18,757 matches
-
în legătură cu societatea radiată, fiind degrevat de orice responsabilitate ( art. 136 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare, în prezent abrogată; art. 180 din Legea nr. 85/2014 , în vigoare la acest moment). 35. În sensul lipsei capacității procesuale de folosință a angajatorului care a parcurs procedurile de insolvență, fiind, în cele din urmă, radiat din registrul comerțului, sunt și dispozițiile art. 244 și art. 251 din Codul civil, care prevăd modurile de încetare a persoanei juridice, respectiv data
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
două tipuri de acțiuni, Înalta Curte de Casație și Justiție nu o poate avea în vedere, determinat de termenii generici în care a fost expusă această problemă (nu rezultă la ce se referă rolul activ al instanței - la stabilirea cadrului procesual/la încuviințarea și administrarea probatoriului în asemenea litigii) și de limitele sesizării, care nu implică și examinarea aspectului în discuție. 37. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în ambele tipuri de acțiuni, atunci când angajatorul nu mai
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
limitele sesizării, care nu implică și examinarea aspectului în discuție. 37. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în ambele tipuri de acțiuni, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în ipoteza în care nu există documente primare [art. 279 alin. (2) din Codul muncii, pentru acțiunile privind reconstituirea vechimii în muncă, anterioară intrării în vigoare a Codului de procedură civilă actual/același text de
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
la art. 18 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 , republicată, în ceea ce privește identificarea deținătorilor de arhivă vizând documentele cu valoare practică]. Angajatorul desființat în urma procedurilor de insolvență, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosință [art. 41 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865/art. 32 alin. (1) lit. a) și art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă], iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
folosință [art. 41 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865/art. 32 alin. (1) lit. a) și art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă], iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală, deoarece, de la momentul radierii societății pe care o reprezenta acesta nu mai poate exercita nicio atribuție în legătură cu societatea radiată, fiind degrevat de orice responsabilitate ( art. 136 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare, în prezent abrogată; art.
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
lit. b) și art. 36 din Codul de procedură civilă, pentru același tip de acțiuni, formulate după intrarea în vigoare a codului actual, în toate ipotezele, atunci când angajatorul nu mai există din punct de vedere juridic (lichidat, radiat), justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situația în care nu există documente primare. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. (5) și art. 40 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
cu modificările și completările ulterioare/ art. 180 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, angajatorul desființat în urma procedurilor de insolvență, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosință, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală pasivă. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2016. VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
prevenire a insolvenței și de insolvență, angajatorul desființat în urma procedurilor de insolvență, finalizate cu radierea din registrele specifice, nu poate sta în judecată, neavând capacitate procesuală de folosință, iar fostul lichidator, chemat în judecată în nume propriu, nu are calitate procesuală pasivă. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2016. VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE IULIA CRISTINA TARCEA Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu -----
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
1. │Capitaluri proprii*1) Anexa 21 Situația litigiilor aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor de judecată, la data de: I.....................I - Raportare lunară - *Font 7* ┌────┬─────────┬─────────────┬���───────────┬─────┬─────────────┬──────────┬────────┬─────────┬───────────┬─────────┬──────────┬────────┐ │Nr. │ Nr. de │Data primirii│ Instanța │ Nr. │ Data În cazul în care calitatea procesuală este pârât, coloana "Nume/Denumire parte adversă" reprezintă numele reclamantului; dacă asigurătorul este reclamant, atunci coloana "Nume/Denumire parte adversă" se referă la numele pârâtului. Instanța responsabilă este câmp obligatoriu pentru toate cazurile. Valoarea rezervei de daună este obligatorie când
NORMĂ nr. 21 din 31 martie 2016 privind raportările referitoare la activitatea de asigurare şi/sau de reasigurare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270748_a_272077]
-
pârât, coloana "Nume/Denumire parte adversă" reprezintă numele reclamantului; dacă asigurătorul este reclamant, atunci coloana "Nume/Denumire parte adversă" se referă la numele pârâtului. Instanța responsabilă este câmp obligatoriu pentru toate cazurile. Valoarea rezervei de daună este obligatorie când calitatea procesuală este pârât. Pârât = pârât, chemat în garanție, parte responsabilă civilmente, debitor Reclamant = parte vătămată, reclamant, creditor. Anexa 22 Situația activității desfășurate de către sucursalele stabilite pe teritoriul României, care aparțin asigurătorilor cu sediul social în Uniunea Europeană - Raportare anuală - la data de
NORMĂ nr. 21 din 31 martie 2016 privind raportările referitoare la activitatea de asigurare şi/sau de reasigurare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270748_a_272077]
-
corupție, astfel încât luarea acestora era obligatorie. În ceea ce privește dispozițiile art. 249 alin. (8) din Codul de procedură penală, arată că nu pot face obiect al măsurilor asigurătorii categoriile de bunuri exceptate de lege și nici categoriile de venituri prevăzute de normele procesual civile, însă apreciază că motivele de neconstituționalitate invocate de autor privesc modul de interpretare și aplicare a acestor dispoziții, aspecte ce nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (6)-(9) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. 17. Cât privește dispozițiile art. 249 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea reține că, potrivit acestor norme procesual penale, "nu pot fi sechestrate bunuri care aparțin unei autorități sau instituții publice ori unei alte persoane de drept public și nici bunurile exceptate de lege." Sechestrul se instituie asupra bunurilor mobile - titluri de valoare, obiecte de artă și de
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
dispus sechestrul, având în vedere titularul bunurilor sau categoria bunurilor ce urmează a fi sechestrate. Codul de procedură penală nu cuprinde însă norme care să stabilească expres categoria "bunurilor exceptate de lege" de la instituirea sechestrului, într-o atare situație dispozițiile procesual penale completându-se cu dispozițiile procesual civile referitoare la bunurile care, potrivit legii, au un regim privilegiat, neputând face obiectul unei executări silite, fiind neurmăribile. Astfel, potrivit art. 727 din Codul de procedură civilă, nu sunt supuse urmăririi silite bunurile
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
bunurilor sau categoria bunurilor ce urmează a fi sechestrate. Codul de procedură penală nu cuprinde însă norme care să stabilească expres categoria "bunurilor exceptate de lege" de la instituirea sechestrului, într-o atare situație dispozițiile procesual penale completându-se cu dispozițiile procesual civile referitoare la bunurile care, potrivit legii, au un regim privilegiat, neputând face obiectul unei executări silite, fiind neurmăribile. Astfel, potrivit art. 727 din Codul de procedură civilă, nu sunt supuse urmăririi silite bunurile de uz personal sau casnic indispensabile
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum, precum și prevederile alin. (4)-(7) ale aceluiași articol. Totodată, Curtea reține că și prin alte dispoziții legale speciale anumite categorii de bunuri pot fi declarate neurmăribile. 23. Așadar, Curtea constată că normele procesual penale ale art. 249 alin. (8) coroborate cu cele procesual civile precitate stabilesc, cu caracter general, limitele urmăririi bunurilor mobile sau imobile ca urmare a instituirii sechestrului, în vederea asigurării mijloacelor de existență ale suspectului/inculpatului, fără a se putea reține
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
alin. (4)-(7) ale aceluiași articol. Totodată, Curtea reține că și prin alte dispoziții legale speciale anumite categorii de bunuri pot fi declarate neurmăribile. 23. Așadar, Curtea constată că normele procesual penale ale art. 249 alin. (8) coroborate cu cele procesual civile precitate stabilesc, cu caracter general, limitele urmăririi bunurilor mobile sau imobile ca urmare a instituirii sechestrului, în vederea asigurării mijloacelor de existență ale suspectului/inculpatului, fără a se putea reține existența unui tratament juridic diferit al suspecților/inculpaților, față de care
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
din Codul de procedură penală, faptul că "sumele de bani datorate [...] sunt poprite [...], în limitele prevăzute de lege, [...]", stabilind, similar sechestrului - art. 249 alin. (8) din Codul de procedură penală, limitele urmăririi veniturilor bănești. Așa încât, în mod asemănător sechestrului, dispozițiile procesual penale privind poprirea asigurătorie se vor completa cu normele procesual civile în materie referitoare la limitele urmăririi veniturilor bănești. Așadar, la fel cum la sechestrul asigurător legea stabilește categorii de bunuri insesizabile care nu pot face obiectul sechestrului, și la
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
datorate [...] sunt poprite [...], în limitele prevăzute de lege, [...]", stabilind, similar sechestrului - art. 249 alin. (8) din Codul de procedură penală, limitele urmăririi veniturilor bănești. Așa încât, în mod asemănător sechestrului, dispozițiile procesual penale privind poprirea asigurătorie se vor completa cu normele procesual civile în materie referitoare la limitele urmăririi veniturilor bănești. Așadar, la fel cum la sechestrul asigurător legea stabilește categorii de bunuri insesizabile care nu pot face obiectul sechestrului, și la dispunerea popririi asigurătorii urmează a se ține seama de limitele
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
instituirii popririi asigurătorii asupra conturilor bancare ale suspectului/inculpatului, atât cu privire la soldul creditor al acestor conturi, cât și în ceea ce privește încasările viitoare din conturi - salarii ori alte venituri periodice, destinate asigurării mijloacelor de existență ale suspectului/inculpatului - se face aplicarea normelor procesual civile referitoare la limitele urmăririi veniturilor bănești, fără a se putea reține existența unui tratament juridic diferit al suspecților/inculpaților, față de care s-a dispus poprirea, în funcție de calificarea sumelor de bani poprite ca fiind salarii sau alte venituri periodice destinate
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, competența de a soluționa plângerea formulată în temeiul art. 168 din Codul de procedură penală revine procurorului în cursul urmăririi penale și, respectiv, instanței de judecată în cursul judecății. Așadar, potrivit normelor procesual penale precitate, plângerea poate privi atât actul prin care a fost dispusă măsura procesuală (ordonanță sau încheiere), cât și actul procedural prin care a fost adusă la îndeplinire măsura asigurătorie. Plângerea împotriva ordonanței prin care au fost luate măsurile asigurătorii
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
în temeiul art. 168 din Codul de procedură penală revine procurorului în cursul urmăririi penale și, respectiv, instanței de judecată în cursul judecății. Așadar, potrivit normelor procesual penale precitate, plângerea poate privi atât actul prin care a fost dispusă măsura procesuală (ordonanță sau încheiere), cât și actul procedural prin care a fost adusă la îndeplinire măsura asigurătorie. Plângerea împotriva ordonanței prin care au fost luate măsurile asigurătorii în cursul urmăririi penale sau împotriva modului de aducere la îndeplinire a acestor măsuri
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
zile care curge de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, respectiv data punerii în executare a măsurii [art. 250 alin. (1) și (6) din Codul de procedură penală]. 32. Cu privire la normele procesual penale cuprinse în art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a statuat prin Decizia nr. 486 din 23 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 septembrie 2015, paragraful 15, și
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă, astfel cum am arătat, din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. Prin reglementarea dispozițiilor procesual penale referitoare la contestarea măsurilor asigurătorii dispuse de procuror, legiuitorul și-a exercitat tocmai competența dată în sarcina sa de textul art. 126 alin. (2) din Constituție, ținând cont de specificul măsurilor asigurătorii instituite în procesul penal - măsuri procesuale cu
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
dispozițiilor procesual penale referitoare la contestarea măsurilor asigurătorii dispuse de procuror, legiuitorul și-a exercitat tocmai competența dată în sarcina sa de textul art. 126 alin. (2) din Constituție, ținând cont de specificul măsurilor asigurătorii instituite în procesul penal - măsuri procesuale cu caracter provizoriu - și de scopul pentru care acestea sunt dispuse, respectiv de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
a constituit parte civilă în procesul penal o garanție a reparării prejudiciului creat prin fapta ilicită, iar statul are certitudinea solvabilității suspectului, inculpatului, persoanei responsabile civilmente în vederea recuperării cheltuielilor judiciare, a plății amenzii ori a existenței bunurilor în proprietatea subiecților procesuali, a părților menționate ori a altor persoane, în vederea confiscării. Dispozițiile procesual penale referitoare la contestarea măsurilor asigurătorii dispuse de procuror, limitând contestarea acestora la un termen de 3 zile care începe să curgă de la data comunicării ordonanței de luare a
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]