18,182 matches
-
țărani, poartă pe frunte misterul luminii!” Ion Dobrescu Craiova, 20 aprilie 1994 “Afirmat în ultimul deceniu ca unul din cei mai originali artiști din generația tânără, FLORIN PREDA-DOCHINOIU (n. 15 decembrie 1970, în localitatea Damian-Sadova, Dolj) este un grafician și pictor postmodernist din categoria vizionarilor fantaști, care dezvoltă, în aglomerate caligrame surrealiste, un discurs grafic imaginar de profundă expresivitate. Artistul «dă clasă» multor «consacrați» ai genului atât prin originalitatea compozițională a viziunilor sale, deloc conformiste și comode, cât mai ales prin
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
și tandră, care îi salvează încă naturalețea firii. Astfel, suprapunerea simbolurilor și descompunerea unui simbol într-o succesiune de simboluri fără elemente comune cu simbolul de la care s-a pornit, metamorfoza ca tehnică a procedeelor adică, îl va aduce pe pictor la mari performanțe artistice, dar și în pragul nebuniei. Redarea cu tandrețe a prospețimilor lumii, suavitatea unor chipuri luminate sau iluminate compus dau încă savoare liniilor trupului în general, deosebindu-le de asperitățiledin liniile lucrurilor, în care pictorul include simbolurile
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
aduce pe pictor la mari performanțe artistice, dar și în pragul nebuniei. Redarea cu tandrețe a prospețimilor lumii, suavitatea unor chipuri luminate sau iluminate compus dau încă savoare liniilor trupului în general, deosebindu-le de asperitățiledin liniile lucrurilor, în care pictorul include simbolurile și asta dă încă genuitate pictorului. Lupta, în viitor, se va da în Florin Preda între genuitate și capriciu, între genuin și capricios, între aripă și gheară. O vreme, prin luptă, ele vor evolua împreună, apoi una va
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
și în pragul nebuniei. Redarea cu tandrețe a prospețimilor lumii, suavitatea unor chipuri luminate sau iluminate compus dau încă savoare liniilor trupului în general, deosebindu-le de asperitățiledin liniile lucrurilor, în care pictorul include simbolurile și asta dă încă genuitate pictorului. Lupta, în viitor, se va da în Florin Preda între genuitate și capriciu, între genuin și capricios, între aripă și gheară. O vreme, prin luptă, ele vor evolua împreună, apoi una va dispărea. Acum, nu știu să spun care.” Aurelian
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
trăiești sentimentul intens că te afli în preajma unui artist autentic, care știe să găsească semnificația majoră a vieții.” Romulus Turbatu Craiova, aprilie 1994 “Florin Preda-Dochinoiu este un oltean get-beget, iar în ființa Domniei sale lupta se dă între cuvânt și culoare. Pictorului, graficianului, poetului Florin Preda-Dochinoiu nu îi lipsesc nici spiritul de geometrie, nici acela de finețe, adică este un spirit neliniștit, profund și subtil. La clipa de față pare să fi învins Pictorul asupra Poetului, deși nu reușesc să văd bine
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
Domniei sale lupta se dă între cuvânt și culoare. Pictorului, graficianului, poetului Florin Preda-Dochinoiu nu îi lipsesc nici spiritul de geometrie, nici acela de finețe, adică este un spirit neliniștit, profund și subtil. La clipa de față pare să fi învins Pictorul asupra Poetului, deși nu reușesc să văd bine de prea multă lumină cu care Dumnezeu i-a încărcat aura talentului rar.” Romulus Iulian Olariu Motru, 7 iulie 1999 Dacă Camil Petrescu vedea idei și le transpunea în litertură, în grafică
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
(n. 9 martie 1957, București, România) este un pictor român, fiul lui Ion Pacea. A plecat din România în 1983, a trăit o perioadă de timp în Germania și Suedia, iar în 1985 s-a stabilit la Paris. Din 1992 lucrează la Paris, București și Altea (Spania). se naște
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
în 1985 s-a stabilit la Paris. Din 1992 lucrează la Paris, București și Altea (Spania). se naște, pe 9 martie în 1957, la București. Este al doilea copil al unei familii de artiști, primul fiind sora să, Nana. Tatăl, pictorul Ion Pacea, născut în nordul Greciei, într-o familie de negustori macedoneni, mama, Lucrezia, artista și ea (cu tatăl macedonean, iar mama, Lucia Balamotti, cu origini italiene). Lucrezia, mama, fiind de cultură italiană, Dinu aude și asimilează această limbă de
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
tatălui, în special naturi moarte, ieșind din când în când și la peisaj. Studiază după maeștri, face cópii în creion și ulei după El Greco, Vermeer, Degas, Velasquez, Tizian, Giotto, Fra Angelico, ..., sculptură antică egipteană și greacă..., pictură etrusca..., și după pictori moderni, preocupare care-l urmărește toată viața. În 1976 termină liceul și se căsătorește cu Florica Minea. Urmează cursurile la secția de artă monumentala a Institutului de Artă „Nicolae Grigorescu” din București (sfătuit de tatăl său, pentru a învăța diverse
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
în unele documente și Eugen Voinescu (n. 26 mai 1842, Iași - d. 6 mai 1909, București) a fost un om politic și pictor român. a fost îndrumat de familie spre studii în drept și literatură. După primele studii la Atena, și-a continuat studiile la Paris. Aici s-a împrietenit cu pictorul realist Gustave Courbet care i-a stimulat interesul pentru pictură, în
Eugeniu Voinescu () [Corola-website/Science/331787_a_333116]
-
d. 6 mai 1909, București) a fost un om politic și pictor român. a fost îndrumat de familie spre studii în drept și literatură. După primele studii la Atena, și-a continuat studiile la Paris. Aici s-a împrietenit cu pictorul realist Gustave Courbet care i-a stimulat interesul pentru pictură, în general, și pentru peisajul de observație directă, în special. În 1869, Eugeniu Voinescu a fost medaliat la Salonul de la Paris. Principala sa activitate profesională a fost reprezentată de înalte
Eugeniu Voinescu () [Corola-website/Science/331787_a_333116]
-
decembrie 1928, Reșița) este un scriitor, eseist, profesor, om politic și poet român. s-a născut la Reșița (jud. Caraș-Severin) la 8 decembrie 1928 dintr-o veche familie de intelectuali. Bunicul după tată, doctor în drept, magistrat, bunicul după mamă pictor și profesor de latină și desen. Tatăl, Ștefan, funcționar de bancă cu studii superioare economice, va deschide la Reșița, după criza din 1933, din bibliotecile reunite ale familiei, prima bibliotecă publică de împrumut din oraș, primul oficiu de difuzare a
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
discuri cu înregistrări din arhiva Institutului, în cadrul „Colecției naționale de folclor”. În anul 1984 obținute doctoratul în muzicologie. În 1987 a primit Premiul Academiei Române, an în care devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1992 lansează împreună cu pictorul Horia Bernea colecția „Ethnophonie”, publicând casete cu muzici tradiționale ale românilor și ale altor grupuri etnice. Începând cu anul 2000 se trece la producția pe CD, primele zece din colecție fiind distinse cu premiul „Coups de Coeur“, din partea Academiei „Charles
Speranța Rădulescu () [Corola-website/Science/331806_a_333135]
-
(n. 17 iunie 1847, Mărunțișu, în prezent în județul Dâmbovița - 29 ianuarie 1886, București) a fost un pictor și publicist român, profesor la Școala de arte frumoase din Iași, membru al Societății Junimea și deputat liberal (1885-1886). s-a născut la 17 iunie 1847 într-o familie de origine aromână. A urmat cursurile Școlii de arte frumoase din
Petru Verussi () [Corola-website/Science/331836_a_333165]
-
murit subit, la 29 ianuarie 1886, în timpul unei ședințe parlamentare, interpelându-l pe ministrul instrucțiunii și cultelor, Dimitrie Sturdza. După Nicolae Gane însă, a murit datorită ruperii unui anevrism la două zile după memorabila ședință. Petru Verussi este considerat un pictor minor; printre puținele picturi realizate de Verussi și care au fost păstrate se numără tablourile "Portretul lui Napoleon al III-lea", copie executată după tabloul lui în 1868, pe când se afla la studii la Paris, în prezent expus la Muzeul
Petru Verussi () [Corola-website/Science/331836_a_333165]
-
(n. 1807, Timișoara -- d. 1855, Londra) a fost un pictor de origine maghiară, un exponent al stilului Biedermeier în Regatul Ungar și Banat. Károly (Charles) Brocky a rămas prematur orfan și a fost crescut în cadrul unei trupe de actori. În perioada anilor 1822 - 1823 a primit primele lecții de desen
Károly Brocky () [Corola-website/Science/335545_a_336874]
-
al Prințului Albert. A făcut mai multe portrete ale aristocraților maghiari care au emigrat din Austro-Ungaria în Anglia în acea perioadă. Károly Brocky a fost începând din anul 1839 un exponent al Royal Academy, al Institutului Britanic și al Societății Pictorilor Acuareliști, devenind membru din anul 1854. A expus trei lucrări în cadrul expoziției desfășurată în cadrul Academiei de Artă din Viena în anul 1834. În anul 1839 a participat la Expoziția Academiei Regale ți a expus pentru prima oară la Institutul Britanic
Károly Brocky () [Corola-website/Science/335545_a_336874]
-
a participat la Expoziția Academiei Regale ți a expus pentru prima oară la Institutul Britanic în anul 1840. A făcut călătorii de studii la Paris și Viena în 1844 și în Dresda și Berlin în anul 1846. A devenit un pictor renumit în Ungaria și picturile sale au fost expuse la Kunsthalle din Budapesta. O mulțime din pânzele realizate de către Károly Brocky se regăsesc în colecții private, la Muzeul Britanic din Londra, la Viktoria și Albert Museum și la Muzeul Național
Károly Brocky () [Corola-website/Science/335545_a_336874]
-
Nicolae S. Petrescu-Găină () a fost un caricaturist român. A fost un premergător al caricaturii românești și în același timp „"un excelent compozitor și creator de figuri"”. El a realizat caricaturile oamenilor politici din acele vremuri, a sculptorilor, a pictorilor și a marilor intelectuali care au trăit în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și în primele trei decenii ale secolului următor. Toate caricaturile pe care Nicolae Petrescu le-a făcut au o incontestabilă valoare documentară și nu în
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
directorul liceului. Grigore a avut o carieră militară, Ilarion a fost inginer în exploatarea gazului metan, Iulică a fost a fost avocat pe lângă Curtea de Apel din Craiova și Ștefan, scenograf și director al Operei Române, dar și un cunoscut pictor sub numele de Ștefan Petrescu-Muscă. N.S. Petrescu a absolvit cursurile Gimnaziului din Craiova care ulterior a purtat numele Liceul „Carol I” și în anul 1891 a plecat pe jos la București pentru a urma cursurile Școlii de Belle-Arte. După alte
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în anul 1891 a plecat pe jos la București pentru a urma cursurile Școlii de Belle-Arte. După alte surse, plecarea lui Petrescu la București s-ar fi produs în anul 1892. Aici, el a locuit împreună cu Costin Petrescu pe strada Pictor Grigorescu și mai târziu pe strada Buzești, unde în momentele de lipsuri financiare, consuma castanele coapte pe care le primea de la rudele sale de la Tismana. Despre studiile pe care Petrescu le-a făcut la Școala de Belle-Arte nu se știe
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
dus o viață singuratică. A fost însă „"cel mai elegant purtător de monoclu din București și nimeni nu l-a văzut vreodată decât de-o extremă corectitudine vestimentară"”. Avea „"... mustăți negre ca vopseaua... țanțoș ca un cocoș, în ghetre albe - pictorul N. Petrescu părea un hidalgo..."” Cei mai buni prieteni ai lui au fost Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Grigore Ventura și Alexandru Bogdan-Pitești. Cum Luchian a paralizat,și Grigore Ventrura a decedat în anul 1907, Petrescu a rămas doar cu controversatul
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
spital a realizat ultimele caricaturi în care s-a înfățișat pe el însuși. Ele au fost făcute în luna februarie 1931 în peniță și creion negru pe bucățele de hârtie. Pe aproape toate lucrările este scris textul: "Ultima lucrare a pictorului N.S. Petrescu-Găină". O astfel de "Ultimă lucrare" îl arată încovoiat sub povara unui sac cu bani pe care este scris 5000 de lei, în timp ce transpirația îi curge pe sub pălăria care l-a făcut celebru. Nicolae Petrescu-Găină a încetat din viață
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
sac cu bani pe care este scris 5000 de lei, în timp ce transpirația îi curge pe sub pălăria care l-a făcut celebru. Nicolae Petrescu-Găină a încetat din viață la 15 februarie 1931. Pe ultimul drum a fost însoțit de prietenii săi pictori, sculptori, scriitori și anticari: Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Constantin Artachino, Alexandru Obedenaru, Alexandru Theodor Stamatiad, Ion Minulescu, Francisc Șirato, Ary Murnu, Oscar Han, Alexandru Satmari, Ion Foti, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Jean Demetrescu, Nicolae Dărăscu, Corneliu Moldovan, etc. Presa acelor vremuri
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
care au avut tangență cu activitatea sa. Nicolae S. Petrescu a fost un premergător al caricaturii românești și în același timp „"un excelent compozitor și creator de figuri"”. El a realizat caricaturile oamenilor politici din acele vremuri, a sculptorilor, a pictorilor și a marilor intelectuali care au trăit în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și în primele trei decenii ale secolului următor. Toate caricaturile pe care le-a făcut, au o incontestabilă valoare documentară și nu în ultimul rând
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]