considerat că formele centrale ale gândirii sunt noțiunea, judecata și raționamentul. Filozofii stoici au contribuit la dezvoltarea logicii prin apropierea ei de retorică și gramatică. Logica este o specie a cunoașterii exacte. Obiectul cunoașterii sale este forma abstractă a gândirii umane. În studiul formelor gândirii umane logica separă forma de conținutul informațional, afectiv și volitiv precum și de mijlocul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
fiind primul gânditor care a scris o operă centrată special pe studiul gândirii omului. A considerat că formele centrale ale gândirii sunt noțiunea, judecata și raționamentul. Filozofii stoici au contribuit la dezvoltarea logicii prin apropierea ei de retorică și gramatică. Logica este o specie a cunoașterii exacte. Obiectul cunoașterii sale este forma abstractă a gândirii umane. În studiul formelor gândirii umane logica separă forma de conținutul informațional, afectiv și volitiv precum și de mijlocul exteriorizării formei gândului adică limba naturală luând în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
sunt noțiunea, judecata și raționamentul. Filozofii stoici au contribuit la dezvoltarea logicii prin apropierea ei de retorică și gramatică. Logica este o specie a cunoașterii exacte. Obiectul cunoașterii sale este forma abstractă a gândirii umane. În studiul formelor gândirii umane logica separă forma de conținutul informațional, afectiv și volitiv precum și de mijlocul exteriorizării formei gândului adică limba naturală luând în cercetare numai forma intelectivă, cognitivă, rațională, obiectivă a gândirii considerând mijlocul de comunicare ca element convențional. Odată făcută această primă separație
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
separă forma de conținutul informațional, afectiv și volitiv precum și de mijlocul exteriorizării formei gândului adică limba naturală luând în cercetare numai forma intelectivă, cognitivă, rațională, obiectivă a gândirii considerând mijlocul de comunicare ca element convențional. Odată făcută această primă separație logica efectuează a doua operație: separarea formelor corecte de cele incorecte adică a celor valide de cele nevalide. În continuare se ocupă preponderent de cercetarea formelor valide de gândire. Scopul final este practic, deoarece există nevoia individuală și socială de eficiență
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
corecte de cele incorecte adică a celor valide de cele nevalide. În continuare se ocupă preponderent de cercetarea formelor valide de gândire. Scopul final este practic, deoarece există nevoia individuală și socială de eficiență a gândirii aplicate. Evoluția principală a logicii a fost realizată de europeni începând cu Grecia antică. Vechii greci nu au conceput logica decât în înțelesul originar de disciplină anterioară științelor, ca mod al științelor și nu ca știință. Acest fapt s-a petrecut deoarece logica nu putea
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
preponderent de cercetarea formelor valide de gândire. Scopul final este practic, deoarece există nevoia individuală și socială de eficiență a gândirii aplicate. Evoluția principală a logicii a fost realizată de europeni începând cu Grecia antică. Vechii greci nu au conceput logica decât în înțelesul originar de disciplină anterioară științelor, ca mod al științelor și nu ca știință. Acest fapt s-a petrecut deoarece logica nu putea să se prezinte ca o știință printre alte științe din moment ce ea era îndrumător pentru științe
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
principală a logicii a fost realizată de europeni începând cu Grecia antică. Vechii greci nu au conceput logica decât în înțelesul originar de disciplină anterioară științelor, ca mod al științelor și nu ca știință. Acest fapt s-a petrecut deoarece logica nu putea să se prezinte ca o știință printre alte științe din moment ce ea era îndrumător pentru științe deci gen al lor și nu specie printre alte specii. Conform înțelesului elen al termenului "teoria", Τεωρια, aceasta însemna "contemplare", "viziune", vedere directă
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
printre alte specii. Conform înțelesului elen al termenului "teoria", Τεωρια, aceasta însemna "contemplare", "viziune", vedere directă. În mod originar, numele de teorie s-a dat acelor cunoștințe imediate, obținute direct de intuiția intelectuală. Pentru cei vechi și special pentru Aristotel logica era în acest sens o teorie adică un corp de adevăruri nedemonstrate, "contemplate", așa cum se găsesc ele esențial în realitate. Logica nu era o construcție științifică, nu era concepută ca o ierarhie de adevăruri ci ea își propunea să învețe
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
teorie s-a dat acelor cunoștințe imediate, obținute direct de intuiția intelectuală. Pentru cei vechi și special pentru Aristotel logica era în acest sens o teorie adică un corp de adevăruri nedemonstrate, "contemplate", așa cum se găsesc ele esențial în realitate. Logica nu era o construcție științifică, nu era concepută ca o ierarhie de adevăruri ci ea își propunea să învețe principiile, de aceea neputând fi considerată știință. Chiar dacă Aristotel a folosit expresia de "știință apodictică" aceasta nu certifică decât înțelesul de
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
certifică decât înțelesul de cunoștință a demonstrației. Teoria silogismului este numai o teorie a principiilor silogismului. În această ipostază a fost lăsată logica greacă antică pentru învățații Evului Mediu. India. În secolul VII Dharmakirti a scris un scurt manual de logică numit „O picătură de logică”. În secolul IX Dharmottara a adăugat acestui manual indian de logică propriile comentarii. În logica indiană există o teorie destul de aprofundată a raționamentelor. Europa Logica aristotelică, în aspectul său formal, a stat la baza scolasticii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]